În România s-a iscat scandal după difuzarea programului de Revelion al Televiziunii Române. Spectacolul a fost considerat de cea mai proastă calitate, de prost gust, cu limbaj nepotrivit, dar mai ales incitator la boicotarea măsurilor de prevenție față de COVID 19. Acum se cercetează dacă e vorba de aspecte imputabile, iar mai mulți analiști emit ideea că TVR trebuie pur și simplu desființată și înființată în locul ei o adevărată televiziune publică. Pe acest subiect scrie în publicația Newsweek Valentin Mirică. El spune că cheltuiala statului român pentru trustul său media, din care fac parte TVR, Radio România și Agerpres, este imensă: în 2020, peste 800 milioane de lei.
Cred că este loc pentru un post independent, racordat la valorile etice ale Euronews
Revista 22 preia în ediția electronică știrea că Universitatea Politehnică București anunță semnarea unui acord cu Euronews pentru înființarea unui post independent de știri Euronews România cu dotările existente la această universitate care deține propriul post TV, UPB Sigma. Rectorul Politehnicii, Mihnea Costoiu, dar și reprezentanți ai postului-mamă, au dat detalii în declarațiile făcute: este primul proiect de acest tip lansat în Uniunea Europeană; noul canal „se va axa pe tematicile și valorile europene”, iar ca orizont de timp pentru operaționalizare – inclusiv obținerea licenței CNA – s-a fixat finalul acestui an. „Respect toate televiziunile de știri existente, dar cred că este loc pentru un post independent, racordat la valorile etice ale Euronews”, spune Mihnea Costoiu. Conducerea postului Europnews România va fi decisă prin concurs organizat de Euronews, care va imprima și direcția editorială, complet independentă. După obținerea licenței se va lucra cu circa 100 de angajați din România, dar și de la Bruxelles.
Tot în revista 22, Cristian Câmpeanu scrie despre neîncrederea, dacă nu chiar ostilitatea cu care a fost primit noul guvern condus de Florin Cîțu. Echipa este una de coaliție și există precedentul dezastruos al Convențieu Democratice din perioada 1996-2000. Câmpeanu vede cel puțin trei vulnerabilități pentru Cîțu: nu deține cu totul puterea de decizie, fiind secondat de doi vicepremieri de la partidele membre în coaliție, al căror unic rol pare să fie exact cenzurarea deciziilor premierului. Administrarea banilor va fi sursă de conflict în Executiv, dată fiind distribuția portofoliilor. O a treia sursă de neclaritate vine dinspre președintele Klaus Iohannis, care și-a rezervat clar ministerele de interne și de externe, nerevendicate de niciun partid membru în coaliție. „Întrebarea este dacă Iohannis va juca un rol mai extins și, dacă da, cu ce mijloace. Principalul său colaborator în interiorul guvernului pare să fie în acest moment prim-ministrul, ceea ce ar fi o premieră în mandatul lui Iohannis, care a avut fie relații conflictuale, fie, în cel mai bun caz, reci cu toți premierii de până acum”.
Iulia Marin analizează în Libertatea ce a scos la iveală pandemia în domediul sistemului de sănătate din România : adevărul, vârât sub preș vreme de 30 de ani. Prinsă pe picior greșit, sănătatea s-a trezit în plină catastrofă sanitară fără echipamente, aparatură, organizare corectă a spitalelor, iar în final, când toate acestea au fost de bine de rău drese cu mari eforturi, s-a dovedit că nu există suficient personal pentru a le folosi. Acum ar fi ei câți ar fi, dar sunt epuizați, iar neîncrederea populației în sistemul sanitar e o frână puternică. Dar pandemia i-a silit pe toți cei din sănătate să scoată și ultimul gunoi de sub preș, care era de multă vreme acolo fără să aibă legătură cu coronavirusul : infecțiile nosocomiale din spitale.
