Linkuri accesibilitate

„Să facem o strategie, să putem scoate un pic de producție din țară”. Grijile fermierilor, în plin sezon de recoltare


Până la sfârșitul acestei luni, fermierii moldoveni își pot vinde producția în 17 locații din capitală, unde sunt organizate târguri agricole. Este nevoie doar să se adreseze preturilor de sector, pentru a obține autorizații pentru fiecare loc de comerț. Este o oportunitate luată în calcul mai ales de agricultorii din împrejurimile Chișinăului. Cei din zone mai îndepărtate ezită, din cauza cheltuielilor suplimentare, dar se plâng că lipsesc piețele agricole în teritoriu. Ce preocupări au fermierii în plin sezon de comercializare a producției și ce soluții există pentru ca munca lor să fie răsplătită?

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:52 0:00
Link direct

Liliana Cristea cultivă zarzavaturi pe un teren de 40 de ari. Ea spune că face agricultură din plăcere, dar nu s-ar încumeta să investească mai mult în această activitate. În primul rând, pentru că vânzarea producției le dă bătăi de cap și apoi, crede ea, nici n-ar avea pe cine plăti pentru munca în câmp, întrucât zilierii sunt la mare căutare în sat. Acum, în plin sezon de recoltare, toată familia dă o mână de ajutor, spune fermiera. Ca mulți alți mici agricultori, Liliana Cristea poate miza doar pe piață, ca punct de comercializare a legumelor pe care le crește. În opinia ei, și în teritoriu ar trebui organizate târguri agricole, regionale, la îndemâna oricărui fermier, pentru că accesul la piețele obișnuite este anevoios și mai degrabă descurajează:

Ne ducem, ba la piață la Orhei, ba la piață la Telenești...

„Să vă spun drept, trebuie să ne ducem de la ora trei de noapte ca să avem loc în piață. Toată ziua lucrăm, culegem, punem în saci și asta este foarte obositor. Noi de lucrat, lucrăm la pământ, ni-i dragă să producem, dar când dăm cu realizarea, e cel mai mare chin. Noi ne ducem, ba la piață la Orhei, ba la piață la Telenești. De la Căzănești, de unde trăim, până acolo, cheltuim 100 de lei pe drum, ca să intri în piață, trebuie să dai 50 de lei pentru loc, pe urmă mai plătești și analiza. Dar, între timp, vânăta o dăm cu 5 lei, chiperiul cu 7 și mai nu ne iese, scoatem ceea ce am cheltuit.”

Liliana Cristea ar prefera, de exemplu, să poată da toată producția deodată, chiar și la un preț mai mic, doar să aibă siguranța că o va putea vinde. Între timp, alți agricultori sunt de părere că intermedierea vânzărilor este în defavoare producătorilor, care se aleg cu un preț mult mai mic decât cel de la tarabă. Care ar fi soluția?

Vasile Mîrzenco, directorul executiv al Federației Naționale a Fermierilor, crede că agricultorii ar avea nevoie de umbrela unei organizații care să fie responsabilă de procesul de distribuție, în țară și în afară. În opinia lui, asocierea le-ar deschide mai multe uși, altfel, micii producători n-au cum să ajungă de sine stătător pe piețele externe:

„Dacă noi nu ne asociem și nu cooperăm pentru a constitui loturi solide de produse de calitate impecabilă - destinate exportului, și cele care nu pot fi exportate – procesării -, o bună parte, ca să descărcăm piața internă a produselor în stare proaspătă, pentru a putea păstra un preț rezonabil la ele, atunci degeaba noi ne demonstrăm capacitățile extraordinare pe care le-am obținut.”

Vasile Mîrzenco, și el fermier, spune că a încercat să livreze producția unui lanț de magazine, dar a înțeles rapid că nu are capacități.

Acum, ministerul trebuie numaidecât să se unească cu noi și să facem o strategie...

Un alt agricultor, de la Edineț, Vasile Cherdivară, care se ocupă de cultivarea legumelor de mai bine de 20 de ani, spune că a venit timpul ca fermierii moldoveni să iasă în afară, pentru că există și supraproducție pe piața internă:

„Acum, ministerul trebuie numaidecât să se unească cu noi și să facem o strategie, să putem scoate un pic de producție din țară, fiindcă dacă o vindem toată aici, pe loc, nu o să iasă nimic. Mai avem șanse încă cinci ani de zile - din 20 de lucrătoare și 10 lucrători, 70% sunt pensionari. Dacă și aceștia se duc, o să trebuiasă să importăm producția, că n-o să aibă cine s-o strângă.”

Spre deosebire de cei care activează în pomicultură și au reușit - mulți - să ajungă pe piețele europene cu mere, prune, caise sau cireșe, agricultorii care cresc zarzavaturi pășesc cu timiditate în această direcție. Cei care mi-au fost interlocutori spun că fermierii moldoveni au învățat să crească producție de calitate, trebuie doar mai multă informare și, deopotrivă, strategii guvernamentale, care să încurajeze micii antreprenori să obțină rentabilitatea jinduită.

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG