Deputata „Pro Moldova” Ruxandra Glavan, ex-ministră a sănătății în Executivul condus de Pavel Filip sugerează că autoritățile statului nu prezintă cetățenilor adevărata statistică cu privire la numărul persoanelor infectate cu COVID-19. Mai mult decât atât, ea crede că demnitarii au greșit atunci când au decis doar testarea cetățenilor care aveau simptome.
Europa Liberă: Cum vedeți Dvs. ce se întâmplă în Republica Moldova, ținând cont că zilnic crește numărul celor infectați? S-a vorbit că, dacă se ajunge la pragul de 500, atunci e o criză adevărată, nu s-a ajuns la 500, dar s-a depășit cifra de 400 de cazuri pe zi. Dvs. ce înțelegeți din toate cele ce se întâmplă cu referință la pandemia de COVID-19?
Ruxanda Glavan: „În martie era o situație, pe lângă panică era necunoașterea cum se comportă acest virus, nu era pregătirea țării, dar nu suntem singurii care nu au fost pregătiți, însă din martie până în august au existat și există în continuare oportunități de a schimba strategia de gestionare a crizei. Personal…”
Europa Liberă: În ce ar consta această schimbare a strategiei?
Ruxanda Glavan: „În primul rând, nici până astăzi nu există o claritate de ce Republica Moldova refuză să aibă o strategie de testare atât a cadrelor medicale, cât și a populației. Cele mai recente cifre ne arată că noi avem deja peste 3.300 de angajați din sistemul de sănătate, și aici nu mă refer doar la medici, sunt medici, asistenți medicali, sunt infirmieri și personal auxiliar, bufetieri, brancardieri, șoferi, toți oamenii aceștia sunt în continuare expuși riscului.
Și noi am cerut lucruri foarte clare, așa cum s-a întâmplat în Germania, așa cum se întâmplă în Federația Rusă și în multe alte țări, să existe o periodicitate cu care toți angajații din sistemul de sănătate, dacă este activ, dacă ai intrat într-un spital, fără separări secție COVID, non-COVID, pentru că este o divizare în capul managerilor, virusul nu alege pe care ușă să intre, iar modul în care sunt organizate circuitele în spital și rezultatul cu infectări masive ale oamenilor angajați, de fapt, ne vorbesc despre necesitatea testării masive a acestora.”
Europa Liberă: Dar explicațiile Dvs. care sunt că acest număr crește?
Ruxanda Glavan: „Numărul crescut atât de infectare a populației generale, cât și a cadrelor medicale vorbește despre proasta gestionare în general a pandemiei. Autoritățile noastre așteaptă până se manifestă clinic cazul și atunci îl iau în tratament. Or, o boală contagioasă, o boală infecțioasă care se transmite de la om la om, regula epidemiologiei spune clar: tu trebuie s-o depistezi până ea are semne clinice.”
Europa Liberă: Am înțeles că teste ar fi suficiente.
Ruxanda Glavan: „Nu sunt suficiente, pentru că au avut doar 100 de mii de teste din cele achiziționate centralizat care au venit cu întârziere, plus donațiile și urmează să facă alte achiziții, dar ele încă nu sunt. În cadrul dezbaterii moțiunii simple împotriva politicilor Ministerului Sănătății noi am discutat acest subiect și am rămas perplexă atunci când într-un fel glorios ministerul anunța că nu stăm mai prost decât alte țări la număr de teste efectuate la 100 de mii de populație, dar de fapt la acea etapă 110 mii teste, 32 la sută erau plătite din banii oamenilor, deci oamenii care aveau anumite îngrijorări, care aveau posibilitatea financiară să meargă la un laborator privat și le plăteau.
Ca un răspuns general de ce noi am ajuns în situația asta este dorința deja, înțeleg eu, intenționată a autorităților de a nu testa, pentru că, odată ce testezi, îi depistezi chiar și pe cei asimptomatici și odată ce i-ai depistat, ești nevoit să le organizezi tratamentul. Și aici intervine a doua întrebare: cum organizează statul tratamentul? Noi am văzut că cei care sunt tratați la domiciliu nu beneficiază nici de medicamente gratuite sau compensate, nu beneficiază nici de o investigație radiologică cea mai simplă la a șaptea sau la a 14-a zi pentru a exclude o pneumonie. Deci este un cerc vicios în jurul căruia se învârt autoritățile care nu vor să iasă din zona lor de confort și e mai simplu să dea vina pe populație decât să-și asume responsabilitatea.”
Europa Liberă: Dar până la urmă ar fi și în dezavantajul lor, pentru că mai devreme sau mai târziu, dacă situația iese de sub control o să apară la suprafață toate erorile, greșelile sau ascunderea informației reale?
Ruxanda Glavan: „Ziua aceasta va veni, mai devreme sau mai târziu, e o chestiune de timp, dar dacă înșiși angajații sistemului de sănătate sunt deja disperați și ei cer să fie testați periodic, dacă este evident pentru toată lumea că lucrurile nu pot fi oprite odată ce nu-i depistezi pe toți cei care sunt deja purtători sau infectați, încă nu au un tablou clinic, nu poți opri lucrurile.”
Europa Liberă: Autoritățile ne anunță, prin vocea dnei ministră, că sunt mândri de faptul că nu s-a prăbușit sistemul de sănătate.
Ruxanda Glavan: „Dacă ei consideră că au vreun sentiment de mândrie atunci când ai atâtea cadre medicale infectate, atunci când numărul deceselor este într-o creștere mai mare la suta de mii de populație față de alte țări, despre ce fel de mândrie putem să vorbim? Despre faptul că au jonglat cu statisticile? Că nu au raportat toate cazurile într-o anumită zi și le-au amânat pe o altă zi sau despre faptul că au raportat analize fals pozitive, cum a fost în cazul medicilor de la Spitalul de Urgență?
Dacă ei nu revizuiesc într-un regim de urgență modul în care abordează strategic testarea pacienților, identificarea acestora și, în același timp, carantinarea celor care se întorc din zone unde există aceeași problemă ca la noi, eu nu cred că ei pot să gestioneze situația, iar sistemul de sănătate este deja cu un picior în pragul unui colaps.”
Europa Liberă: Și admiteți că sistemul de sănătate ar putea să ajungă la limita posibilităților?
Ruxanda Glavan: „Admit, în condițiile în care ei nu vor întreprinde nicio măsură și vor lăsa lucrurile status-quo. Haideți să ne uităm ultimele cifre: 390, 360, 400 și ceva de cazuri de îmbolnăviri în fiecare zi. E sentiment de mândrie? Ori faptul că urmează să fie deschisă încă o secție cu 200 de paturi la Spitalul Republican, așa cum s-a făcut la „Sfânta Treime”, oare asta arată o bună gestionare a crizei?”
Europa Liberă: Dar ar fi fost alte scenarii, ca să nu fie deschisă secția COVID-19 la „Sfânta Treime” sau să se anticipeze, să nu se ajungă să se deschidă o secție la Spitalul Republican?
Ruxanda Glavan: „Desemnarea Spitalului Republican și a Spitalului „Sfânta Treime”, de fapt, o instituție terțiară și o instituție de importanță strategică pentru municipiu ca instituție de tratament COVID în primă linie a fost o greșeală. Noi avem multe alte instituții care sunt bine dotate în care ar fi putut să fie concentrați acești pacienți și-mi pun și astăzi întrebarea: de ce n-a fost activat Spitalul Afacerilor Interne? De ce n-a fost activat Spitalul Militar? De ce Clinica Spitalului Dermatologie și Maladii Comunicabile, care are circa 160 de paturi care puteau fi reprofilate și transformate, de ce ele nu au fost folosite?
Care a fost raționamentul și care este în continuare raționamentul autorităților atunci când decid că de la etajul 7 până la etajul 14 la Spitalul Clinic Republican trebuie să fie secție COVID? Dar cum rămâne cu restul pacienților? Există intervenții planice, există alte tipuri de urgențe grave care pot fi rezolvate doar într-un spital de nivelul Spitalului „Sfânta Treime” sau Spitalului Republican.”
Europa Liberă: Guvernanții știți ce vă reproșează? Că da, sunteți în opoziție și e bine să criticați, și aveți tot dreptul, dar e cu totul altceva să-ți asumi responsabilități enorme fiind la putere.
Ruxanda Glavan: „Dna Valentina, am fost la putere și mi-am asumat multe lucruri. În condițiile în care ai anumite sugestii de la opoziție, de ce să nu le iei în considerare? De ce aceste autorități au luat anumite decizii în grupuri foarte mici, 2-3 oameni? Eu așa și nu știu până în ziua de azi cine sunt medicii sau specialiștii care i-au sfătuit să facă ceea ce fac. Am vorbit cu dl profesor Prisăcaru, cu fostul ministru Magdei, cu oameni care au experiență în epidemiologie, în gestionarea crizelor. Acești oameni fie n-au fost invitați niciodată, fie au fost invitați o dată în luna februarie sau martie și atât.
În situația în care noi suntem, autoritățile trebuie să invite sau măcar să culeagă din ceea ce le propun specialiștii.
În situația în care noi suntem, autoritățile trebuie radical, la 180 de grade să-și schimbe atitudinea, să invite sau măcar să culeagă din ceea ce le propun specialiștii, ceea ce le propune opoziția și să aibă capacitatea să recunoască, uite, aici am greșit, aici trebuie să facem niște schimbări. În general, dacă stai să analizezi unde noi am ajuns, păi eu am sentimentul că autoritățile special nu fac nimic și lasă oamenii să se îmbolnăvească și să ajungem la cât mai multe cazuri ca să poată legifera o eventuală amânare a alegerilor prezidențiale.”
Europa Liberă: Chiar credeți că pot fi amânate alegerile prezidențiale?
Ruxanda Glavan: „Dacă riscul epidemiologic crește din ce în ce mai mult, o amânare poate fi justificată.”
Europa Liberă: Dar există alte state care arată că nu ar fi un impediment totuși pandemia COVID-19 pentru a amâna un scrutin prezidențial sau de alt fel?
Ruxanda Glavan: „Eu tare mă tem că, dacă ajungem la 600, 700 de cazuri pe zi, de exemplu, în mijlocul lunii septembrie, în primul rând de campanie electorală adecvată nu putem vorbi și atunci, într-un fel, îi punem pe participanții la acea campanie într-o situație în care cine are acces la televiziuni, acela va fi favorizat. Pe de altă parte, cum CEC-ul va organiza, în asemenea condiții, un scrutin adevărat și liber pentru cetățenii din țară?”
Europa Liberă: Cel puțin am reținut ideea că cei care vor avea temperatură, nu vor fi lăsați să intre în secția de votare.
Ruxanda Glavan: „Haideți să fim cât se poate de realiști. Moldovenii știu foarte bine, în primul rând au acces la medicamente antipiretice, în al doilea rând, doar acesta să fie impedimentul ca să-i interzici omului dreptul la vot? Eu cred că asta este neconstituțional și va fi într-un final discutat. Dacă ajungem cu adevărat să explodeze și mai tare, dar deja consider că este grav, va exista temei legal pentru amânarea acestor alegeri. Dar întrebarea mea rămâne: dacă se amână aceste alegeri și nu se întâmplă nimic altceva în tactica și în strategia autorităților de a gestiona, unde vrem să ajungem? Până când întindem situația în care s-a pomenit Republica Moldova, mai ales că criza epidemiologică, de fapt, generează o criză socială?
Noi vedem ce se întâmplă în familiile cu copii care iată-iată trebuie să revină la școală, la grădinițe și acolo nu există deloc claritate; vedem ce se întâmplă în micile businessuri, afaceri de familie cum sunt restaurantele, pensiunile, toate cele care au fost ridicate, fie pe investiții aduse din străinătate, fie pe bani împrumutați de la bănci, agricultura...”
Europa Liberă: Autoritățile anunță că anul de studii ar putea să înceapă. Da, o să fie anumite măsuri despre care trebuie să cunoască și părinții, și copiii, și cadrele didactice, dar anul de studii va demara.
Ruxanda Glavan: „Am văzut acea propunere a Ministerului Educației, am și eu copii care sunt la școală și în calitate de părinte trăiesc această dilemă. Eu nu-i înțeleg cum în calitate de decidenți poți să lași responsabilitatea la latitudinea deciziei părinților și profesorilor. Oare există vreun părinte în țara asta care va spune că nu vrea copilul lui să meargă la școală?”
Europa Liberă: Deci, ați vrea ca o decizie fermă să vină din partea ministerului?
Ruxanda Glavan: „Deciziile trebuie să vină din partea ministerului și ministerul trebuie să fie acel care să-i asigure că ea poate fi implementată. O lună în urmă am văzut o decizie legată de faptul că copiii vor fi admiși, dar să fie în măști și în mănuși. O aberație totală, pentru că, chiar dacă teoretic cuiva îi sună frumos, trebuie să te asiguri că această decizie poate fi implementată, or cu copiii, mai ales în clasele primare, acest lucru este imposibil. Cât ține de această decizie lăsată la latitudinea părinților, OK, haideți să fie așa și sunt sigură că 90 sau 80 la sută din părinți au să spună că vor copiii să meargă fizic la școală, dar este de grija ministerului să se asigure că acolo se vor respecta măsurile antiepidemice, că nu deschidem grădinițele sau școlile, că nu ne infectăm copiii, după care să îndrăznească să dea vina tot pe părinți sau pe cadrele didactice.”
Europa Liberă: Se vorbește foarte mult și despre sarcina care cade pe umerii personalului medical și moralul celor din sistem nu e tocmai cel mai bun, pentru că au trecut ceva luni și oboseală este, plus la toate era și insuficiență de medici, de asistenți medicali. Cum se depășește și această problemă durută?
Ruxanda Glavan: „Pe lângă faptul că era o insuficiență mare de cadre, cei care activau în sistem în mare parte erau pre-pensionari sau pensionari și au căzut sub incidența acelei reguli care protejează sănătatea lor: după 63 de ani să nu activeze. Multe din asistentele medicale sunt cele care nimeresc în această categorie de vârstă. Acum, după luni de oboseală, după continuarea situației în care ei nu se simt protejați la locul de muncă, după toate zigzagurile astea prin care trebuie să treacă un simplu angajat din sistemul de sănătate ca să-și obțină cele 16 mii de lei, după supărarea că au fost acuzați că nu știu să-și îmbrace echipamentele sau se infectează intenționat, iată acum este...”
Europa Liberă: Au fost și erori umane la început...
Ruxanda Glavan: „Nu se exclud, dar asta nu înseamnă că o autoritate are dreptul să acuze medicii și să spună că o fac intenționat. Asta m-a durut și atunci când șeful Agenției Naționale de Sănătate Publică în cadrul comisiei parlamentare în prezența a 30 de oameni a spus că medicii se infectează intenționat pentru a ridica cele 16 mii de lei, chiar am considerat-o o inepție, l-am rugat să-mi dea niște cazuri, nu a putut. Deci, lucrurile au ajuns la un grad de disperare a cadrelor medicale la care eu pur și simplu mă tem că ei într-o bună zi nu vor ieși la serviciu.”
Europa Liberă: Și personalul acesta medical care sunt eroii noștri, dacă cedează, ce se întâmplă?
Ruxanda Glavan: „Bună întrebare. Probabil cei din minister sau alți decidenți, pe care noi nu-i vedem în prima linie, vor ieși să ne trateze pacienții. La modul cel mai serios, actualul guvern nu și-a valorificat la maximum potențialul de a dubla salariile medicilor. Eu am fost în poziția în care în calitate de ministră trebuia să merg practic cerșind la Ministerul Finanțelor pentru fiecare 10 sau 20 de milioane de lei suplimentar, să explic, să argumentez și nu întotdeauna eram cu reușită. Atunci când am făcut prima dată o majorare relativ substanțială în sistemul de sănătate, în 2016, de circa 20 la sută și tot mai mult a fost pentru tineri, banii au fost doar economiile pe care le-a economisit sistemul de sănătate. Noi n-am primit niciun leu în plus de la Ministerul Finanțelor.”
Europa Liberă: OK, acum s-a anunțat că există trei etape de majorare a salariului.
Ruxanda Glavan: „Dna Valentina, dacă nu ar fi existat acum campania electorală, cu siguranță că acești bani trebuiau și puteau fi alocați toți odată sistemului de sănătate. Din păcate, iarăși medicii, eroii noștri, care stând în situația de a supraviețui în fiecare zi trebuie să aștepte câteva etape. Întrebarea mea rămâne aceeași: de ce trebuie să luăm banii care sunt astăzi disponibili, situație care nu a fost niciodată până acum, repet, care sunt disponibili pentru sistemul de sănătate, de ce să nu-i dăm, să dublăm salariile, cel puțin să-i motivăm pe acești oameni ca să nu plece, să nu fugă, să aibă cine să ne trateze până ieșim din această situație?”
Europa Liberă: Despre Republica Moldova se zice că rămâne a fi un stat în izolare, inclusiv pentru că e în creștere acest număr, zilnic tot se anunță că se înregistrează cazuri noi de contaminări. Cum iese Republica Moldova din izolare?
Ruxanda Glavan: „În general, în statisticile mondiale, Republica Moldova arată prost cam de la bun început.”
Europa Liberă: Arată prost de la bun început, dar acum când Moldova rămâne statul roșu în clasamentul statelor...
Ruxanda Glavan: „Și va rămâne roșu până când noi nu vom ajunge să raportăm, oficial și adevărat, cât mai puține cazuri de îmbolnăvire și, respectiv, să intrăm într-o fază de platou și de scădere. Or, ceea ce vedem că se întâmplă în ultima perioadă, este acel renumit val doi, despre care ne-au vorbit autoritățile, când toată lumea și-a pus întrebarea: dar când am ieșit noi din valul întâi? Deja începe să mă deranjeze că ministerul continuă pe ideea că, dacă apar semne de boală sau dacă întrunește un caz suspect, atunci noi îl testăm. Oameni buni, există regula generală în epidemiologie: toată lumea trebuie considerată potențial purtătoare de virus, organizați pentru toată lumea testarea și tratamentul celor care se vor dovedi infectați!”
Europa Liberă: Cât de responsabilă vi se pare populația?
Ruxanda Glavan: „Populația a fost dezinformată și a fost indusă în eroare, inclusiv de autorități.”
Europa Liberă: Cum vedeți Dvs. să respecte cetățenii toate măsurile?
Ar trebui să fie un milion 200 de mii de persoane care trebuie să primească asistență sub formă de măști și dezinfectanți.
Ruxanda Glavan: „În primul rând, statul este obligat să asigure populația, măcar pe cei vulnerabili, dar care sunt foarte mulți, sunt 800 de mii de pensionari, sunt copii, sunt persoanele cu dizabilități. Deci, după calculele mele, ar trebui să fie un milion 200 de mii de persoane care trebuie să primească asistență sub formă de măști și dezinfectanți. Oamenii nu au bani, oamenii au resurse foarte mici pentru a-și cumpăra aceste echipamente de protecție. În același timp, ei nu pot fi ținuți în casă, ei au nevoile lor, ei trebuie să meargă la cumpărături, la medic, în altă parte. Neasigurându-le măsuri eficiente de protecție, nu ne putem aștepta că gradul de îmbolnăvire sau transmiterea comunitară se va opri de la sine. Primul lucru pe care trebuie în paralel cu testarea populației și a cadrelor medicale să-l organizeze autoritățile este să le ofere măști și dezinfectanți gratuit. Noi nu mai putem ține lumea în casă, asta-i adevărat.”
Europa Liberă: Dar neglijența din partea oamenilor cum poate fi stăvilită?
Ruxanda Glavan: „În primul rând, eu nu am sesizat o campanie de comunicare eficientă. La posturile de televiziune din România am văzut instrucțiuni clare pentru pacienți: cum să-ți pui masca, cum s-o porți etc. În Republica Moldova, eu nu am sesizat că ar fi o comunicare eficientă. Trebuie altfel să existe transmiterea mesajelor către populație. Metoda punitivă cu amenzi de zeci de mii de lei nu a funcționat și exemplul propriu. Da, acum autoritățile, iarăși nu toți, dar cel puțin dna ministră și restul din Ministerul Sănătății vedem că poartă măști, dar am sentimentul că e ca și cu lupul la oi, deja nu mai percepe nimeni lucrul acesta ca ceva serios.”
Europa Liberă: Relaxările pentru mediul de afaceri trebuiau să fie mai lejere?
Ruxanda Glavan: „Din punctul meu de vedere, în momentul în care noi am ieșit din situația excepțională la 15 mai, încă nu existau premise pentru a relaxa lumea afacerilor. În același timp, autoritățile, neavând alte instrumente de a susține lumea afacerilor, au mers la cedări, pentru că nu voiau proteste, pentru că lumea deja începea să se revolte. Ce s-a întâmplat în alte țări și de ce nu au existat în multe din ele asemenea situații cum a fost în Republica Moldova? Guvernul le-a alocat suficiente fonduri, ajutoare 75-80 la sută din salarii, inclusiv pentru lumea privată au fost compensate și au fost oferite...”
Europa Liberă: Pentru că în haznaua statului erau bani. În Republica Moldova, bugetul e mult mai auster.
Ruxanda Glavan: „Dar nu l-ați auzit pe dl prim-ministru care foarte des spune că sunt bani în buget și că lucrurile stau bine, și că, de fapt, totul e bine și frumos în Republica Moldova?”
Europa Liberă: Dacă lucrurile ar sta bine, nu s-ar revolta agricultorii, nu s-ar revolta mediul de afaceri...
Ruxanda Glavan: „Absolut! Acesta este și răspunsul. De fapt, ei spun una, iar realitatea este alta. Chiar săptămâna trecută ați văzut o nouă decizie contradictorie și lipsită de logică. Ba anunțăm că nu permitem nunțile și cumetriile, dar permitem evenimentele în sălile din restaurante care întrunesc până la 50 de oameni. Adică, dacă e o aniversare și are 50 de oameni, e permisă, dacă e nuntă, nu e permisă? Dar virusul înțelege destinația evenimentului? Sau ar exista un impediment să permiți alte tipuri de petreceri dacă se respectă măsurile antiepidemice? Sau ceea ce a fost săptămâna trecută – ba s-a permis activitatea piscinelor, ba nu s-a permis. Deci am sentimentul că...”
Europa Liberă: Acum li s-a permis...
Ruxanda Glavan: „Da, dar unde este logica? A permite după care a închide, după care iarăși a permite?”
Europa Liberă: Nu a trecut o moțiune simplă împotriva ministrei sănătății, asta înseamnă că nu s-au găsit voturi suficiente să se facă remanieri guvernamentale, așa cum și-a dorit opoziția. Dna Dumbrăveanu zice că ea ține piept și că va continua să întreprindă toate acțiunile pentru a menține situația.
Ruxanda Glavan: „Eu dacă aș fi în locul dnei Dumbrăveanu și aș fi în situația să gestionez într-o criză un domeniu pe care nu-l cunosc și nu-l înțeleg, eu aș merge la primul ministru și i-aș spune: Haideți să separăm aceste ministere. Eu îmi asum ceea ce cunosc - și în cazul dumneaei este domeniul social - și haideți să numim o altă persoană la sănătate.”
Europa Liberă: Dar chiar credeți că în fruntea ministerului trebuia să fie un medic?
Ruxanda Glavan: „Eu cred că da. Noi suntem în stare de război. E ca și cum am fi într-un...”
Europa Liberă: Război sanitar...
Ruxanda Glavan: „Păi, război sanitar. Haideți să ne imaginăm că, Doamne ferește, este un război clasic. Cum poți să lași pe cineva care nu înțelege domeniul, pentru că doar s-a întâmplat în momentul în care el deține mandatul s-a pornit acest război să-l gestioneze?”
Europa Liberă: Dvs., adversarii, o criticați, dar este și lume care o susține și chiar am auzit că Igor Dodon ar putea să-i dea și o distincție de stat.
Ruxanda Glavan: „Eu nu o critic pe dumneaei în esență, vreau să fie clar. Noi am fost colege la Ministerul Muncii cândva, eu apreciez calitățile și reușitele pe care le-a avut în cariera ei de funcționar public în domeniul protecției copilului, noi am avut multe proiecte bune împreună pe care le-am promovat, dar, repet, dacă eu dintr-o întâmplare politică aș fi ministru la agricultură și s-ar începe o situație similară celei de acum, eu mi-aș da demisia, pentru că eu nu știu cum să gestionez acest domeniu. Și doi: în condițiile în care lucrurile sunt mai mult decât evidente, noi am declarat situație excepțională și am închis țara, și am oprit totul când am avut primele șapte cazuri, și astăzi avem 400 de cazuri pe zi, noi avem peste trei mii de cadre medicale bolnave și atâtea decese, despre care medalii putem vorbi?”
Europa Liberă: Dar și cei care sunt la putere astăzi vă reproșează că, atunci când ați fost în fruntea ministerului cu guvernările respective, s-a făcut prea puțin pentru a se redresa situația din domeniu.
Ruxanda Glavan: „Dna Valentina, eu mi-am propus foarte multe și, într-adevăr, la cele pe care le-am reușit era lista mai scurtă decât la cele pe care nu le-am reușit.”
Europa Liberă: Dar criticii Dvs. zic că ați rămas în istorie cu mandatul de ministră, pentru că ați vrut regionalizarea sau lichidarea spitalelor?
Ruxanda Glavan: „Da, e o altă bulă de săpun pe care o folosesc astăzi cei din Partidul Socialiștilor, că aș fi închis spitale. Aș vrea să-mi arate măcar un spital care a fost închis. Rămân convinsă că, dacă s-ar fi început reforma de regionalizare a spitalelor și reorganizarea administrativă, care nu înseamnă închiderea propriu-zisă a spitalelor, dar înseamnă reformatarea secțiilor, înseamnă reorganizarea acestora altfel și asigurarea calității, s-ar putea ca în situația de astăzi să nu fi fost nevoie să mai deschidem o secție cu 200 de paturi pentru COVID într-o instituție strategică, dar ar fi fost posibil să fie la nivel de spital raional.
Aici vreau să fac o remarcă criticilor care se tem de reorganizarea spitalelor: în anul 2013, eu nici nu eram în formula guvernamentală, s-au pornit primele încercări de a reorganiza structurile spitalicești. Și iată avem un exemplu clar care funcționează deja șapte ani: Spitalul pentru copii „Emilian Coțaga” a fost reorganizat prin fuziune cu Institutul Mamei și Copilului. A fost închis Spitalul „Emilian Coțaga”? Nu! A fost dat vreun medic afară? Nu! Dar reorganizarea sub aceeași umbrelă a unit persoane juridice, a permis economii pentru cel care a fuzionat, a permis o mai bună gestionare din punctul de vedere al logisticii și, cel mai important, din acele economii s-au reușit reparații, s-a reușit îmbunătățirea condițiilor pentru pacienți.”
Europa Liberă: În afara Chișinăului, situația e mult mai dramatică, pentru că acolo, pe lângă faptul că există lipsă de specialiști, acum foarte multor entități le este frică, întrucât, dacă crește numărul celor infestați, s-ar putea să se ajungă la o criză de proporții, iar criza de proporții dacă pornește din Moldova profundă, va fi mult mai greu aici, la centru.
Ruxanda Glavan: „Sistemul deja este în prag de colaps și dacă autoritățile nu schimbă ceva în strategia lor, noi spre asta mergem. Or, dacă numărului mare de îmbolnăviri care sunt în Chișinău le mai pot fi oferite pacienților paturi de spitalizare, pentru că aici avem cea mai mare concentrație de paturi spitalicești, vreau să văd ce o să se întâmple dacă în unul din raioane în care situația deja nu este foarte bună avem o progresie geometrică în următoarele două săptămâni. Unde au să ducă acei pacienți, cum au să le asigure tratamentul? Lucrurile deja au deraiat.”
Europa Liberă: Ce ați face Dvs., dacă ați fi în fruntea Ministerului Sănătății? Prioritar ce ați întreprinde?
Ruxanda Glavan: „În primul rând, testarea masivă a tuturor pentru depistarea și celor asimptomatici, asigurarea cu…”
Europa Liberă: Deci a tuturor celor care trec pragul spitalului?
Ruxanda Glavan: „Nu, toată populația trebuie testată. Bun, trebuie să existe o strategie, dar noi avem populație care sunt contacți, de exemplu, există în familie cineva care este bolnav, există familia apropiată și există un cerc de contacți restrânși sau un grup mai mare de oameni care doar se declară la ANSP că au fost în contact, aceste persoane nu sunt testate până nu apar primele semne.
Ori nu are niciun rost să considerăm că ei stau în autoizolare 7-14 zile, pentru că înțelegem că asta nu funcționează, sunatul la telefon o dată la două-trei zile din partea medicului de familie care nu întotdeauna reușește să facă acest lucru demonstrează că autoizolarea nu este decât o declarație în Republica Moldova.
Și atunci trebuie să existe suficiente teste, suficiente resurse pentru a-i testa în primul rând pe acești oameni, a-i depista și a le oferi tratamente și asta este o altă problemă. M-ați întrebat ce aș face? Imediat aș verifica care sunt toate stocurile, poate ei au și verificat acest lucru, dar nu sunt publice, pentru a putea asigura testarea pentru toți pacienții.”
Europa Liberă: Criza sanitară ar putea declanșa și o criză politică, ați făcut o tentativă să dați jos guvernul, nu v-a reușit, acum în spațiul public se vorbește că opoziția ar putea să facă și o a doua tentativă.
Ruxanda Glavan: „Moțiunea de cenzură este singurul instrument al opoziției care se poate finaliza cu schimbarea forțelor și cu schimbarea puterii, de aceea toată opoziția se va consolida și va continua să se manifeste activ în încercarea de a schimba această guvernare. Ați spus de faptul că criza epidemiologică ar putea degenera într-o criză politică. Noi deja suntem într-o criză socială profundă, pentru că consecințele unei gestionări defectuoase a crizei epidemiologice au adus la o criză socială. Vedem practic peste o zi proteste, astăzi au fost protestele celor care sunt patroni de instituții educaționale private, recent au fost cântăreții sau persoanele care sunt în industria de evenimente. Lucrurile nu mai pot continua într-o asemenea manieră și am repetat de câteva ori: dacă autoritățile nu vor să înțeleagă și nu acceptă că au greșit și trebuie să facă anumite schimbări, atunci moțiunea de cenzură trebuie să fie următorul pas.”
Europa Liberă: Problema e că vreți cu insistență să trimiteți în demisie acest guvern. Dar cum învestiți un alt cabinet de miniștri, pentru că nu vă ajung voturi, iar dacă nu ajung voturi se vorbește despre traseism politic, iar dacă se amintește de traseismul politic, se spune că se cumpără deputații ca și pătrunjelul la piață?
Ruxanda Glavan: „Eu vreau să le aduc aminte celor care folosesc nelalocul lui cuvântul de traseism politic, să le aduc aminte că mandatul este imperativ, atunci când un cetățean este validat în calitate de deputat, acesta răspunde în fața alegătorilor săi și nu în fața partidului pe listele căruia eventual a fost promovat. În al doilea rând, odată ce deputatul se dezamăgește sau vede că deciziile care se iau într-un anumit grup numit partid politic nu corespund viziunilor lui, nu corespund viziunilor oamenilor cu care el vorbește și care i se adresează după ajutor, ce vreți să facă acest deputat?
Am auzit voci că trebuie să-și depună mandatul, să știți că eu atunci când am luat pentru prima dată decizia că vreau să plec din Partidul Democrat, și asta a fost în luna octombrie 2019, eu am vorbit atunci cu dl Diacov și i-am spus că lucrurile așa cum merg în partid nu mă reprezintă și eu mă gândesc că trebuie să mă retrag. Și atunci am vorbit cu d-lui și i-am spus că, dacă mă retrag, eu mă retrag în calitate de deputat independent și nu-mi depun mandatul, pentru că eu am muncit exact așa ca și ceilalți deputați de pe listă pentru ca partidul să aibă acest rezultat, pentru că eu am oameni care așteaptă sprijin și care văd în mine un potențial ajutor și o mână de ajutor pentru ei în parlament. De aceea, din punctul meu de vedere, oricare deputat, indiferent din care fracțiune face parte, va decide și va vota o potențială moțiune de cenzură, acel deputat va demonstra că este curajos, că are demnitate și că până la urmă poate fi o piesă grea în viitorul politic.”
Europa Liberă: Dar vedeți că despre deputații din PD care au plecat în alte fracțiuni se zice că aparțin sau sunt dominați de interesele lui Plahotniuc, lui Șor. Și atunci, cine și cum adună voturi pentru ca să fie demis Guvernul Chicu?
Ruxanda Glavan: „Să știți că zvonistica e la ordinea zilei în politica Republicii Moldova. Din punctul meu de vedere, atunci când există, când cineva pleacă, conducătorii trebuie să-și pună întrebarea ce nu au făcut ei sau de ce s-a întâmplat acest lucru. Pentru alegători, pentru consumatorii de senzații tari e mai simplu să ieși și să spui că ei au fost cumpărați decât să recunoști că, da, a fost o problemă. Cel puțin, cât mă vizează pe mine personal, v-am spus acest lucru, nu este un secret, în fracțiunea Partidului Democrat prima tentativă de scindare și, apropo, eu consider că ceea ce se întâmplă astăzi nu este traseism, dar este scindare, pentru că s-au rupt câteva grupuri din ceea ce a mai fost atunci Partidul Democrat, dar prima tentativă de scindare a fost în luna octombrie, atunci când peste noapte dl Diacov a fost rugat să cedeze conducerea fracțiunii și s-a instalat în conducerea fracțiunii tot șeful partidului. Și primele discuții au fost că, de fapt, mai ales pentru un partid de opoziție, trebuie valorificate la maximum toate funcțiile cu oameni diferiți ca să existe mai multe portavoce. Nu vreau să intru mai mult în culise, dar, din punctul meu de vedere, astăzi situația nu mai poate fi lăsată la nivel de zvonistică sau de presiune publică pe cei care eventual au altă părere și eu știu…”
Europa Liberă: Dar dacă e să credem declarațiilor fruntașilor PD, unii din cei plecați ar dori să revină?
Ruxanda Glavan: „Eu știu că se pune presiune, asta știu și, din păcate, nu e cel mai, sau să zicem, nu e cel mai civilizat mod în care se vorbește cu anumiți colegi de-ai mei.”
Europa Liberă: Dar ce înseamnă să fie pusă presiune pe un deputat?
Ruxanda Glavan: „Cel puțin, cu mine nu încearcă nimeni să pună presiune, nici când am plecat, nici eventual să revin, dar știu că cu mulți din ei se vorbește de genul: uite, acolo s-ar putea să ai o problemă sau fii atent. Lucrurile acestea au fost discutate la ultima ședință a fracțiunii din care facem parte, președintele partidului, dl Andrian Candu, a făcut anumite demersuri și a condamnat public aceste lucruri. Păcat, pentru că oamenii, fruntașii partidelor așa și nu înțeleg că deputații nu sunt miorițe care pot fi sau trebuie duse de lanț.”
Europa Liberă: Dar cum se pune această presiune, pentru că s-ar fi putut și cazul Ruxandei Glavan să fie unul din cele despre care să se vorbească că s-ar putea pune presiune, pentru că iarăși, în spațiul public s-a spus că Ruxanda Glavan pe timpul când a fost ministră a vrut să ia și să dețină acțiuni în anumite întreprinderi, entități, să schimbe destinația din entitate privată în entitate statală sau invers?
Ruxanda Glavan: „Nu, trebuie să separăm lucrurile care sunt minciuni, manipulări grosolane și pentru care autorii vor răspunde în instanță și presiunile cu care se operează atunci când cuiva îi fuge pământul de sub picioare. La presiunile la care m-ați întrebat cel puțin nu vreau să dau eu nume, pentru că nu am împuternicirea din partea colegilor și nici nu sunt președinte de partid, dar rude trimise prin care li se spune: hai, tu întoarce-te că noi o să-ți oferim asta sau asta, chestiile astea se întâmplă. Pentru mine asta înseamnă două lucruri clare: e o disperare totală, e o lipsă de încredere că mai funcționează formula politică majoritară actuală și cel mai urât este încercarea de denigrare și de presiune publică asupra celor care au plecat pentru a-i speria pe cei care au rămas. Eu vreau să vă spun că eu am o comunicare foarte bună, colegială cu câțiva din deputații care au rămas în PD, să știți că oamenii gem, oamenii nu mai suportă ceea ce se întâmplă în partid, dar probabil…”
Europa Liberă: Dar nu pleacă.
Ruxanda Glavan: „S-ar putea să fie momentul când vor pleca și atunci depinde inclusiv de reacția societății la modul în care sau la decizia pe care ei urmează să o ia.”
Europa Liberă: Dar din observațiile Dvs., analizele Dvs., cât de temeinică rămâne a fi majoritatea parlamentară?
Ruxanda Glavan: „Eu cred că majoritate parlamentară adevărată nu există, or cazul Gațcan a demonstrat foarte clar că omul până la urmă are tot dreptul să ia o anumită decizie, iar dacă decizia nu a convenit șefilor de partid, să treci prin oroarea prin care a trecut acest biet coleg, probabil i-a speriat și i-a oprit pe ceilalți, dar ideologic, din convingere, această majoritate nu mai există.”
Europa Liberă: Și dacă la modul real nu va mai exista această majoritate parlamentară, care scenariu ar fi mai cu șanse - cel de a se ajunge la alegeri parlamentare anticipate sau ca să fie căutată o formulă pentru ca să se adune voturi pentru învestirea unui nou guvern?
Ruxanda Glavan: „Noi am văzut decizia recentă a Curții Constituționale cu privire la data posibilă a alegerilor parlamentare anticipate. Deci pentru toată lumea este evident că acestea pot fi în primăvara anului viitor și atunci nu putem vorbi despre faptul ca până în primăvara anului viitor să fie lăsat status quo, este evident că cea mai bună soluție este un alt guvern, un guvern cu adevărat tehnocrat, un guvern de profesioniști care să-și asume responsabilitatea și care să audă inclusiv opiniile celor care vor fi în majoritate, și ale opoziției, de ce nu?”
Europa Liberă: Dar interesele sunt prea vădite ca să se creadă că toți sunt de acord ca să învestească un guvern de tehnocrați, pentru că se apropie alegeri prezidențiale, după asta parlamentare și fiecare o să vrea să-și tragă plapuma asupra lui?
Cred că situația în care se află Republica Moldova în august 2020 este cea mai grea probabil și din punct de vedere financiar, și din punct de vedere al economiei, și al crizei sociale și sanitar.
Ruxanda Glavan: „Dna Valentina, eu cred că situația în care se află Republica Moldova în august 2020 este cea mai grea probabil și din punct de vedere financiar, și din punct de vedere al economiei, și al crizei sociale și sanitare ca liderii de partide să îndrăznească să-și pună interesele personale versus interesele țării. Eu vorbesc foarte serios. Noi nu putem să admitem faptul că nu învestim un alt guvern sau eventual se demite acesta, dar se lasă interimar până la alegerile anticipate, pentru că, lăsat fiind interimar, nu se schimbă nimic, iar pentru a scoate țara din situația în care se află, pentru a normaliza și a clarifica cât de cât lucrurile în domeniul sanitar este nevoie de acțiuni proactive, de oameni care au soluții și să le implementeze.”
Europa Liberă: Termenii legali oricum sunt restrânși și parlamentul este în vacanță până în septembrie, până vă adunați începe propriu-zis campania electorală pentru funcția de președinte, se suprapun prea multe ca să se creadă că Guvernul Chicu nu va ajunge până la alegerile prezidențiale.
Ruxanda Glavan: „Dacă ar fi să vorbim despre soluțiile legale, în momentul în care există un număr suficient de deputați se poate forma, se poate convoca și o ședință extraordinară sau în cadrul unei ședințe ordinare. Nu cred că trebuie să punem problema termenilor, trebuie să punem problema faptului în sine, acest guvern s-a compromis, acest guvern, din păcate, care se poziționa tehnocrat și pentru care eu am votat și am avut mare speranță, apropo, pe lângă faptul că este o mare dezamăgire pentru mine personal, a demonstrat o incompetență și o incoerență totală în modul în care gestionează cel puțin ceea ce mă doare și mă vizează pe mine personal – domeniul sănătății.”
Europa Liberă: Dar de ce i-ați dat votul atunci când a fost învestit?
Ruxanda Glavan: „Atunci, dacă țineți minte, a fost practic ca un uragan, într-o săptămână s-a depus moțiunea de cenzură pentru Guvernul Sandu. Noi atunci am așteptat, apropo, eu personal cred că am avut două-trei telefoane la conducerea partidului și am întrebat: dar nu a venit nimeni de la PAS să vorbească cu noi? Dar nu a venit dna Sandu să ne explice? Nu! Deci, noi chiar am așteptat să existe o discuție cu Partidul Democrat. Ea nu a existat și atunci în condițiile în care era clar că intrăm în iarnă, că nu există niciun buget aprobat, formula de un guvern tehnocrat fără a intra într-o anumită coaliție și a avea anumite responsabilități părea una acceptabilă pentru partid. Din păcate, a venit și pandemia și v-am spus, în condițiile în care un general ocupă o poziție și începe un război, ar fi fost logic să fie anumite schimbări pe tablă.”
