Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie. O zi mai târziu, un deputat în Duma de Stat prevedea: „Dușmanul va fi învins și victoria va fi a noastră. Sunt convins”.
Viaceslav Nikonov, deputatul cu prezicerea, nu este un politician oarecare, este nepotul faimosului Viaceslav Molotov, ministrul de externe al lui Stalin care a negociat pactul Ribbentrop - Molotov înaintea începerii celui de la Doilea Război Mondial, un document care are consecințe până în zilele noastre.
Războiul din Ucraina se apropie de a treia săptămână, dar profeția nu s-a adeverit, remarcă jurnalistul Europei Libere Mike Eckel.
Armata Rusiei, mai mare, mai puternică, mai bine dotată și antrenată ar fi trebuit să anihileze rezistența militară ucraineană, iar soldații ruși – cel puțin așa se pare că era scenariul schițat la Kremlin – urmau să fie primți cu resemnare pasivă, dacă nu chiar cu brațele deschise. Înfrângerea ar fi dus la cărederea actualului regim de la Kiev, care ar fi fost înlocuit cu unul pro-rus.
Cum acest scenariu nu s-a adeverit, analiștii se întreabă cine și unde a greșit la Kremlin? Dar mai ales - dacă informațiile și datele pe care s-au bazat strategii de la Kremlin au fost total greșite?
„Totul merge după plan”
Pe 11 martie, în cursul unei discuții cu președintele Vladimir Putin, ministrul Apărării, Serghei Șoigu, declara: „Totul merge după plan. Este ce v-am raportat zilnic”.
Agenția Centrală de Informații a Statelor Unite (CIA) este însă de altă părere.
Pe 8 martie, în cadrul unor audieri din Congres, directorul CIA, William Burns, aprecia că Putin și consilierii săi apropiați au subestimat voința armatei ucrainene de a rezista.
„Cred că Putin este supărat și frustrat în acest moment”, a spus Burns, adăugând: „Propria armată s-a dovedit destul de ineficientă”.
Kremlinologii revin la modă
Procesul de luare a deciziilor la Kremlin este la fel de netransparent și greu de înțeles ca în perioada sovietică, când orice schimbare politică majoră era citită după prezența sau absența unor demnitari în tribuna din fața Kremlinului.
În lunile care au precedat invazia din 24 februarie, serviciile de informații americane și occidentale au raportat că cercul de consilieri al lui Putin s-a redus considerabil. Nu este clar dacă acest lucru s-a întâmplat ca rezultat al unei lipse de încredere sau ca urmare a unor măsuri sanitare drastice legate de pandemia de coronavirus.
VIDEO: O coloană de aproximativ 40 de tancuri rusești a fost prinsă într-o ambuscadă de forțele ucrainene, pe 10 martie, lângă orașul Brovarî, în apropierea capitalei ucrainiene, Kiev.
În orice caz, se relatează că, în acest moment, în cercul restrâns de consilieri ai președintelui se află unii din cei mai „războinici” oficiali, între care șeful Serviciului Federal de Securitate, al serviciului de informații al armatei și alți câțiva. Cel puțin unul, Nikolai Patrușev, secretarul Consiliului de Securitate al lui Putin, este un avocat al teoriilor conspirației când vine vorba de căderea URSS.
Un altul, potrivit jurnalistului rus Mihail Zigar, este Iuri Kovalciuk, un bancher bogat și aliat de multă vreme și prieten al lui Putin. Relațiia lui Kovalciuk cu Putin datează din perioda Sankt Petersburg, de la începutul anilor 1990. Kovalciuk, spune jurnalistul, este un ideolog care împărtășește viziunea lui Putin despre lume, în care se combină „misticismul ortodox, teoriile conspirației anti-americane și hedonismul”.
„În opinia mea, factorii noștri de decizie nu numai că nu cunoșteau realitatea din Ucraina (sau fostul spațiu sovietic) dar nici NU DOREAU să o cunoască”, este de părere Andrei Kolesnikov, analist politic la Centrul Carnegie din Moscova. Într-un mesaj electronic, Kolesnikov mai scrie despre liderii ruși că „sunt prizonierii propriilor interpretări ale realității, ai propriilor convingeri ideologice”, cred în existența unei „lumi rusești” (Russki Mir), un concept istoric vag definit promovat Kremlin, care vede în granițele unei Rusii Mari regiuni ce au aparținut cândva imperiului din secolul 19.
Sondaje, date corecte și concluzii greșite
La fel ca majoritatea serviciilor de informații, și Serviciul Federal de Securitate, cunoscut sub numele de FSB, are analiști politici și experți care evaluează informațiile și îi ajută pe lideri să ia decizii, aparent și pe cei de la Kremlin.
Unitatea din FSB care face analize de politică externă a comandat sondaje de opinie în Ucraina la începutul lunii februarie, cu câteva săptămâni înainte de invazie.
GALERIE FOTO: imagini din satelit realizate de compania Maxar Technologies deasupra regiunii Kiev arată unități militare ruse care continuă să se apropie de capitala ucraineană, lansând tiruri de artilerie asupra zonelor rezidențiale.
Fotografii recente din satelit înfățișează forțele rusești apropiindu-se de Kiev
Centrul londonez de analiză Royal United Services Institute (RUSI), s-a uitat la sondajele rusești care indicau, printre altele, o neîncredere profundă a ucrainenilor în instituțiile statului lor.
„În discursul său televizat dinaintea invaziei, Putin a vorbit pe larg despre eșecurile guvernării ucrainene în termeni care reflectau imaginea prezentată de sondajele FSB”, se arată în raportul centrului de la Londra. „Este probabil că sondajul FSB prezenta corect situația în momentul în care a fost făcut, dar nu spunea nimic despre cum va reacționa societatea ucraineană confruntată cu invazia”.
„Informația este foarte bună”, spune și Nick Reynolds, analist al centrului RUSI. „A fost însă folosită neinspirat”, pentru că nu reprezenta decât „starea de moment”.
„Se pare că sondajele au făcut parte din procesul decizional și au fost interpretate greșit”, a mai spus analistul britanic într-un interviu pentru Radio Europa Liberă/Libertatea. Sondajul arăta că, înainte de război, ucrainenii erau preocupați de lucruri normale: corupția, prețul alimentelor, prețul energiei.
„Dacă în baza acestor date s-a ajuns la concluzia că ucrainenii nu se vor opune intrării trupelor rusești, atunci datele au fost utilizate total greșit”, subliniază Reynolds.
Intrigă la Kremlin
Pe 11 martie, unul din cei mai bine informați jurnaliști ruși, Andrei Soldatov, relata că șeful Serviciului Cinci din FSB (este serviciul care se ocupă de politică externă) și adjunctul acestuia au fost arestați sub bănuiala că ar fi deturnat fonduri din banii alocați pentru operațiunile din Ucraina.
Potrivit lui Soldatov, cei doi ar fi fost acuzați și că au furnizat cu bună știință informații eronate despre situația politică din Ucraina.
Traducere și adaptare de Ileana Giurchescu.
