În Rusia, peste 5 mii de persoane au fost reținute duminică, în timpul celui de al doilea val de proteste în sprijinul opozantului Alexei Navalnîi, aflat în detenție preventivă din 17 ianuarie. Potrivit unor observatori, au fost cele mai mari, geografic vorbind, proteste din ultimii 20 de ani, cuprinzând peste 100 de orașe.
Intervenția poliției, în multe cazuri, a fost brutală, s-au folosit gaze lacrimogene, manifestanți au fost bătuți și maltratați. Cu peste 5 mii de rețineri, intervenția a fost și dură decât cu o săptămână în urmă, numai la Moscova numărul celor reținuți a fost de peste 1.600.
„Regimul Putin încearcă să înăbușe orice protest, să-i descurajeze pe oameni să participe la manifestațiile neautorizate ale opoziției, recurgând la bătăi, amenzi și arestări” este de părere Alexandr Gabuyev, analist la Centrul Carnegie de la Moscova.
Intervenția brutală a poliției duminică, la fel ca și duminica trecută, când au avut loc primele proteste pro-Navalnîi, amintesc de reacția autorităților de Belarus împotriva manifestanților anti-Lukașenka.
Situația lui Alexei Navalnîi
Alexei Navalnîi a fost reținut pe 17 ianuarie pe aeroportul din Moscova, la întoarcerea din Germania, unde fusese tratat cinci luni în urma tentativei de otrăvire cu agentul neurotoxic Noviciock. Atentatul avusese loc la sfârșitul lunii august în Siberia, dar autoritățile ruse resping orice responsabilitatea și au refuzat să deschidă o anchetă penală.
Procesul lui Navalnîi începe pe 2 februarie: este acuzat că ar fi încălcat condițiile unei condamnări din 2014, la 3 ani și jumătate închisoare cu suspendarea pedepsei, pentru corupție – un dosar pe care Curtea Euroeană de Justiție l-a calificat drept „arbitrar și lipsit de o bază reală”. Procuratura cere ca Navalnîi să-și ispășească acum pedeapsa în închisoare.
Alexei Navalnîi, chiar și în închisoare, a rămas un opozant periculos și eficient al Kremlinului: la o zi după ce a fost arestat, Fundația sa anticorupție a publicat un reportaj despre „palatul lui Putin”: o construcție imensă la malul Mării Negre, în valoare de peste un miliard de dolari. Filmul a fost văzut de peste 100 de milioane de ori.
Kremlinul a respins imediat alegațiile iar acum două zile, surprinzător, miliardarul Arkady Rotenberg, prieten din tinerețe al președintelui Vladimir Putin, a declarat că terenul si palatul i-ar aparține.
Atac la adresa presei & reacții internaționale
Printre sutele de persoane reținute duminică în toată Rusia, în legătură cu al doilea val al protestelor pro-Navalnîi, s-au numărat și mulți jurnaliști, care purtau vestoane pe care scria clar că sunt reprezentanți ai presei. Ambasada americană la Moscova a reacționat cu un apel, în care cere autorităților ruse să respecte „drepturile internaționale ale omului și libertatea presei”.
Noul secretar de stat american Antony Blinken a scris pe Twitter că Statele Unite condamnă strategia autorităților ruse de a folosi „tactici dure” împotriva manifestanților pașnici și a presei. „Cerem din nou Rusiei să-i elibereze pe cei reținuți pentru că și-au exercitat drepturile fundamentale, inclusiv pe Alexei Navalnîi”.
Ministerul rus de externe a reacționat, acuzând Statele Unite de „amestec grosolan” în afacerile interne ale țării și a acuzat Washington-ul că ar fi promovat protestele prin „platforme online” pe care le controlează.
Coordonatorul politicii externe europene, Josep Borrell, așteptat pe 4 februarie la Moscova, a deplâns „intervenția brutală a poliței împotriva protestatarilor și a jurnaliștilor”.
În opinia analistului Alexandr Gabuyev, de la Centrul Carnegie din Moscova, arestând jurnaliști, autoritățile încearcă să distrugă „infrastructura de comunicații” a lui Navalnîi și a Fundației sale, în speranța că astfel va reduce impactul revelațiilor sale și implicit, amploarea protestelor.
