Criza politică de la Berlin a pornit de la dizolvarea coaliției lui Scholz, marcată de dispute politice interne cu privire la modul de relansare a celei mai mari economii europene, dar a fost amplificată și de un atac mortal comis cu o mașină-capcană săptămâna trecută la o piață de Crăciun, ceea ce a reluat dezbaterile aprinse din țară cu privire la securitate și imigrație.

Un medic saudit, Taleb al-Abdulmohsen, în vârstă de 50 de ani, a fost arestat la locul atacului, care a avut loc în orașul Magdeburg, în estul țării, care s-a soldat cu cinci morți și peste 200 de răniți, scrie AFP.

• Te-ar putea interesa și: Atac deliberat la un târg de Crăciun din Magdeburg, Germania

Ministra Afacerilor Interne a Germaniei, Nancy Faeser, a spus că atacatorul de la Magdeburg avea opinii „islamofobe”, dar motivul exact al atacului rămâne neclar. În urma incidentului, cancelarul în exercițiu, Olaf Scholz, a făcut apel la germani să „își unească brațele” și să nu permită „urii să ne determine coexistența”.

Confirmând data de 23 februarie pentru alegerile parlamentare anticipate, Steinmeier a subliniat nevoia de „stabilitate politică” și a făcut apel ca campania electorală să fie „condusă cu respect și decență”.

Opoziția conduce în sondaje

Partidul de opoziție, Uniunea Creștin Democrată, condus de Friedrich Merz, conduce în sondaje cu aproape o treime din intențiile de vot. Politicianul, văzut drept viitorul cancelar, a promis o linie mai dură privind imigrația, precum și o schimbare spre dreapta a politicilor sociale și economice.

Vineri, Merz a scris despre atac în buletinul său informativ, arătând antecedentele penale ale suspectului și întrebându-se: „De ce nu scăpăm de astfel de oameni înainte să facă ceva atât de îngrozitor?”.

Dacă este necesar, legea ar trebui modificată pentru a facilita deportările, a spus el.

Pe locul al doilea în sondaje se plasează formațiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) cu 19% din intențiile de vot, care a organizat luni la Magdeburg ceea ce a numit un miting „memorial”.

La eveniment, liderul regional al AfD, Jan Wenzel Schimdt, a spus că Germania „nu mai poate primi nebuni din întreaga lume” și a cerut țării „să închidă granițele”.

Îngrijorări privind „interferențele străine”

Steinmeier a mai spus vineri că-și dorește ca „campania să se desfășoare cu mijloace corecte și transparente” și a avertizat cu privire la pericolele „influenței străine... care este deosebit de intensă pe X”, platforma de social media deținută de miliardarul Elon Musk.

„Ura și violența nu trebuie să aibă loc în această campanie electorală, nici denigrarea sau intimidarea... toate acestea sunt otravă pentru democrație”, a spus Steinmeier.

Social-democrații lui Scholz sunt în urmă în sondaje cu doar 15%. Coaliția sa, numită „semafor”, creată alături de verzi și liberal-democrați, s-a prăbușit la 6 noiembrie, ziua în care Donald Trump a fost reales la Casa Albă.

Acest lucru l-a determinat pe Scholz să convoace săptămâna trecută un vot de încredere pe care l-a pierdut, deschizând calea pentru alegeri anticipate. El va rămâne cancelar interimar până la formarea unui nou guvern, ceea ce ar putea dura câteva luni după alegeri.

În timp ce programul CDU rămâne vag în ce privește sprijinul pentru Ucraina, în special la partea legată de armele ce ar trebui trimise Kievului, deși Friedrich Merz a spus că ar oferi rachete cu rază lungă de acțiune, social-democrații lui Scholz se opun trimiterii acestui tip de armament deoarece „Germania și NATO nu trebuie să devină ele însele părți la război”.

În ce privește problema spinoasă a relansării economice, aflate în dificultate, ambele partide doresc să revigoreze marca „Fabricat în Germania”, să stimuleze investițiile și să modernizeze infrastructura care se destramă.

Conservatorii germani merg mai departe și chiar și-ar dori să studieze dacă unele dintre centralele atomice închise din Germania pot fi repuse în funcțiune.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Anterior, s-a speculat că avionul Azerbaijan Airlines, care se îndrepta de la Baku la Groznîi, capitala republicii ruse Cecenia, ar fi fost lovit de o rachetă de apărare aeriană înainte de a traversa Marea Caspică și de a se prăbuși lângă Aktau, Kazahstan, omorând 38 de pasageri și membri ai echipajului.

Deputatul Hikmat Babaoghlu a declarat pentru serviciul azer al Europei Libere într-un interviu din 27 decembrie că o astfel de explicație este cel mai probabil „cea mai apropiată de adevăr”.

„Aceasta este doar o posibilitate, dar una foarte puternică, iar observațiile și concluziile trase până acum susțin ideea că doborârea avionului este cea mai apropiată de adevăr”, a declarat el.

„În acest caz specific, incidentul implică avarierea avionului de linie al Azerbaidjanului pe teritoriul Federației Ruse, evenimentul care a provocat prăbușirea producându-se acolo. Prin urmare, nu există nicio îndoială că responsabilitatea revine Federației Ruse. În cazul în care aceste ipoteze sunt corecte, responsabilitatea revine, fără îndoială, Rusiei”, a adăugat el.

Experții kazahi au sosit la 27 decembrie pentru a examina locul prăbușirii și cutia neagră a avionului de pasageri al companiei Azerbaidjan Airlines, în timp ce speculațiile - și dovezile - creșteau, sugerând că o rachetă rusească de apărare aeriană ar fi lovit din greșeală aeronava.

Chiar dacă ancheta se intensifică, țările cu victime la bordul avionului - Azerbaidjan, Kazahstan, Rusia și Kârgâzstan - continuă să își plângă morții și să trateze răniții în urma prăbușirii avionului Embraer 190.

Un zbor al Azerbaijan Airlines cu destinația Mineralnîe Vodî, un oraș balnear din Rusia, a decolat de la Baku la 27 decembrie, dar a făcut brusc cale întoarsă după ce a primit o notificare de informare a zborului conform căreia spațiul aerian rusesc pe care urma să îl traverseze era închis.

Azerbaijan Airlines a declarat ulterior că suspendă zborurile către mai multe orașe rusești, inclusiv Mineralnîe Vodî, Soci, Volgograd, Ufa, Samara, Groznîi și Mahacikala.

În jurul tragediei au apărut speculații, unii experți indicând găurile observate în coada avionului ca un posibil semn că acesta ar fi putut fi atacat de sisteme rusești de apărare aeriană angajate în contracararea atacurilor dronelor ucrainene.

Un oficial american, vorbind sub rezerva anonimatului, a declarat agențiilor de presă că există semne că un sistem antiaerian rusesc ar fi putut lovi avionul, dar nu a furnizat alte detalii.

Dovezile, care nu au fost încă coroborate de autorități, includ imagini din interiorul avionului înainte de prăbușire, imagini ale secțiunii cozii cu găuri a avionului după prăbușire, comentariile unui supraviețuitor și relatări care indică un presupus atac cu dronă în jurul orei în care avionul ar fi încercat să aterizeze la Groznîi.

• Vezi și: Tot mai multe dovezi arată că apărarea aeriană rusă a lovit avionul azer de pasageri înainte de prăbușirea sa în Kazahstan

Reuters a citat o sursă azeră familiarizată cu ancheta, care a declarat că rezultatele indică faptul că avionul a fost lovit de un sistem de apărare aeriană Panțîr-S, un sistem autopropulsat de tunuri antiaeriene și rachete proiectat de Rusia.

Nu a fost imediat clar unde va fi examinată cutia neagră. Procesul poate fi extrem de tehnic și nu toate țările dispun de resursele necesare pentru a întreprinde o astfel de activitate. Gulag Aslanli, un lider al mișcării de opoziție Musavat din Azerbaidjan, a declarat pentru RFE/RL că este nevoie de o comisie internațională care să investigheze incidentul.

„Rusia nu poate fi lăsată acolo”, a spus el. „Dacă cutia neagră va fi dusă în Rusia și examinată acolo, voi privi rezultatul cu suspiciune.” Oficialii au declarat că, de obicei, este nevoie de aproximativ două săptămâni pentru a evalua complet o cutie neagră, deși diverse condiții pot modifica acest interval de timp.

Comentând informațiile neconfirmate potrivit cărora avionul ar fi fost doborât de o rachetă, președintele Senatului din Kazahstan, Maulen Ashimbaev, a declarat că, până când ancheta nu va fi finalizată, „este imposibil” de spus ce ar fi putut deteriora aeronava.

„Adevărați experți analizează toate acestea și vor trage propriile lor concluzii. Nici Kazahstanul, nici Rusia și nici Azerbaidjanul, desigur, nu sunt interesate să ascundă informații, așa că acestea vor fi făcute publice,” a spus Ashimbaev.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a făcut un comentariu similar, reiterând poziția anterioară a Moscovei cu privire la incidentul mortal.

„O anchetă este în curs de desfășurare, iar până la concluziile anchetei, nu considerăm că avem dreptul să facem vreun comentariu și nu o vom face,” a declarat Peskov reporterilor, pe 27 decembrie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Noua dispoziție, aprobată în prima ședință de la instituirea stării de urgență, prevede deconectarea luminii din vitrine, a iluminatului decorativ, a scărilor rulante și altele. Autoritățile au mai dispus ca întreprinderile energofage își vor ajusta programul, inclusiv prin mutarea producției pe timp de noapte.

Comisia a dispus ca instituțiile de presă să difuzeze mesajele: „Economisiți energia electrică în orele de vârf: între 07:00-11:00 și 18:00-23:00 pentru a plăti mai puțin și a evita riscul unor deconectări” sau „Consumați eficient energia electrică, termică și combustibilii”.

Mai puțin iluminat și fără ascensoare în orele de vârf

Cetățenii sunt îndemnați să nu utilizeze ascensoarele în orele de vârf, inclusiv pentru a evita riscul de a rămâne blocați dacă se deconectează energia electrică, dar și alte măsuri.

Tot de la 1 ianuarie, în clădirile publice și unitățile comerciale se va deconecta iluminatul interior în încăperile neocupate. S-a dispus și deconectarea iluminatului decorativ, arhitectural și publicitar, cu excepția „iluminatului firmei” în timpul orelor de program.

Întreprinderile de alimentare cu apă și canalizare vor regla regimul de funcționare a pompelor bazinelor de acumulare astfel încât consumul de energie în orele de vârf să fie redus la minimum.

• Citește și: Cum planifică autoritățile să țină lumina aprinsă în această iarnă

O altă măsură prevede ca firmele și consumatorii să nu plătească penalități pentru întârzieri la plata facturii pentru energia electrică sau gaz, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.

Între orele 06:00 - 23:00, energia electrică produsă în țară va fi vândută doar pe piața internă. Exportul de energie electrică va fi permis doar în timpul zilelor de odihnă și zilelor cu sărbători, nelucrătoare.

De asemenea, se permite amplasarea pe perioada stării de urgență a generatoarelor electrice pe terenurile proprietate publică, adiacente proprietății private, fără a coordona prealabil schema de amplasare.

Primăriile locale și instituțiile publice care dispun de centrale termice pe bază de biocombustibili solizi au primit indicația să le utilizeze în mod prioritar.

Cei care doresc să producă energie electrică și au deja aprobările necesare pentru centralele lor, vor primi sprijin pentru a se conecta mai ușor la rețea.

Prim-ministrul Dorin Recean a declarat în cadrul primei ședințe a Comisiei pentru Situații Excepționale că centralele electrice și sectorul energiei regenerabile „rezolvă problema asigurării cu energie electrică”. Potrivit acestuia, „ne ajută orice megawatt de energie produs în țară, la costuri corecte”.

Consum de peste 1.000 MW în ora de vârf

Ministerul Energiei a comunicat anterior că aproape jumătate din energia consumată de R. Moldova în orele de vârf va fi cumpărată din diferite surse din România. Cealaltă jumătate e asigurată de CET-urile din țară, dar și de sursele alternative de energie electrică.

Consumul malului drept al Nistrului ajunge în lunile de iarnă la circa 850 MW, dar în unele zile poate fi mai mare. Autoritățile pot asigura în jur de 800 MW, motiv pentru care îndeamnă populația să consume mai puțină energie electrică în orele de vârf pentru a evita deconectările.

Joi, 26 decembrie Republica Moldova a atins un consum maximal de 1.017 MW la ora 17:45, potrivit datelor furnizate în timp real de Moldelectrica.

Autoritățile de la Chișinău spun că din 1 ianuarie, în stânga Nistrului ar putea urma și o criză umanitară, provocată de lipsa resurselor energetice suficiente, dar și din cauza faptului că populația din regiune nu-și permite să achite prețul de piață pentru acestea.

Totodată, malul drept al Nistrului s-ar putea confrunta cu deficit de energie electrică din cauza sistării livrărilor de la centrala din Cuciurgan, care produce energie electrică ieftină prin arderea gazelor rusești. În acest sens, din 16 decembrie, R. Moldova este în stare de urgență pentru o perioadă de 60 de zile.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Decizia Consiliului din 12 decembrie arată că bărbatul a sosit în Moldova dintr-o țară nespecificată în noiembrie 2022 și a solicitat imediat azil. El a primit un document de identitate temporar, care trebuie reînnoit la fiecare 30 de zile până la soluționarea cererii de azil.

În 2023, bărbatul s-a fost angajat oficial, iar din salariul său se reținea în fiecare lună o anumită sumă pentru a plăti asigurarea de sănătate, la fel precum se întâmplă în cazul cetățenilor moldoveni.

Cu toate acestea, după ce și-a rupt brațul și a solicitat îngrijiri medicale, la un spital i s-a spus că nu are dreptul la asigurare de sănătate. Reprezentanții spitalului i-au cerut să plătească pentru serviciile medicale și nu i-au dat un certificat care să motiveze absența de la serviciu.

Ministerul Sănătății și Compania Națională de Asigurări în Medicină au răspuns Consiliului că, în conformitate cu legea, solicitanții de azil nu fac parte din categoria celor care pot conta pe o poliță medicală, chiar dacă lucrează oficial în Moldova. Singura modalitate prin care aceștia pot beneficia de asistență medicală este achiziționarea unei asigurări de sănătate private. În plus, ei au spus că baza de date a deținătorilor de polițe medicale este menținută pe baza numărului de identificare (IDNP), dar solicitanții de azil au doar documente temporare.

• Citiți și: De ce a crescut discriminarea pe criteriul limbii și ce realitate se ascunde în spatele statisticii

Consiliul pentru Egalitate a decis că neprestarea serviciilor medicale este discriminare directă și a cerit Serviciului Fiscal să îi returneze bărbatului banii care i-au fost reținuți din salariu pentru a plăti serviciile medicale.

Pentru a preveni astfel de probleme, Consiliul a recomandat Parlamentului să adopte amendamente care ar deschide accesul solicitanților de azil la serviciile medicale. „Acest lucru va permite solicitanților de azil care lucrează în baza unui contract de muncă să aibă aceleași drepturi la asigurarea de sănătate ca și cetățenii moldoveni”, a transmis Consiliul.

Parlamentul se pregătește să adopte amendamente la Legea privind azilul, conform cărora solicitanții de azil care lucrează în Moldova vor fi incluși în lista celor care au dreptul la asigurare de sănătate.

Potrivit datelor pentru 2023, în Moldova se aflau aproximativ 4.000 de solicitanți de azil. Ei reprezintă 8 la sută din totalul străinilor care se aflau pe teritoriul țării.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Banii au fost alocați de Comisia pentru Situații Excepționale, întrunită în prima ședință de după instituirea stării de urgență din 16 decembrie, din Fondul de intervenție al guvernului și sunt destinați reparației de drumuri și imobile din 54 de localități din R. Moldova, care au avut de suferit în urma ploilor torențiale cu vânt puternic și grindină.

Din banii alocați, autoritățile vor să repare circa 160 km de drumuri publice și 20 de podețe, inclusiv canale de scurgere. Cei mai mulți bani au fost alocați raionului Leova – peste 75 milioane de lei. Peste 14 milioane de lei va primi Consiliul sătesc Tomai și Cupcui. Tomai va primi alți 2,8 milioane de lei pentru reparația acoperișului grădiniței din sat. Satul Filipeni va primi peste 11 milioane de lei pentru reparația drumurilor.

21 de gospodării private din comuna Cania și satul Stoianovca, raionul Cantemir, vor primi sprijin financiar de peste 330.000 de lei. Acestea au fost afectate de ploile puternice din luna septembrie 2024, denumite și „Ciclonul Boris”.

La începutul lunii decembrie 2024, Guvernul a aprobat strategia națională de reducere a riscurilor dezastrelor pentru perioada 2024-2030. Documentul prevede eforturi comune dintre autorități și politici direcționate spre gestionarea dezastrelor în Republica Moldova.

În ultimii zece ani, în Republica Moldova au avut loc peste 644 episoade de ploi torențiale, inclusiv cu grindină și vânt puternic. În perioada 2000-2019, ploile torențiale, grindină și vânt puternic au produs o pagubă de aproape 4 miliarde de lei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Inițiativa legislativă, care a fost elaborată de deputații Viorel Barda și Alexandr Trubca, după consultări cu agricultorii, aduce două modificări importante pentru fermieri, față de legea veche.

În primul rând, autoritățile au redus criteriul de eligibilitate pentru agricultori. Acum, cad sub incidența moratoriului fermierii ai căror culturi agricole au fost prejudiciate în proporție de cel puțin 40% din roadă (în trecut erau 60%), pe o suprafață de cel puțin 40% din terenurile deținute.

În al doilea rând, a fost introdus un al doilea criteriu de eligibilitate. Mai exact, sunt eligibili doar fermierii care au în gestiune cel mult 1.800 de hectare.

În continuare, nu sunt eligibili agricultorii care sunt în procedură de insolvabilitate confirmată printr-o hotărâre a instanței de judecată.

Agricultorii care vor să beneficieze de moratoriu trebuie să-și notifice creditorii despre afectarea culturilor agricole până la 28 februarie 2025.

• Vezi și: Agricultorii au protestat din nou. Așteaptă subvenții de 400 milioane de lei de la stat pentru anul trecut

Alexandru Bădărău, directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, a spus Europei Libere că noua lege îi ajută pe agricultori să deschidă un dialog cu creditorii despre înghețarea plăților.

Potrivit lui, datoriile nu se anulează, însă timpul câștigat prin amânare poate ajuta agricultorii să găsească o soluție de plată a datoriilor. „Poate își vând o parte din bunurile la un preț mediu pe piață. Să nu fie executați și bunurile lor să nu fie vândute la prețuri foarte mici”, a spus Bădărău. Din cuvintele lui, probabilitatea că agricultorii să-și poată achita datoriile din roada anului viitor este mică.

Modificările legislative au fost făcute după ce agricultorii au protestat de mai multe ori și au solicitat statului măsuri de sprijin pentru cei afectați de secetă.

Prima încercare a fost la mijlocul lunii septembrie 2024, când Parlamentul a votat o lege care oferă unele măsuri de sprijin pentru fermieri. Agricultorii, în special cei uniți în „Forța Fermierilor”, au criticat inițiativa legislativă spunând că aceasta nu i-ar fi ajutat pe cei afectați.

Alte solicitări ale agricultorilor

În timpul recentelor proteste ale agricultorilor, din 18-19 decembrie, agricultorii au cerut prelungirea măsurii de licențiere a importurilor de culturi cerealiere și oleaginoase.

Agricultorii susțin că producția locală nu poate concura pe piață cu grâul și porumbul importat la un preț scăzut din Ucraina. Pe 20 decembrie, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a spus că un proiect care vizează măsura de licențiere va fi aprobat până la 31 decembrie 2024.

Agricultorii au mai cerut să fie achitate subvențiile pentru 2023. Bădărău presupune că aceste plăți ar putea fi făcute în 2025, deși înțelege că acum prioritatea autorităților este gestionarea crizei energetice.

Anul acesta, Guvernul a oferit ajutor financiar de 100 milioane de lei fermierilor afectați de secetă și arșiță puternică.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Informațiile au fost prezentate de ministrul Educației, Dan Perciun, la întâlnirea anuală cu rectorii instituțiilor de învățământ superior din R. Moldova. Potrivit lui, numărul studenților înscriși la licență și master a crescut cu 10% față de anul precedent.

La licență au fost înmatriculate 16.345 de persoane, cu 1.100 (sau cu 6,7%) mai multe comparativ cu 2023 (15.245). La master au fost înscrise 5.713 persoane, (sau cu 10%) mai mult decât în 2023 (5 177).

Majoritatea celor înmatriculați la licență (86%) au ales instituții publice, iar 34% dintre aceștia au fost acceptați pe locuri bugetate, se mai arată în comunicatul Ministerului Educației.

Rectorul Universității de Stat din Moldova, Igor Șarov, a declarat pentru Europa Liberă că, în 2024, numărul studenților înmatriculați în instituția pe care o conduce a crescut cu aproximativ 30%. Pe de altă parte, Universitatea de Stat „Grigore Țamblac” din Taraclia, care face acum parte dintr-o universitate din Bulgaria, nu a fost atractivă pentru tinerii din Moldova. Aici s-au înscris doar 42 de studenți, ceea ce reprezintă doar 0,27% din total.

Pe locul al doilea după numărul studenților înmatriculați în 2024 se află Universitatea Tehnică din Moldova. Rectorul UTM, Viorel Bostan, a spus că, datorită platformei e-admitere, instituția a reușit să identifice raioanele cu cei mai puțini tineri înmatriculați și intenționează să organizeze o campanie comună pentru a-i atrage.

„Admiterea de anul acesta ne-a oferit o anumită doza de optimism, dar nu e suficient, circa 50% din tineri aleg să rămână să studieze în țară, ceilalți pleacă”, a precizat Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice din Moldova.

Mai mulți studenți la specialitățile pedagogice

În ultimii trei ani s-a observat o creștere a popularității studiilor pedagogice. Deși în acest an a fost introdusă o medie minimă de admitere de 6,5 pentru specializările din domeniul pedagogiei, numărul studenților înmatriculați a crescut cu 150, ceea ce reprezintă o majorare de 8,8%.

Cele mai solicitate domenii de studii superioare de licență sunt Business, administrare și Drept, care au atras 6.654 de studenți (41%), în timp ce domeniile cel mai puțin populare sunt Științele naturii și Agricultură, fiecare cu aproximativ 2% dintre studenți.

Pentru 2025, Ministerul Educației vrea ca 60% dintre absolvenții de liceu să aleagă universitățile din Moldova și să crească interesul pentru pedagogie prin campanii și burse mai atractive.

În R. Moldova sunt 16 universități, dintre care două private.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Racheta a ajuns cu succes în ciuda blocării inamicului, iar operațiunea a creat victime și a oprit operațiunile aeroportului”, au transmis rebelii Houthi din Yemen. Ei spun că au atacat cu succes și un atac împotriva unei ținte strategice din zona capitalei israeliene.

Autoritățile israeliene afirmă cu tărie că sistemul lor antiaerian a interceptat toate dronele și rachetele destinate Tel Avivului.

Schimbul de foc dintre israelieni și rebelii Houthi s-a întețit în ultimele două săptămâni. Cu câteva ore înaintea presupusului atac al rebelilor împotriva unor ținte din Tel Aviv, israelienii au tras cu rachete în aeroportul internațional din Sana’a, capitala Yemenului.

Rachetele au căzut la doar câțiva metri de directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, și au afectat terminalul și pista.

„Eram pe punctul de a ne îmbarca în zborul care părăsea Sana’a în jurul orei 17:00, când a început un bombardament asupra aeroportului. O persoană din echipajul aeronavei noastre a fost rănită. Cel puțin doi oameni au murit la aeroport”, descrie Ghebreyesus.

O persoană din delegația ONU care vizita Yemenul împreună cu Ghebreyesus a suferit răni grave în urma atacului.

Cel puțin șase oameni au fost uciși în Yemen în ultimele zile și zeci de oameni au fost răniți, din pricina atacurilor aeriene ale armatei israeliene. De partea israelienilor nu s-au înregistrat victime.

• Vezi și: Rusia și rebelii Houthi din Yemen, uniți în ura față de Occident

Premierul israelian Beniamin Netanyahu le-a ordonat forțelor sale să distrugă infrastructura rebelilor Houthi și spune că „vom continua să zdrobim forțele răului cu forță și ingeniozitate”.

„Acesta este doar începutul”, spune Netanyahu despre campania militară împotriva rebelilor Houthi.

La rândul lor, liderii Houthi promit că vor răspunde echivalent și dau vina pe „aroganța americanilor și israelienilor” pentru continuarea confruntărilor.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Moțiunea înaintată de Partidul Democrat de opoziție, care are majoritate parlamentară, a trecut cu votul a 192 de deputați din cei 300.

Liderul formațiunii, Lee Jae-myung, a spus că Han este acuzat de „acțiuni în favoarea insurecției”, după ce a refuzat numirea a trei noi judecători constituționali aprobați de Parlament și promulgarea mai multor legi, printre care și una care ordona unui procuror special să investigheze presupusele ilegalități comise de soția actualului președinte.

Partidul prezidențial Puterea Poporului a criticat inițiativa, iar deputații săi au înconjurat prezidiul Parlamentului și au acuzat un vot ilegal și „tiranie” din partea legislativului. Deputații formațiunii au depus o contestație la Curtea Constituțională, scrie Reuters.

Deși pentru demiterea unui președinte este necesară, în mod obișnuit, o majoritate de două treimi, sepakerul Woo Won-shik, a aprobat demiterea lui Han Duck-soo, care mai este și premier al țării, cu o majoritate simplă de voturi.

Decizia Parlamentului sud-coreean nu înseamnă o demitere propriu-zisă a lui Han, întrucât pentru aceasta este nevoie și de aprobarea Curții Constituționale, care în prezent, examinează cererea de demitere a președintelui Yoon Suk-Yeol, acuzat de insurecție când a anunțat legea marțială la începutul lunii decembrie.

Într-un comunicat de presă publicat după votul Parlamentului, președintele interimar, acum suspendat din funcție, Han Duck-soo, s-a declarat „întristat” de evoluția evenimentelor, dar a spus că va accepta și respecta decizia aleșilor poporului.

Han a refuzat să numească noi judecători constituționali, spunând că și-ar depăși atribuțiile în acest fel și că aceste candidaturi trebuiau să fie aprobate prin consens între putere și opoziție.

După suspendarea lui Han, funcția de președinte va fi preluată temporar de ministrul Finanțelor, Choi Sang-mok, care este următorul în lista de succesiune conform legislației. El urmează să aibă discuții cu șeful armatei și să se consulte cu ministrul Afacerilor Externe și ministrul interimar al Apărării, a anunțat un purtător de cuvânt.

Anterior, Chio Sang-mok a cerut Parlamentului să renunțe la impeachment spunând că acest lucru va dăuna serios economiei.

Curtea Constituțională vrea să se „miște rapid”

Votul pentru demiterea lui Han a avut loc chiar în ziua în care Curtea Constituțională a desfășurat primele audieri în privința demiterii președintelui suspendat Yoon Suk-Yeol.

În cadrul ședinței, judecătorul Cheong Hyoung-sik, a spus că instanța va „acționa rapid” în acest caz, având în vedere gravitatea acestuia și respingând o cerere a avocaților lui Yoon de a amâna audierile. Următoarea ședință a fost programată pentru 3 ianuarie.

Instanța are la dispoziție 180 de zile pentru a se pronunța și a admite sau respinge decizia Parlamentului în privința demiterii președinților sau altor oficiali în privința cărora a fost inițiat impeachmentul.

Yoon Suk Yeol a șocat națiunea pe 3 decembrie, când a acordat armatei puteri de urgență extinse pentru a elimina ceea ce el numea „forțe anti-statale” și pentru a înfrunta opoziția politică obstructivă.

• Vezi și: Ce se întâmplă în Coreea de Sud?

El a anulat decretul la doar șase ore după aceea, după ce parlamentul a sfidat trupele și poliția și a votat împotriva decretului. Totuși, acest gest a aruncat țara într-o criză constituțională și a stârnit apeluri larg răspândite pentru demisia sa, pe motiv că a încălcat legea. Yoon și-a cerut ulterior scuze națiunii, dar și-a apărat decizia și a rezistat apelurilor de a demisiona.

Yoon este, de asemenea, sub anchetă penală pentru presupusă insurgență legată de decretul de lege marțială, iar autoritățile i-au interzis să călătorească în străinătate.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Cablul submarin Estlink 2 care transportă electricitate din Finlanda către Estonia a fost deconectat de la rețea în ziua de Crăciun, la mai puțin de o lună după ce alte două cabluri de telecomunicații au fost tăiate în apele teritoriale suedeze din Marea Baltică.

Robin Lardot de la Biroul Național de Investigații al Finlandei a declarat că a fost deschisă o anchetă pentru „sabotaj agravat” asupra petrolierului Eagle S, arborat sub pavilionul Insulelor Cook din Pacificul de Sud.

„În acest moment se presupune că este o navă a flotei din umbră, iar marfa era benzină fără plumb încărcată într-un port rusesc”, a declarat Sami Rakshit, directorul general al autorităților vamale finlandeze.

Flota din umbră se referă la navele care transportă țiței și produse petroliere rusești aflate sub embargo după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022.

Eagle S se afla în drum spre Port Said din Egipt și încă se află în Golful Finlandei, potrivit site-ului de urmărire Marine Traffic.

Petrolierul a fost escortat de o navă de patrulare finlandeză către coasta de lângă Porkkala, la aproximativ 30 de kilometri vest de Helsinki.

„Ne-am urcat deja pe vas, am vorbit cu echipajul și am adunat dovezi”, a spus Lardot.

„Ceva ciudat”

Poliția bănuiește că ancora petrolierului ar fi putut deteriora cablul de alimentare.

„Nava noastră de patrulare a călătorit în zonă și a putut stabili vizual că ancora lipsește”, a declarat Markku Hassinen, de la Poliția de Frontieră finlandeză, într-o conferință de presă.

„Deci există un motiv clar pentru a bănui că s-a întâmplat ceva ciudat”, a spus el.

Premierul finlandez Petteri Orpo a calificat joi tăierea cablului ca „foarte gravă”, într-o conferință de presă.

„De aceea, acțiunea hotărâtă a autorităților noastre de astăzi și de ieri cu privire la această navă în apele noastre teritoriale transmite un mesaj puternic altor nave: vom interveni”, a spus el.

El nu a incriminat Rusia explicit, adăugând că cele două țări nu au avut încă nicio discuție cu privire la incident.

Însă ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a declarat: „Daunele aduse infrastructurii subacvatice critice au devenit atât de frecvente încât este greu de crezut că sunt accidente sau doar manevre maritime proaste”.

Tragerea unei ancore pe fundul mării cu greu poate fi considerată un accident, a adăugat Tsahkna într-o declarație, după discuții cu omologul său finlandez joi după-amiază.

UE amenință cu sancțiuni împotriva navelor rusești

„Condamnăm ferm orice distrugere deliberată a infrastructurii critice a Europei”, potrivit unei declarații comune emise joi de Comisia Europeană și șeful politicii externe a UE, Kaja Kallas.

„Nava suspectată face parte din flota umbră a Rusiei, care amenință securitatea și mediul, în timp ce finanțează bugetul de război al Rusiei”, se mai spune în declarație.

„Vom propune măsuri suplimentare, inclusiv sancțiuni, pentru a viza această flotă”.

Lista neagră a petrolierelor

Țările UE au convenit la începutul acestei luni să pună pe lista neagră încă aproximativ 50 de petroliere din „flota din umbră” a Rusiei, folosite pentru a ocoli sancțiunile occidentale din cauza războiului din Ucraina.

Este al 15-lea pachet de sancțiuni care urmează să fie impuse de blocul celor 27 de națiuni de la invadarea Ucrainei.

Tensiunile au crescut în jurul Mării Baltice după invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022.

În septembrie 2022, o serie de explozii subacvatice au rupt conductele Nord Stream care transportau gaz rusesc în Europa, a căror cauză încă nu a fost stabilită.

În octombrie 2023, o conductă de gaz subacvatică dintre Finlanda și Estonia a fost închisă după ce a fost avariată de ancora unei nave de marfă chineză.

La începutul zilei de 17 noiembrie a acestui an, cablul de telecomunicații Arelion, care mergea din insula suedeză Gotland până în Lituania, a fost avariat.

A doua zi, cablul submarin C-Lion 1 care leagă Helsinki și portul german Rostock a fost tăiat la sud de insula Oland a Suediei.

Suspiciunile cu privire la incidentul din 17 noiembrie s-au concentrat asupra unei nave sub pavilion chinez, Yi Peng 3, care se afla în zonă în acel moment.

Suedia a declarat luni că China a respins cererea procurorilor de a efectua o investigație asupra navei și că a părăsit zona.

Oficialii europeni au spus că bănuiesc că multe dintre incidente sunt sabotaj legate de invazia Rusiei în Ucraina. Kremlinul a respins această afirmație ca fiind „absurdă” și „de râs”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Serviciul națiolnal de informații al Coreii de Sud (NIS) a emis un scurt comunicat pe 27 decembrie, prin care confirmă informațiile primite de la o „țară prietenă”.

„Am confirmat prin intermediul serviciului de informații al unei țări prietene că un soldat nord-coreean, capturat în viață pe 26 decembrie, a murit cu puțin timp în urmă, deoarece rănile (sale) s-au agravat”, se spune în comunicat.

Precizările au venit la câteva ore după ce NIS a confirmat capturarea unui soldat nord-coreean de către trupele ucrainene de operațiuni speciale. Este primul caz cunoscut de acest fel.

Informația a venit la o zi după ce publicația ucraineană Militarnîi a susținut că un soldat considerat nord-coreean a fost capturat de forțele ucrainene de operațiuni speciale în regiunea Kursk din Rusia.

De asemenea, o fotografie a unui soldat capturat, despre care se crede că a fost rănit, a fost distribuită anterior pe Telegram. Imaginea nu a fost verificată independent.

O sursă a serviciilor secrete sud-coreene, citată de AFP, a declarat că nu există încă informații cu privire la locul exact în care a fost capturat militarul nord-coreean.

Luna trecută, Phenianul a ratificat un acord de „parteneriat strategic cuprinzător” cu Rusia, consolidând o înțelegere care a permis soldaților săi să lupte pe teritoriul rus împotriva Ucrainei.

Forțele ucrainene ocupă o parte din regiunea Kursk din Rusia, unde au avut loc lupte crâncene.

• Te-ar putea interesa și: Ucraina spune că soldați nord-coreeni au fost uciși și răniți în luptele din regiunea Kursk a Rusiei

La 23 decembrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că mai mult de 3 000 de soldați, sau aproximativ un sfert din forțele speciale nord-coreene trimise în Rusia, au fost uciși sau răniți, dar a specificat că datele sunt preliminare.

Serviciul național de informații din Coreea de Sud a raportat o cifră mai mică, afirmând la 19 decembrie că aproximativ 1 100 de membri ai forțelor speciale nord-coreene au fost uciși sau răniți în Rusia de când au intrat în luptă împotriva Ucrainei.

La 15 decembrie, Shemî (Scheme), o unitate de investigație a Serviciului ucrainean al RFE/RL, a primit fotografii de la surse militare ucrainene care ar arăta corpurile unor soldați morți la Kursk, inclusiv ale unor luptători nord-coreeni.

RFE/RL nu a fost în măsură să verifice în mod independent aceste afirmații. Rusia nu a comentat informațiile.

• Citește și: Ce rol pot avea soldații nord-coreeni pe frontul în care Rusia presează Ucraina?

Sprijinul militar nord-coreean vine într-un moment critic al războiului. Rusia încearcă să copleșească infanteria ucraineană, care nu dispune de efective și resurse suficiente, și să câștige teritoriu înainte ca propriile resurse umane și materiale să devină limitate.

Rusia a pierdut peste 600 000 de soldați în cei aproape trei ani de război, a declarat Pentagonul la începutul lunii octombrie. A consumat atât de mult material de război încât acum întâmpină dificultăți în a-și asigura necesarul de artilerie și rachete, pe fondul sancțiunilor occidentale severe.

În prezent, aproape două treimi din mortierele și proiectilele lansate de Rusia asupra Ucrainei provin din Coreea de Nord, potrivit Wall Street Journal, care îl citează pe Andrii Kovalenko, un ofițer al armatei ucrainene. Și fiecare a treia rachetă balistică a fost fabricată în Coreea de Nord, au declarat oficialii ucraineni.

În baza relatărilor RFE/RL și Radio Svoboda.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Acest nivel al compensațiilor va garanta, în mediu, un tarif post compensație mai mic decât cel din anul precedent. Guvernul va compensa echivalentul la 150 metri cubi de gaze pe gospodărie, care este mai mare decât media de consum din sezonul precedent”, a spus Buzu.

Potrivit lui, compensațiile pentru decembrie vor fi disponibile după data de 10 ianuarie, iar majoritatea cetățenilor vor primi compensații între 700 și 800 de lei.

Cei care folosesc gaze naturale pentru încălzire vor beneficia de sume mai mari, depășind 800 de lei, din cauza creșterii tarifului la gaze, care a ajuns la 16,74 lei/mc începând cu 1 decembrie.

Ministrul a precizat că valoarea compensațiilor va fi ajustată în funcție de tarife, astfel încât moldovenii „să nu plătească mai mult decât anul trecut”.

Autoritățile au recepționat, în luna decembrie, peste 33.000 de solicitări noi pentru compensații, față de cele peste 700.000 depuse anterior. Pentru luna noiembrie au fost acordate compensații între 300 și 800 de lei.

Pentru a beneficia de compensații, cetățenii se pot înregistra pe site-ul compensatii.gov.md, sau pot solicita ajutorul asistenților sociali, dacă nu au acces la internet sau nu se descurcă singuri.

Programul „Ajutor la contor” a fost lansat în 2022, iar de atunci aproape 900.000 de gospodării au beneficiat de compensații la energie, care au fost finanțate atât din bugetul de stat, cât și din fonduri oferite de partenerii externi.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Strategia urmărește realizarea intereselor naționale privind garantarea suveranității, a independenții, a unității și a integrității teritoriale a R. Moldova”, a spus ministrul Apărării, Anatol Nosatîi, care a prezentat proiectul în fața deputaților.

Acțiunile Rusiei – risc major pentru securitatea R. Moldova

Un risc major pentru securitatea R. Moldova reprezintă, potrivit Strategiei, o „posibilă extindere” a acțiunilor militare ruse în Ucraina, „în special în regiunea Odessa” și „stabilirea unui coridor militar terestru până la hotarele R. Moldova”. Aceasta ar crea premise pentru „acțiuni agresive” directe și la adresa R. Moldova.

Liderul opoziției comunist-socialiste, deputatul Vlad Batrîncea, a criticat puterea pro-europeană despre care spune că „a furat din bugetul armatei”. În opinia lui „nu e nevoie de strategie, ci de un efort bugetar” pentru a moderniza armata, iar Strategia propusă de autorități nu trebuie să „creeze mai multe probleme decât sunt”, referindu-se la numirea Rusie drept agresor.

Securitatea R. Moldova este amenințată și de „operațiunile de tip hibrid” desfășurate de Rusia, direct sau prin intermediul „interpușilor locali”. Recent, la Parlament au fost organizate audieri ale instituțiilor de forță din R. Moldova pentru a înțelege și preveni pe viitor o schemă masivă de cumpărare de voturi, pe care Rusia și Ilan Șor ar fi folosit-o la alegeri și referendum din 20 octombrie.

Autoritățile spun că cel puțin 140.000 de cetățeni moldoveni „și-au vândut votul”, fiind plătiți între altele prin intermediul unei aplicații de telefon a băncii rusești de stat PSB.

• Te-ar putea interesa și: Șor, Dughin, „Wagner”: Primele audieri în Parlament privind amestecul Rusiei în alegerile din Republica Moldova

O altă amenințare la adresa securității țării sunt militarii ruși „staționați ilegal pe teritoriul Republicii Moldova”, dar și „formațiunile armate” ale așa-numitor autorități de la Tiraspol. Documentul spune că soluționarea definitivă a problemei transnistrene „este puțin probabilă în următorii ani”, iar R. Moldova vrea rezolvarea acesteia doar pe cale pașnică.

Locul Moldovei în lupta celor mari

Strategia observă că pe plan mondial, „marii actori internaționali” sunt implicați într-o confruntare ce schimbă raportul de putere pe glob, iar R. Moldova trebuie să aleagă o „poziționare strategică”, adică de partea cui este.

Astfel, documentul spune că pentru R. Moldova NATO „este pilonul central stabilizator, în asigurarea securității și stabilității în regiune”.

Totodată, primirea statutului de țară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, cooperarea cu țările europene în domeniul apărării și consolidarea relațiilor cu NATO ar reprezenta pentru R. Moldova „о treapta avansată în asigurarea securității și rezilienței”.

Despre România, țară membră și a UE, și a NATO, strategia spune că este un „partener esențial pentru R. Moldova”, iar relația cu ea în domeniul apărării „cunoaște o dezvoltare semnificativă”, în timp ce „un dialog intens cu Ucraina” este descris drept „vital”.

• Vezi și: Robert E. Hamilton: „Moldova rămâne vulnerabilă la interferențele rusești, mai ales în Transnistria”

Strategia prevede о creștere graduală a alocărilor bugetare pentru apărarea națională, cu scopul de a atinge nivelul de 1% din Produsul Intern Brut (PIB), până în 2030, de la 0,55 %, în prezent.

În rândul statelor membre ale NATO, ținta este de 2% din PIB, deși presa scrie că viitoarea administrație Trump ar insista pe o majorare a acesteia până la 5%.

Proiectul a fost votat, în prima lectură, de deputați la ultima ședință plenară din 2024, pe 26 decembrie.

Anterior, la mijlocul verii, strategia a fost avizată pozitiv de Guvern și trimisă spre consultare președintei Maia Sandu. După aprobarea în lectura finală, instituțiile statului au la dispoziție șase luni pentru a implementa politici în conformitate cu această strategie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Anunțul reprezintă o escaladare a tensiunilor politice din Coreea de Sud și vine în condițiile în care Curtea Constituțională examinează cazul președintelui suspendat Yoon Suk Yeol, anchetat pentru decretarea subită a legii marțiale pe 3 decembrie, care a fost însă retrasă doar câteva ore mai târziu, scrie The Guardian.

„A devenit clar că premierul și președintele în exercițiu Han Duck-soo nu are calificarea sau voința de a proteja Constituția”, a spus liderul grupului parlamentar al Partidului Democrat de opoziție, Park Chan-dae, într-o declarație publică.

Moțiunea de impeachment, care trebuie supusă la vot în termen de la 24 până la 72 de ore, a citat o serie de acțiuni ale lui Han, care în opinia parlamentarilor din opoziție, ar servi ca motive pentru destituirea sa. Printre acestea se numără și veto-ul său la un proiect de lege privind desemnarea unui procuror special care să investigheze presupusele abateri ale primei doamne.

Președintele interimar Han Duck-soo, a respins însă acuzațiile aduse și a insistat că numirea judecătorilor constituționali ,candidaturile cărora au fost aprobate de Parlament, trebuie să fie făcute printr-un consens între partidele din opoziție și de la putere, scrie Reuters.

Joi, Parlamentul sud-coreean a aprobat candidaturile a trei persoane pentru postul de judecători constituționali, dintre care două au fost propuse de Partidul Democrat de opoziție una de Partidul Puterea Poporului al președintelui aflat la putere, Han, care a criticat procedura de selectare a candidaților.

Numirea judecătorilor constituționali este o temă politică sensibilă, deoarece șase din cele nouă posturi de judecători ai Curții Constituționale sunt ocupate.

Constituția cere ca o eventuală revocare a președintelui să fie decisă de cel puțin șase magistrați, ceea ce înseamnă că va fi necesar un vot unanim din partea actualilor judecători.

Curtea a declarat că va putea delibera și emite o decizie chiar și în situația în care trei posturi de judecători sunt vacante.

Yoon, care a fost destituit de Parlament la 14 decembrie într-un vot la care s-au alăturat și unii membri ai partidului său de centru-dreapta, nu a dat curs solicitării instanței de a prezenta anumite documente până joi, a transmis purtătorul său de cuvânt. El nu a răspuns nici la o citație privind un interogatoriu într-o anchetă penală separată, ceea ce i-a atras critici și apeluri din partea opoziției pentru arestarea sa.

La începutul zilei de joi, avocații fostului ministru al Apărării al lui Yoon, care este de asemenea anchetat pentru insurecție în legătură cu declararea legii marțiale, au declarat că scopul acestei decizii a fost acela de a atrage un semnal de alarmă cu privire la „abuzul procesului democratic” de către partidele din opoziției.

Kim Yong-hyun, primul oficial arestat, va fi probabil primul care va fi pus sub acuzare pentru că a fost o figură centrală în declararea surprinzătoare a legii marțiale de către președintele suspendat.

Yoon Suk Yeol a șocat națiunea pe 3 decembrie, când a acordat armatei puteri de urgență extinse pentru a elimina ceea ce el numea „forțe anti-statale” și pentru a înfrunta opoziția politică obstructivă.

• Vezi și: Ce se întâmplă în Coreea de Sud?

El a anulat decretul la doar șase ore după aceea, după ce parlamentul a sfidat trupele și poliția și a votat împotriva decretului. Totuși, acest gest a aruncat țara într-o criză constituțională și a stârnit apeluri larg răspândite pentru demisia sa, pe motiv că a încălcat legea. Yoon și-a cerut ulterior scuze națiunii, dar și-a apărat decizia și a rezistat apelurilor de a demisiona.

Yoon este, de asemenea, sub anchetă penală pentru presupusă insurgență legată de decretul de lege marțială, iar autoritățile i-au interzis să călătorească în străinătate.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ișcenco susține că livrarea apei calde va fi sistată la câteva ore după încetarea livrării gazelor rusești, preconizată pentru noaptea de revelion. Spre dimineața zilei de 1 ianuarie, locuitorii regiunii vor rămâne și fără agent termic. Rețelele se vor răci în circa 12 ore, adică în decurs de o zi va putea fi resimțită scăderea temperaturii în apartamente.

Încălzirea va rămâne doar în spitale, care vor fi alimentate pe bază de resurse alternative.

În acest context, Ișcenco a îndemnat locuitorii regiunii să izoleze termic podurile și subsolurile caselor. Potrivit lui, oamenii nu vor achita facturile pentru căldură și apă caldă în perioada în care serviciile vor fi sistate.

Pentru a reporni sistemul de încălzire din regiune, va fi nevoie de cel puțin două săptămâni, a mai menționat Ișcenko.

Regiunea transnistreană ar putea rămâne fără gaze începând cu 1 ianuarie 2025, când expiră acordul de tranzit a gazelor rusești prin Ucraina.

Vezi și cum se pregătesc de iarnă locuitorii din Varnița, sat care depinde atât de gazul cât și de energia electrică din stânga Nistrului.

Autoritățile de la Chișinău spun că în stânga Nistrului ar putea urma și o criză umanitară, provocată de lipsa resurselor energetice suficiente, dar și din cauza faptului că populația din regiune nu-și permite să achite prețul de piață pentru acestea.

Totodată, malul drept al Nistrului s-ar putea confrunta cu deficit de energie electrică din cauza sistării livrărilor de la centrala din Cuciurgan, care produce energie electrică ieftină prin arderea gazelor rusești. În acest sens, din 16 decembrie, R. Moldova este în stare de urgență pentru o perioadă de 60 de zile.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Aeronava Embraer 190 opera pe 25 decembrie un zbor din capitala Azerbaidjanului, Baku spre Groznîi, capitala republicii Cecenia a Federației Ruse, când a deviat de la traseul cursei și a încercat să facă o aterizare de urgență în apropierea orașului Aktau din vestul Kazahstanului, spun reprezentanții operatorului aerian.

Printre persoanele aflate la bordul zborului J2-8243 se numărau 42 de cetățeni azeri, 16 cetățeni ruși, șase kazahi și trei kârgâzi, au declarat oficialii.

Vicepremierul kazah Qanat Bozîmbaev - care conduce o comisie specială a guvernului de la Astana pentru a investiga accidentul - a spus că mulți dintre cei care au murit în accident nu au putut fi identificați imediat din cauza arsurilor masive suferite.

Bozîmbaev a spus că cei 29 de supraviețuitori aveau răni de la moderate la grave, mulți suferind și arsuri majore.

Potrivit Ministerului kazah al Sănătății, printre răniți se numără și cel puțin doi copii și 11 persoane care au fost plasate la terapie intensivă. Printre supraviețuitori se numără și nouă cetățeni ruși, care au fost transportați la Moscova pe 26 decembrie de către Ministerul rus pentru Situații de Urgență.

Trei dintre supraviețuitorii ruși se aflau în stare critică, potrivit autorităților ruse din domeniul sănătății.

Azerbaijan Airlines a anunțat că-și suspendă toate zborurile din Baku către Cecenia, în așteptarea unei anchete asupra tragediei. Agenția rusă de știri Interfax a citat oficiali care au spus că aeronava, pusă în funcțiune în 2013, trecuse printr-o verificare tehnică în octombrie și că pilotul avea o „experiență vastă”, cu peste 15.000 de ore de zbor.

Președintele azer Ilham Aliev, care și-a întrerupt vizita în Rusia unde participa la un summit informal al Comunității Statelor Independente (CSI), a spus că este prea devreme pentru a stabili o cauză, dar a sugerat că vremea rea ar fi putut contribui la accident.

„Informațiile care mi-au fost furnizate sunt că avionul a schimbat direcția între Baku și Groznîi din cauza înrăutățirii condițiilor meteo și a deviat spre aeroportul Aktau (înainte - n.r.) de a se prăbuși”, a spus el.

Procuratura Generală a Azerbaidjanului a spus că „toate scenariile posibile sunt în curs de examinare”. Serviciul rusesc al BBC a scris că una din ipoteze ar fi inclusiv că aeronava ar fi fost lovită de apărarea antiaeriană rusă, făcând referire la mai multe găuri găsite pe exteriorul avionului. Autoritățile kazahe au calificat ipoteza ca nefondată și drept „speculație” spunând că așteaptă rezultatele anchetei

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ministrul a spus că, pentru început, au fost selectate 35 de instituții de învățământ (câte una din fiecare raion și câte una din Chișinău și Bălți), în care se vor investi până la două milioane de euro pentru modernizarea și dotarea lor cu echipamente de ultimă oră. În următorii ani, numărul școlilor ar putea crește de aproape trei ori.

Perciun a spus că școlile au fost selectate în așa fel încât să ofere „elevilor din fiecare raion posibilitatea să aibă acces la cel puțin o instituție de învățământ care să fie pe deplin dotată cu cele necesare și să ofere calitate în educație la nivel european și la nivelul așteptărilor părinților”.

În proiectul școlilor model au fost mobilizați atât partenerii externi, dar și mai multe companii private din R. Moldova. Donatorii au oferit cinci table interactive de ultima generație, în valoare de un milion de lei, pentru cinci instituții de învățământ din rețeaua școlilor model. Este vorba despre: Liceul Teoretic „Ștefan Vodă” din orașul Ștefan Vodă, Liceul Teoretic „Alexei Mateevici” din orașul Șoldănești, Liceul Teoretic „Vasile Coroban” din Glodeni, Liceul Teoretic „Ion Pelivan”, din Răzeni, Ialoveni și Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din orașul Telenești.

Directorii școlilor au spus că datorită acestor echipamente, școlile pot oferi elevilor studii de o calitate mai bună, în pas cu tehnologiile moderne.

„E un cadou frumos și astfel o să oferim elevilor noi oportunități ce țin de digitalizare. Ei o să poată să se integreze frumos în comunitatea europeană”, a spus directoarea liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din orașul Telenești, Doina Bordeianu.

• Te-ar putea interesa și: Proiectul „școlilor model” avansează, dar încă pe hârtie

Instituțiile de învățământ din rețeaua școlilor model au fost selectate după două criterii: să aibă cel puțin 500 de elevi și suficient spațiu pentru a primi elevi din școlile mici din împrejurime.

Din septembrie 2024, părinții care vor accepta să-și dea copiii la școli mai mari primesc câte 1.000 de lei pe lună.

Pentru crearea rețelei celor 35 de școli model, este nevoie de circa 70 de milioane de euro. Ministerul a identificat 14,5 milioane de euro, pentru anumite lucrări care se vor desfășura pe parcursul acestui an, și mizează pe suportul Băncii Mondiale și altor parteneri străini, precum și a agenților economici din R. Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-o postare pe rețeaua X, Maia Sandu a spus că „violarea spațiului aerian” reprezintă o încălcare a dreptului internațional, iar R. Moldova condamnă atacurile Rusiei împotriva Ucrainei, care au avut loc „în timp ce țările noastre celebrează Crăciunul”.

Anterior, Poliția de Frontieră a R. Moldova a transmis că patrulele sale au observat cel puțin două rachete care au traversat spațiul aerian al R. Moldova pe direcția Iampol-Cosăuți și zona Otaci-Moghilev-Podilsk, una intrând și în România, în zona Dorohoi-Herța, deși Bucureștiul a spus că informația nu s-a confirmat.

Ministerul Apărării de la Chișinău a transmis că sistemele de monitorizare a spațiului aerian ale Armatei Naționale nu au detectat survolarea spațiului aerian al R. Moldova de anumite rachete sau drone.

România spune că nu a detectat nicio rachetă rusească

La București, ministerul apărării a precizat, de asemenea, că nu a fost confirmată traversarea spaţiului aerian românesc de o rachetă rusească.

„Sistemul de supraveghere aeriană al României, ca parte a sistemului integrat al NATO, care monitorizează în permanenţă situaţia aeriană din zonă, nu a detectat o astfel de situaţie”, a anunțat ministerul Apărării Naționale al României (MApN).

Potrivit MApN, autorităţile militare române au fost informate de cele ucrainene despre faptul că, în jurul orei 7.30, o rachetă a forţelor Federaţiei Ruse, care ar fi avut impactul în regiunea Cernăuţi, Ucraina, ar fi evoluat prin spaţiul aerian al Republicii Moldova şi, pentru aproximativ două minute, şi prin spaţiul aerian al României, în zona de nord, în proximitatea localităţii Darabani.

„Din datele de monitorizare ale sistemelor de supraveghere aeriană ale României şi din cele furnizate de mijloacele ţărilor NATO care suplimentează monitorizarea în zona de responsabilitate a României, nu a fost confirmată traversarea spaţiului aerian românesc”, arată sursa citată de Agerpres.

Sistemul energetic al Ucrainei a fost perturbat, dar nu și cel al Republicii Moldova

Operatorul sistemului energetic național moldovean, Moldelectrica, a transmis că, deocamdată, nu au fost raportate perturbări ale sistemului, care este conectat cu cel din Ucraina.

La Kiev, comandamentul forțelor aeriene a spus că atacul rusesc a fost unul combinat, fiind folosite rachete de croazieră X-101, bombardiere Tu-95MS, sisteme Iskander-M și drone.

Administrația regională din Harkov a raportat mai multe incendii în oraș și cel puțin șase răniți. Potrivit șefului administrației, Oleg Sinegubov, orașul a fost lovit de cel puțin șapte rachete balistice.

Alerta aeriană a fost declarată în regiunile Kiev, Dnipro, Kremenciuk, Krivii Rih, Zaporojie, Poltava și Kirovograd.

Ministrul ucrainean al Energiei, German Galushchenko, a declarat că infrastructura energetică a fost supusă unui atac masiv.

„Operatorul de transport și distribuție a energiei ia măsurile necesare pentru limitarea consumului în vederea reducerii la minim a consecințelor negative pentru sistemul energetic. De îndată ce situația de securitate o va permite, energeticienii vor evalua pagubele provocate”, a spus el.

Rusia a lovit centrale termice ucrainene, avariind grav echipamentele, a anunțat compania DTEK, cel mai mare producător privat de energie din Ucraina.

„Ca urmare a unui atac masiv, echipamentele centralelor termice au fost grav avariate. După încetarea bombardamentelor, energeticienii au început să elimine consecințele și să restabilească funcționarea echipamentelor. Este cel de-a treisprezecea atac masiv asupra sectorului energetic ucrainean din acest an și al zecelea atac masiv asupra întreprinderilor energetice ale companiei. În total, centralele termice ale DTEK au fost bombardate de peste 200 de ori de la începutul invaziei la scară largă”, se spune în declarație.

• Te-ar putea interesa și: Ucraina închide robinetul cu gaz rusesc. Țările UE dependente de Gazprom caută soluții

Ministerul rus al Apărării susține că loviturile vizează doar obiectivele militare și energetice ucrainene, precum și infrastructura aferentă.

Marți, 24 decembrie, armata rusă a lansat un atac cu rachete asupra orașului Krivii Rih. O clădire rezidențială cu patru etaje a fost avariată. O persoană a fost ucisă, 15 au fost rănite. Patru dintre acestea sunt în stare gravă.

Anterior, Vladimir Putin a amenințat cu lovituri de amploare ca răspuns la atacul ucrainean cu drone asupra orașului Kazan, promițând că Ucraina se va „confrunta distrugeri mult mai mari” și „va regreta pentru ceea ce încearcă să facă în țara noastră”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Presa locală scrie că avionul companiei Azerbaijan Airlines se afla pe ruta de la Baku la Groznî, în Cecenia, Federația Rusă, dar a fost redirecționat din cauza ceții din Groznî.

Nu a existat niciun comentariu imediat din partea companiei Azerbaijan Airlines.

La bordul avionului se aflau cel puțin 67 de pasageri și cinci membri ai echipajului. Informațiile despre răniți sunt în curs de actualizare.

Autoritățile locale spun că zeci de oameni au murit, dar că există și supraviețuitori. Conform informațiilor preliminare de la Ministerul Situațiilor de Urgență din Kazahstan, sunt 28 de supraviețuitori, printre care și doi copii, care au fost duși la spital pentru îngrijiri.

Cu puțină vreme în urmă, Ministerul Sănătății afirmase că cinci dintre supraviețuitorii duși la spital erau la Terapie Intensivă.

Supraviețuitorii au fost duși la instituții medicale, starea lor a variat ca gravitate. „Li se asigură toate îngrijirile medicale necesare în spitalele din regiune”, arată ministerul.

Președintele kazah, Kasîm Jomart-Tokaev a ordonat trimiterea mai multor echipe medicale din capitala Astana în orașul Aktau, aproape de locul accidentului.

Reprezentanți ai Azerbaijan Airlines au confirmat ruta avionului Embraer 190, al cărui număr de zbor era J2-8243, și au spus că aeronava a fost forțată să facă o aterizare de urgență de la aproximativ 3 kilometri de Aktau.

Canalul de Telegram Baza transmite că majoritatea pasagerilor erau cetățeni ai Azerbaidjanului. Printre pasageri se aflau aproximativ 15 ruși, precum și cetățeni din Tadjikistan, Kârgâzstan și Kazahstan.

Potrivit datelor preliminare, avionul a dispărut de pe radar și s-a prăbușit într-un câmp din apropierea pistei. Înainte de accident, acesta făcea cercuri deasupra aeroportului, conform datelor platformei Flightradar.

Potrivit informațiilor preliminare, cauza incidentului a fost o coliziune a aeronavei cu un stol de păsări.

Canalul de Telegram Baza susține că avionul prăbușit și-ar fi putut schimba cursul din cauza amenințării unui atac cu drone asupra Ceceniei. Serviciul de presă al aeroportului Groznî a declarat pentru RIA Novosti că din cauza ceții, avionul a fost redirecționat către Makhachkala și apoi către Aktau.

Autoritățile kazahe au deschis o anchetă pentru a stabili circumstanțele accidentului, iar președintele azer, Ilham Aliyev, și-a întrerupt vizita în Rusia pentru a reveni la Baku și a ordonat mai multor oficiali azeri să se deplaseze la locul accidentului din Kazahstan.

Știre preluată de pe Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cele mai multe cazuri de gripă au fost raportate la copiii de 5-14 ani (17 cazuri), alte 11 cazuri au fost raportate la copiii de până la 4 ani, 8 cazuri au fost înregistrate în categoria de 30-64 ani, 3 cazuri printre cei de 15-29 ani și un caz în categoria de vârstă de peste 65 de ani.

În total, săptămâna trecută au fost înregistrate 4.629 de cazuri de infecții acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS), majoritatea fiind la copii (61%). O creștere cu 1,4% față de săptămâna anterioară.

De la începutul perioadei de monitorizare (30.09.2024 – 22.12.2024) au fost înregistrate 58 de cazuri de gripă, 55.186 de cazuri de IACRS și 5.247 de cazuri de infecții respiratorii acute severe.

De asemenea, pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 28 de cazuri de COVID-19 (inclusiv 6 în regiunea transnistreană), fiind o creștere de 2 ori comparativ cu săptămâna precedentă. În rândul copiilor de până la 14 ani, au fost raportate 10 cazuri.

• Te-ar putea interesa și: Vaccinarea anti-gripală începe în această săptămână: cine poate fi vaccinat

Specialiștii ANSP recomandă următoarele măsuri pentru prevenirea cazurilor de gripă:

• spălarea mâinilor cu apă și săpun;
• utilizarea batistelor pentru strănut sau tuse;
• menținerea unui stil de viață sănătos (alimentație bogată în legume și fructe, odihnă adecvată și exerciții fizice regulate);
• vaccinarea.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În comunicatul publicat luni, 23 decembrie, ISM spune că de la începutul lui 2024 a verificat 2.299 de companii de pe întreg teritoriul țării, cu un total de 20.119 de lucrători. Au fost supuse controalelor, în mare parte, companii din domeniile comerț/HoReCa, construcții, instituții private de educație, agricultură sau transport, fiind identificate 3.088 de persoane fără contract de muncă.

În cazul a 741 dintre companiile verificate, inspectorii muncii au constatat că acestea au angajat oameni fără a încheia un contract de muncă. În urma acestor acțiuni, 2.496 de persoane au încheiat contracte de muncă individuale, iar restul urmează să le semneze în termenul indicat de inspectorii muncii.

Potrivit estimărilor, cei depistați că muncesc ilegal constituie doar 7% din totalul muncitorilor „la negru” de pe teritoriul R. Moldova. În realitate, cifra este mult mai mare și ar putea depăși 45.000 de persoane, potrivit IMS. Estimarea vine în urma campaniei de monitorizare a muncii nedeclarate, lansate anul trecut de către autorități.

Angajarea fără contract de muncă este mai frecventă printre bărbați decât printre femei, raportează Biroul Național de Statistică.

• Te-ar putea interesa și: Ce angajați vor primi salarii majorate în 2025

Munca „la negru” sau munca nedeclarată este o activitate plătită de către angajator, dar care nu are la bază un contract de muncă, încheiat între părți. Legislația obligă toți angajatorii să încheie contracte individuale de muncă cu fiecare angajat, în caz contrar, aceștia vor fi sancționați pentru utilizarea muncii nedeclarate.

Codul Contravențional prevede amenzi de la 3.000 până la 4.500 de lei pentru persoane fizice și între 10.500 și 13.000 de lei pentru persoanele juridice.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

La ceremonia oficială de la Palatul Cotroceni, președintele Iohannis a spus că oamenii așteaptă un guvern care menține ferm traiectoria pro-europeană a României.

„Vă rog să reuşiţi pentru România şi pentru români. Oamenii aşteaptă soluţii, oamenii aşteaptă stabilitate şi oamenii aşteaptă un Guvern care menţine ferm traiectoria României, cea stabilită de fiecare dată când s-a pus problema în ultimii 35 de ani, direcţia pro-europeană”, a spus Iohannis.

Formarea noului guvern a durat aproape o lună în care trei partide pro-occidentale - PSD, PNL și UDMR, cărora li s-a alăturat grupul minorităților naționale - au negociat o coaliție, fără formațiunile suveraniste sau de extremă dreapta. O altă formațiune pro-europeană, USR, nu a intrat în coaliție, după ce a pus condiții considerate de neacceptat de partenerii de negocieri.

Discuțiile pentru formarea guvernului au avut loc pe fondul tensiunilor legate de anularea alegerilor prezidențiale de la începutul lunii decembrie.

• Citește și: România: Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale. Procesul electoral va fi reluat „în integralitate”
  

După depunerea jurământului, noul cabinet a avut prima ședință, la care premierul Marcel Ciolacu a a anunțat că „România are un guvern funcțional”.

„Este un semnal esenţial de stabilitate pe care îl transmitem mediului privat românesc şi investitorilor străini.”

Ciolacu a spus că „acest guvern are un mandat dificil”, dar a dat asigurări că „știm ce avem de făcut şi, mai ales, ştim ce greşeli nu mai trebuie să repetăm”.

„Este extrem de important că, prin instalarea noului Guvern, închidem orice spaţiu de instabilitate, după o lună marcată de multă tensiune”, a încheiat Marcel Ciolacu.​

Majoritatea miniștrilor din noul cabinet au făcut parte din guvernul precedent condus tot de Marcel Ciolacu (PSD).

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Conform programului anunțat de administrația prezidențială, ceremonia, la care au participat peste 500 de invitați, printre care premierul Dorin Recean, spicherul Igor Grosu și președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a început la ora 11:00.

Președinta Maia Sandu a depus jurământul de învestire în funcție în cadrul ședinței solemne comune a Parlamentului și a Curții Constituționale. În discursul său de învestitură, Maia Sandu, a spus că primește al doilea mandat „în primul rând cu smerenie și determinare” și că moștenirea acestuia ar trebui să fie „Moldova în Uniunea Europeană”, dar a avertizat că integrarea europeană nu trebuie privită ca un „bilet la clasa business spre paradis”.

Făcând un bilanț al primului său mandat, Maia Sandu a spus că R. Moldova este „mai respectată” pe plan internațional și că a început să se elibereze de „dependența energetică” și să deschidă „ușa larg spre Uniunea Europeană”.

Președinta a mai declarat că în al doilea mandat va continua să insiste pe realizarea reformei justiției, despre care a spus că este „întârziată de decenii”.

„Guvernul va avea în mine un partener serios și dedicat, dar și un critic dur în cazul unor performanțe slabe”, a spus Sandu.

La ședința solemnă au asistat membri ai Parlamentului, corpului diplomatic, diverși lideri politici, foștii președinți, cu excepția lui Igor Dodon și Vladimir Voronin, precum și alți invitați. Ca și în urmă cu patru ani, deputații socialiști nu participă la ceremonie și ședința festivă a Parlamentului.

Contactat de Europa Liberă, deputatul socialist Grigore Novac a spus că parlamentarii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor nu vor participa la ședință pentru că nu recunosc rezultatele alegerilor prezidențiale și alegerea Maiei Sandu în calitate de președintă, spunând că autoritățile și inclusiv șefa statului au spus că „alegerile au fost fraudate”.

Ca și în urmă cu 4 ani, Maia Sandu s-a deplasat pe jos spre monumentul domnitorului Ștefan cel Mare, unde a depus o coroană de flori. Ulterior, președinta a mers pe jos, însoțită de mai mulți membri ai administrației sale dar și susținători, spre Președinție, unde a fost întâmpinată de orchestra prezidențială.

Potrivit Constituției, mandatul președintelui R. Moldova este de 4 ani și începe de la data depunerii jurământului de învestire în funcție. Actualul mandat al Maiei Sandu expiră astăzi, 24 decembrie.

Legea supremă interzice mai mult de două mandate consecutive.

Maia Sandu a obținut al doilea mandat de președinte prin vot direct - o premieră în politica moldoveană - în urma turului doi al prezidențialelor din 3 noiembrie.

Ea l-a învins atunci, mai ales datorită diasporei, cu peste 940.000 de voturi pe contracandidatul ei susținut de socialiști, Alexandr Stoianoglo, care a obținut puțin peste 750.000 de voturi.

Deși a câștigat alegerile per total, președinta Sandu a pierdut la limită în secțiile din țară în fața lui Stoianoglo. Fostul procuror general a obținut pe teritoriul R. Moldova 51,19% din voturi față de 48,81% ale Maiei Sandu.

Pe 28 noiembrie, Curtea Constituțională a confirmat rezultatele alegerilor prezidențiale și a validat noul mandat de președinte al Maiei Sandu.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit ministrului Educației și Cercetării, Dan Perciun, recunoașterea studiilor va permite încadrarea mai ușoară în câmpul muncii a refugiaților ucraineni, inclusiv a cadrelor didactice care locuiesc în R. Moldova.

„În contextul războiului din Ucraina este foarte important să oferim posibilitatea refugiaților ucraineni care locuiesc în R. Moldova să le fie recunoscute diplomele, să poată să se încadreze mai ușor în câmpul muncii. Este vorba de cadre didactice sau alte specialități”, a spus Perciun.

Acordul va permite recunoașterea actelor eliberate de la absolvirea studiilor din învățământul general și până la titlurile științifice. Tratatul va recunoaște perioadele de studii de la toate nivelurile de învățământ, precum și gradele și titlurile didactice ale personalului din învățământul general și cel profesional tehnic.

Pentru a intra în vigoare, tratatul trebuie ratificat de Parlamentul de la Chișinău și cel de la Kiev.

Săptămâna trecută, ministrul Educației s-a întâlnit cu părinții elevilor refugiați din Ucraina. Ei au discutat despre integrarea copiilor ucraineni în sistemul educațional din Republica Moldova, dar și despre posibilitatea învățării limbii române, precum și despre clasele cu predare în limba ucraineană deschise la Liceul Teoretic „Taras Șevcenco” din Chișinău.

• Te-ar putea interesa și: Mai mulți copii ucraineni, integrați în instituțiile de învățământ din Chișinău

Autoritățile din educație susțin că este important ca tot mai mulți copii ucraineni să fie incluși în sistemul nostru educațional, ceea ce le va oferi oportunități reale de integrare în societatea moldoveană.

În instituțiile de învățământ din R. Moldova învață 3.314 copii refugiați din Ucraina, dintre care 843 sunt încadrați în grădinițe și 2.471 în școli.

Majoritatea elevilor ucraineni refugiați în Moldova, învață de la distanță în instituțiile de învățământ din Ucraina.

Aproape 1.600 de cetățeni ucraineni sunt angajați în câmpul muncii în R. Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În debutul ședinței de Guvern de luni, 23 decembrie, prim-ministrul a făcut apel la economisirea energiei electrice, în special în orele de vârf, adică 7 - 11 dimineața și 18 - 23 seara, când R. Moldova nu-și mai poate acoperi consumul intern prin importuri de la centrala de la Cuciurgan (MGRES), dar trebuie să procure electricitate de pe piața europeană la costuri mai mari.

„Situația din sectorul energetic nu este simplă, dar Guvernul are puse la punct scenariile prin care asigurăm cu gaze naturale și cu energie electrică, în primul rând, malul drept al Nistrului și vom face față acestor provocări”, a spus prim-ministrul în ședință.

Tot luni, principalul distribuitor de energie electrică din R. Moldova, Premier Energy Distribution, a anunțat că a pregătit un program de deconectări planificate a energiei electrice care va fi aplicat exclusiv în situația în care va fi înregistrat un deficit de putere în sistemul energetic național.

Potrivit legislației, programul de deconectări nu se va aplica în cazul „consumatorilor de importanță vitală” cum ar fi spitalele, sediile autorităților publice centrale și ale instituțiilor de apărare și securitate, stațiile de alimentare cu energie a troleibuzelor, aeroportul și instalațiile electrice ale Căii Ferate din Moldova și sediile televiziunii și postului public de radio.

Compania susține că în prezent sectorul electroenergetic al R. Moldova se află „într-o situație deosebit de complicată” și că după 1 ianuarie 2025, când Gazprom ar putea înceta să mai aprovizioneze cu gaze naturale regiunea transnistreană, vor exista riscuri de „întreruperi necontrolate” în livrarea energiei electrice din cauza deficitului de putere din sistemul electroenergetic Ucraina - R. Moldova.

Din 16 decembrie, R. Moldova se află în stare de urgență, instituită de autorități din cauza unei eventuale sistări a livrărilor de gaze rusești în regiunea transnistreană, care ar provoca, potrivit Chișinăului, o criză umanitară în zonă și ar afecta securitatea energetică a țării.

• Vezi și: Explainer | Ce se schimbă odată cu intrarea Republicii Moldova în stare de urgență

Starea de urgență a fost instituită și de așa-zisele autorități de la Tiraspol, care spun că, în eventualitatea sistării livrărilor de gaze, au rezerve de cărbuni pentru a asigura furnizarea de electricitate și agent termic pentru cel mult 50 de zile.

Săptămâna trecută, autoritățile de la Chișinău au anunțat că vor restricționa exportul de energie electrică din surse regenerabile, iar compania de stat Energocom a semnat un contract cu Nuclearelectrica, care deține centrala nucleară de la Cernavodă din România, pentru a procura 100 MW de energie electrică în primele trei luni ale anului viitor, la prețuri plafonate de guvernul român.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te