Patru copii s-au numărat printre răniți, iar mai multe persoane sunt în stare gravă, a declarat Kiper pe rețele.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat luni la prânz că o rachetă balistică rusească a lovit un cartier rezidențial și că un bloc de apartamente, o clădire universitară și o clădire administrativă au fost avariate la Odesa.

„Acestea nu sunt lovituri aleatorii - acestea sunt lovituri de spectacol. După convorbiri și întâlniri cu Putin, după toate bârfele false din mass-media despre presupusa „abținere” de la lovituri. Rusia arată ce o interesează cu adevărat: doar războiul", a spus el.

Rusia a declanșat duminică cel mai mare atac cu rachete asupra Ucrainei din ultimele aproape trei luni, cu 120 de rachete și 90 de drone, omorând șapte persoane și afectând și mai mult un sistem energetic deja avariat.

O rachetă rusească a lovit o clădire rezidențială din regiunea Sumî, omorând 11 persoane, inclusiv un copil.

Salvatorii au evacuat peste 400 de locuitori și continuă să caute supraviețuitori. Atacul a lăsat centrul administrativ din Sumî fără curent electric, a declarat ministrul ucrainean de interne Ihor Klimenko, adăugând că „fiecare viață distrusă de Rusia este o mare tragedie".

Zeci de ucraineni morți și răniți după un atac rusesc asupra orașului Sumî

Nici o sursă media

0:00 0:00:51 0:00

Cu câteva ore înainte de noul bombardament asupra Odesei, operatorul rețelei naționale Ukrenergo și cea mai mare companie privată de energie din Ucraina, DTEK, au declarat că inginerii încă reparau instalațiile avariate din Odesa în urma ultimului baraj de rachete și drone al Rusiei de duminică.

DTEK a declarat că 400.000 de familii din mai multe regiuni au fost reconectate, însă aproximativ 321.000 de abonați din regiunea Odesa au rămas fără curent electric, iar alții din regiunea Mării Negre nu aveau încălzire sau alimentare cu apă. Ukrenergo a declarat că a sporit importurile de energie electrică din țările europene vecine pentru a compensa deficitul.

Ultimele atacuri rusești vin pe fondul informațiilor din presa americană, neconfirmate oficial, că Statele Unite vor permite Ucrainei să lovească cu rachetele primite de la ele ținte mai adânc în teritoriul Rusiei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În acest an, numărul beneficiarilor a ajuns la 3.616, cu 95 mai mulți față de anul trecut.

Datele autorităților relevă că majoritatea beneficiarilor au procurat cărți, cele mai solicitate titluri fiind „Arta manipulării”, „Atomic Habits”, „Limba română, Teste pentru examenul de BAC profil real” și mai multe cărți de geografie.

Dintre evenimente, beneficiarii au ales să meargă mai degrabă la concerte și la cinema decât la spectacole de teatru, spun reprezentanții Ministerului Culturii în comunicatul din 17 noiembrie.

Lansat în urmă cu doi ani, scopul programului este să faciliteze accesul tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani la produse și servicii culturale.

• Te-ar putea interesa și: Voucherele culturale pentru tineri nu se bucură de succes

Pentru a obține voucher-ul cultural, tinerii trebuie să dețină semnătură digitală, care este folosită pentru autentificare. Pentru a o obține, trebuie să se adreseze la operatorii de telefonie mobilă cu buletinul de identitate, sau prin aplicația Mobisign.

Valoarea voucherului este de 1.000 de lei, bani cu care posesorii pot cumpăra bilete la concerte, spectacole de teatru sau la cinema și să-și cumpere cărți, până la epuizarea sumei, în decurs de un an.

Ministerul Culturii a anunțat în comunicat că examinează și posibilitatea extinderii programului în rândul pensionarilor, inițiativă aflată încă la etapa discuțiilor.

Programul a fost inițiat și dezvoltat după modelul țărilor europene. Aceste tichete culturale funcționează în Italia, care oferă tinerilor vouchere culturale în valoare de 500 de euro, Germania - 200 de euro, Spania - 400 de euro, iar Franța - 300 de euro, care oferă vouchere în valoare de aproximativ 30 de euro și pentru tinerii de 15 - 17 ani.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Purtătoarea de cuvânt a teatrului, Anna Kasatkina, a declarat presei ruse că Șkliarov lua analgezice pentru o leziune la spate și urma să fie supus luni unei operații la coloană. Deși a fost lansată o anchetă federală pentru a investiga moartea dansatorului, „cauza preliminară" a fost considerată un accident, a informat agenția rusă de știri RIA Novosti.

Diana Vișneva, o colegă dansatoare principală la Mariinski, a declarat că moartea lui Șkliarov este o „tragedie" pentru lumea baletului. „Ai fost atât de iubit de publicul tău. Ai fost partenerul preferat al multor balerine", a scris ea într-un omagiu pe Instagram.

Născut în Leningrad - acum Sankt Petersburg - Șkliarov a studiat baletul la prestigioasa Academie Vaganova și a absolvit în 2003. El s-a alăturat Teatrului Mariinski în același an și a ocupat funcția de dansator principal - cea mai înaltă poziție în cadrul companiei - din 2011, amintește CNN.

Într-o carieră de peste două decenii, Șkliarov a jucat în spectacole ca „Lacul lebedelor", „Frumoasa adormită", „Romeo și Julieta" și „Don Quijote". De asemenea, a interpretat roluri principale în calitate de artist invitat în companii din afara Rusiei, inclusiv Royal Ballet din Londra și American Ballet Theatre din New York.

De-a lungul carierei sale a primit numeroase distincții, inclusiv Premiul Internațional Léonide Massine în 2008, iar în 2020 a fost numit Artist de Onoare al Rusiei.

În 2013 s-a căsătorit cu o colegă dansatoare de la Teatrul Mariinski, Maria Șirinkina, cu care a avut doi copii.

• Te-ar putea interesa și: Un celebru bucătar rus cu vederi anti-război, găsit mort la Belgrad

În zilele care au urmat invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, Șkliarov s-a pronunțat pentru pace. „Sunt împotriva războiului din Ucraina! Sunt pentru oameni, pentru un cer pașnic deasupra capetelor noastre!", a scris el într-o postare reprodusă pe Facebook de Alexei Ratmanski, un fost balerin ruso-ucrainean. Ratmanski, fost director al Baletului Bolșoi din Moscova, a adunat mesaje împotriva războiului de la mai multe personalități din lumea baletului.

Guardian scrie că după postarea anti-război, ulterior ștearsă, Șkliarov nu și-a mai repetat opinia. Spre deosebire de Olga Smirnova, o balerină vedetă a Baletului Bolșoi care a fugit din Rusia și s-a mutat în Europa, el a continuat să danseze în Rusia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Comentariile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, din 18 noiembrie, au venit în urma unor relatări de presă că Biden a dat Ucrainei permisiunea de a utiliza arme americane pentru a lovi mai adânc în Rusia.

Știrea din New York Times, neconfirmată imediat de Casa Albă sau Pentagon, a venit după luni de zile de lobby din partea oficialilor ucraineni, inclusiv a președintelui Volodimir Zelenski, pentru ca statele occidentale să dea Kievului undă verde pentru a utiliza armele donate la întregul lor potențial - adică pentru a lovi ținte la distanțe mai mari, în Rusia.

Statele Unite, împreună cu alte state din NATO, au impus până acum o limită privind distanța la care rachetele americane pot lovi teritoriul rus. Peskov a declarat luni că o modificare a acestei limite ar mări tensiunea și ar adânci implicarea Statelor Unite în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. „Este evident că administrația demisionară de la Washington intenționează să ia măsuri pentru a continua să alimenteze focul și să provoace o nouă escaladare a tensiunilor”, a declarat Peskov.

• Te-ar putea interesa și: Analiză de la Washington: Ucraina ar putea primi rachete americane cu rază mai lungă. S-ar schimba situația?

Președintele rus Vladimir Putin a avertizat în septembrie Occidentul că Rusia ar putea răspunde cu arme nucleare dacă ar fi lovită cu rachete convenționale și că Moscova ar considera orice atac susținut de o putere nucleară drept un atac inclusiv din partea acelei puteri.

Parlamentarul rus Leonid Sluțki a declarat că o astfel de decizie ar duce la escaladare. „Atacurile cu rachete ale SUA în profunzimea teritoriului rus vor duce inevitabil la o escaladare majoră, care amenință să aibă consecințe mult mai grave”, a declarat Sluțki, președintele Comisiei pentru afaceri externe a Dumei de Stat, într-un interviu acordat agenției ruse TASS.

Armele vor fi probabil utilizate ca răspuns la decizia Coreei de Nord de a trimite mii de soldați pentru a sprijini Rusia în regiunea Kursk, unde Ucraina a organizat o incursiune militară în cursul verii. Relatările de presă au sugerat că Ucraina ar fi în continuare limitată la lovirea acelei regiuni din sud-vestul Rusiei.

Decizia americană, odată confirmată, ar deschide ușa pentru Marea Britanie și Franța să urmeze exemplul, permițând astfel Ucrainei să dea o lovitură serioasă Rusiei într-un moment critic al războiului.

Ucraina încearcă să mențină câștigurile teritoriale din regiunea rusă Kursk, care ar putea fi cruciale pentru orice negocieri viitoare. Cu toate acestea, reacția lui Zelenski la știrile de presă a fost oarecum rezervată. „Astăzi, se vorbește mult în mass-media despre faptul că am primit permisiunea pentru acțiunile respective. Dar loviturile nu se fac cu vorbe. Astfel de lucruri nu sunt anunțate. Rachetele vor vorbi de la sine”, a declarat Zelenski în discursul său video nocturn.

Aliații, optimiști

Între timp, aliații europeni ai Kievului au reacționat optimist la această veste. Președintele polonez Andrzej Duda a declarat că acțiunea lui Biden ar putea fi un moment decisiv în război. „Această decizie a fost foarte necesară.... Rusia vede că Ucraina se bucură de un sprijin puternic și că poziția Occidentului este neclintită și hotărâtă. Este un moment foarte important, potențial decisiv în acest război”, a declarat Duda jurnaliștilor.

Ministra germană de Externe, Annalena Baerbock, a declarat că decizia Washingtonului ar fi importantă pentru Ucraina, dar a subliniat că aceasta nu reprezintă o schimbare de strategie din partea Occidentului. „Decizia părții americane, și aș dori să subliniez că aceasta nu este o regândire, ci o intensificare a ceea ce a fost deja oferit de alți parteneri, este foarte importantă în acest moment”, a declarat Baerbock la Bruxelles, înaintea unei reuniuni a miniștrilor de externe ai UE.

Șefa diplomației germane a lansat, de asemenea, un avertisment susținătorilor președintelui rus Putin și a declarat că Uniunea Europeană pregătește noi sancțiuni împotriva Iranului, bănuit că dă Moscovei drone, precum și că analizează problema sprijinului acordat de China, tot pentru drone.

Tot la Bruxelles, șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, și-a exprimat speranța că membrii blocului vor urma exemplul Washingtonului. „Am spus și repet că Ucraina ar trebui să poată folosi armele pe care i le-am furnizat, nu doar pentru a opri săgețile, ci și pentru a putea lovi arcașii", a declarat, plastic, Borrell.

De asemenea, vorbind înaintea reuniunii, ministrul olandez de externe, Caspar Veldkamp, a declarat că, în opinia sa, decizia lui Biden a fost un „răspuns adecvat” la desfășurarea de către Rusia a trupelor nord-coreene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Printre cei care au venit la Președinție sunt reprezentanții Partidului Social Democrat European (PSDE), Platformei Demnitate și Adevăr (DA), Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Partidului Național Moldovenesc (PNM), Mișcării Alternativa Națională (MAN), Mișcării „Respect Moldova”, Partidului Verde Ecologist, Partidului „Puterea Oamenilor”.

„Alegerile prezidențiale au arătat că e nevoie de consolidare pe dreapta pro-europeană, în vederea alegerilor parlamentare. Pentru că am văzut foarte bine cum se organizează stânga pro-rusă, ce resurse e capabilă să aloce Federația Rusă pentru aceste exerciții electorale în R. Moldova”, a spus liderul PNM, Dragoș Galbur.

Întrebat despre remanieri, el a răspuns că decizia îi aparține în întregime guvernării: „De fiecare dată, am fost puși în fața faptului împlinit”.

Liderul Partidului „Puterea Oamenilor”, Ruslan Codreanu, a spus că subiectul corupției politice este unul „dureros” pentru partidele pro-europene mici, care se află într-o „concurență neloială” cu cele mari.

„În ultimii ani, s-a supra-reglementat tot ce ține de finanțarea partidelor politice. Or, cei care au avut de furat fură în continuare, iar cei mici trebuie să lupte cu CEC, cu instanțele de judecată, pentru a demonstra că se țin pe voluntariat, pe donații, că nu stă nimeni în spatele nostru”, a explicat Codreanu.

• Vezi și: Cine vine și cine spune „pas” consultărilor cu PAS și Maia Sandu privind remanierile din Guvern

Liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a venit la Președinție doar pentru a face o filmare pentru urmăritorii săi de pe rețelele de socializare, nu pentru a participa la ședința convocată de Maia Sandu.

Costiuc a spus că partidul său condamnă corupția politică, susținută de Federația Rusă, dar a acuzat că acesta este „rezultatul administrării ineficiente a treburilor statului” de către guvernare. „Ce poți discuta cu partidele extraparlamentare despre corupția politică?”, a întrebat el retoric.

De asemenea, Costiuc a refuzat să se așeze la aceeași masă cu liderul Mișcării „Respect Moldova”, Eugeniu Nichiforciuc, cercetat tocmai pentru corupție politică. În 2022, fostul deputat democrat a fost pus sub învinuire de procurorii anticorupție sub acuzația că, în anul 2016, i-ar fi promis unui deputat comunist 350.000 de euro ca să părăsească fracțiunea PCRM și să voteze proiectele de legi ale Partidului Democrat.

Socialiștii și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, condus de fostul premier Ion Chicu, au refuzat invitația la consultări, lansată de Maia Sandu după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS) din 11 noiembrie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Jumătate dintre persoanele cu diabet zaharat își acoperă necesarul de senzori de glicemie din surse proprii, iar una din două persoane își acoperă necesarul de teste de glicemie (suplimentar celor acoperite de asigurare) în același mod, arată un studiu realizat de Asociația Tinerilor cu Diabet DIA.

25% din respondenți fac diverse teste de sânge în laboratoarele private, iar alți respondenți spun că își cumpără din surse proprii vitamine, suplimente nutritive și insulină. Studiul mai arată că una din cinci persoane chestionate spun că au probleme privind sănătatea mintală (25% dintre respondenți spun că au apelat la consiliere psihologică, iar 68% nu au apelat niciodată).

Marea majoritate a respondenților – 80% - cred că statul ar trebui să asigure cu tehnologii (pompe integrate cu senzor glicemic) toate categoriile de vârstă ale persoanelor cu diabet de tip 1, debutat în copilărie.

„Adulții își cumpără senzori din bani proprii, din străinătate și sunt taxați la vamă. Suma neimpozabilă este de 150 de euro. Un senzor costă de la 40 la 60 de euro. Necesarul pentru trei luni este de la 280 la 540 de euro și nu toți își permit. Ne-am dori ca suma neimpozabilă să se ridice la 540 de euro”, a declarat Europei Libere, președinta Asociației Tinerilor cu Diabet DIA, Veronica Volcov.

În acest moment, statul acoperă doar pentru 84 de copii necesarul cu pompe integrate cu senzor glicemic. În total, 748 de copii din R. Moldova au diabet zaharat de tip 1.

Senzorul de glicemie este un mic dispozitiv care se pune sub piele și măsoară constant nivelul de zahăr din sânge. Acesta permite o monitorizare continuă a glicemiei și ajută la evitarea înțepăturilor frecvente.

De asemenea, statul oferă pentru copiii cu tip 1 de diabet, 450 de teste de glicemie, pentru trei luni, pentru adulții cu tip 1 - 350 de teste pentru 3 luni, pentru adulții cu tip 2 tratați cu insulină – 200 de teste pentru 3 luni și pentru pacienții cu tip 2 care iau antidiabetice orale – 25 teste o dată la trei luni.

Din august 2023, tratații și dependenții de insulină primesc ace sau seringi de insulină.

Studiul la care au participat 147 de respondenți din R. Moldova a fost realizat în perioada 9-29 august 2024. 46% din respondenți au diabet de tip I, 42,2% sunt aparținători de copii cu diabet de tip 1, 10% cu diabet de tip 2 sau alte forme.

• Te-ar putea interesa și: Raioane întregi fără niciun specialist și 20% din medici – pensionari. Tabloul sistemului sanitar din R. Moldova

Datele statistice arată că 6.200 de persoane din R. Moldova sunt diagnosticate cu diabet de tip 1 și alți peste 13.000 cu diabet de tip 2. În ultimii ani, se atestă o creștere de 1,5 ori a cazurilor noi de boală: de la 28,0 cazuri la 10 mii locuitori, în anul 2020, la 40,6 cazuri la 10 mii locuitori, în anul 2023. Rata mortalității în anul 2023 a constituit 15,2 cazuri la 100 mii locuitori.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La Căușeni, alegătorii l-au ales primar pe Alexandru Donțu, candidat al partidului Platforma Demnitate și Adevăr. Fiul fostului primar, Anatolie Donțu, destituit din funcție în urma unei sesizări depuse de Autoritatea Națională de Integritate legată de faptul că nu a soluționat conflictul de interese în care se afla, a fost ales cu 67,73% din sufragii.

La Antonești, raionul Cantemir, primar a fost ales independentul Nicolai Parpolov, pentru care au votat aproape 58% din alegătorii înscriși pe listele electorale. În satul Clocușna, raionul Ocnița, mandatul de primar a fost obținut de Tatiana Bucarciuc, candidata Partidului Acțiune și Solidaritate, pentru care au votat 63,98% din alegători.

Candidatul Partidului Socialiștilor, Vitali Gusacinschi, a învins în alegerile pentru funcția de primar al satului Popeștii de Jos din raionul Drochia. El a acumulat 57,59% din sufragii.

Și în satul Arionești din raionul Dondușeni, primarul a fost ales din primul tur. Învingătoare, cu 60,14% voturi, a ieșit candidata Partidului Socialiștilor, Alina Vezitiu.

• Te-ar putea interesa și: O scurtă istorie a alegerilor locale din Republica Moldova

Turul doi al alegerilor locale va fi organizat peste două săptămâni, la data de 1 decembrie, în localitățile Boșcana din raionul Criuleni, unde în cursa electorală a rămas candidata PAS, Viorica Stăvilă, pentru care au votat 43,53% din alegători și candidatul independent, Serghei Catan, care a acumulat 32,16% din voturi.

Situație similară este și în comuna Iliciovca din raionul Florești, unde cetățenii vor avea de ales între candidatul independent Fiodor Belîi, care a acumulat 37,78% din voturi și candidata Partidului „Renaștere”, Irina Volciuc, pentru care și-au dat votul 17,66% din alegători.

Duminică, 17 noiembrie, au avut loc alegeri locale noi în șapte localități din Republica Moldova. Acestea au fost organizate deoarece, din diverse motive, localitățile respective au rămas fără primar.

Primarii aleși în urma acestor alegeri vor exercita mandatul rămas al predecesorilor lor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

68 de persoane, inclusiv opt copii, au fost rănite când racheta rusească a lovit un bloc cu nouă etaje din oraș duminică seara, a declarat consiliul municipal din Sumî pe platforma Telegram.

„Duminică seara pentru orașul Sumî a devenit un iad, o tragedie pe care Rusia a adus-o pe pământul nostru”, a declarat Volodimir Artiuk, șeful administrației militare Sumî, într-o postare pe canalul de mesagerie Telegram.

Echipele de salvare lucrează la fața locului, iar psihologii au oferit asistență celor afectați, a declarat Serviciul de Stat de Urgență al Ucrainei pe Telegram.

Peste 400 de persoane au fost evacuate, au mai transmis autoritățile.

Zeci de ucraineni morți și răniți după un atac rusesc asupra orașului Sumî

Nici o sursă media

0:00 0:00:51 0:00

Fotografiile postate pe Telegram de Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina arată pompieri luptându-se cu un incendiu care a cuprins mai multe mașini și salvatori care transportau oameni dintr-o clădire. O imagine arăta o clădire cu mai multe etaje cu aproape toate ferestrele aruncate în aer și fațada deteriorată.

Nu a existat niciun comentariu imediat din partea Moscovei.

Ambele părți neagă că vizează civili în atacurile lor asupra teritoriului inamic. Cu toate acestea, mii de oameni au murit de la începutul anului 2022 în invazia pe scară largă a Ucrainei, marea majoritate ucraineni.

Atacul asupra Sumî a venit după ce, duminică dimineața, Rusia a lovit rețeaua electrică a Ucrainei cu un atac de mari dimensiuni. Autoritățile de la Kiev susțin că Rusia a folosit 120 de rachete și 90 de drone care a ucis cel puțin șapte persoane.

Restricții de livrare a energiei electrice

Ucraina va aplica restricții de luni la furnizarea electricitate pe tot teritoriul său, ca urmare atacului puternic rusesc care a avariat semnificativ infrastructura energetică, transmite AFP, care citează operatorul de energie electrică Ukrenergo.

Astfel, din 18 noiembrie „toate regiunile vor fi constrânse să aplice măsuri de restricție a consumului” ca urmare a „daunelor provocate instalațiilor electrice în timpul atacului masiv cu rachete și drone”, a transmis compania.

Într-un comunicat, Ukrenergo a afirmat că întreruperile temporare vor dura între orele 06:00 și 22:00, asigurând că lucrătorii săi caută să remedieze avariile cât mai rapid posibil.

După atacul de duminică, oficialii ucraineni au confirmat pagube la infrastructura critică în regiunile Volîn, Rivne și Lvov, în vestul țării, și în Dnipropetrovsk și Zaporojie, în sud-est.

De asemenea, centralele nucleare din Ucraina şi-au redus producția de electricitate ca măsură de precauție în urma atacurilor masive ale Rusiei asupra infrastructurii energetice în acest weekend, a declarat duminică directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi.

• RFE/RL

Imagini din interiorul centralei electrice Zaporijie oferă detalii despre cum arată controlul rusesc asupra instalației înainte de o întâlnire cu ușile închise între șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, și președintele rus Vladimir Putin.

Instalațiile nucleare propriu-zise nu au fost lovite direct de atacurile rusești, dar au fost afectate stațiile conectate la acestea, a declarat Grossi.

După o convorbire cu șeful autorităților de reglementare ucrainene, Grossi a indicat că doar două dintre cele nouă reactoare operaționale din țară produc electricitate în prezent la capacitate maximă.

„Infrastructura energetică a țării este extrem de vulnerabilă, având impact direct asupra siguranței și securității nucleare”, a spus Grossi, care a avertizat că este esențial ca centralele nucleare să aibă o sursă sigură de alimentare cu energie electrică.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ziarele The New York Times și The Washington Post, agențiile de presă Reuters și AP anunță hotărârea președintelui Biden de a permite Ucrainei să folosească rachete cu rază lungă de acțiune contra unor ținte din Rusia, citând surse apropiate cercurilor de decizie.

Totuși, până duminică, 17 noiembrie, la ora 20:30, ora R. Moldova, la când publicăm acest text, Casa Albă nu confirmase informația până la acel moment.

De asemenea, RFE/RL a trimis o cerere la Casă Albă pentru a comenta informațiile, dar nu primise niciun răspuns până la momentul publicării știrii. Consiliul Consiliul Național de Securitate (NSC) nu a dorit să comenteze.

Decizia de a permite folosirea rachetelor cu rază lungă de acțiune contra unor ținte rusești ar reprezenta o schimbare majoră în politica Statelor Unite. Kievul a solicitat îndelung Washingtonului să permită astfel de acțiuni, inclusiv în timpul vizitei președintelui Zelenski în Statele Unite, de luna trecută.

Citată de propriile surse, Reuters notează că Ucraina intenționează să efectueze primul dintre aceste atacuri cu rază lungă de acțiune în următoarele câteva zile, dar nu a dezvăluit detalii.

AFP publică, de asemenea, informația potrivit căreia președintele american Joe Biden a autorizat Ucraina să folosească rachete americane cu rază lungă de acțiune împotriva țintelor militare din interiorul Rusiei, citând un oficial american sub protecția anonimatului.

Bombardamentele rusești din ultima perioadă, pe lângă avansul pe frontul de est, au afectat puternic infrastructura energetică a țării, cu urmări deosebit de grave asupra civililor în timpul iernii.

Ucraina ar utiliza probabil rachete ATACMS - care au o rază de acțiune de până la 300 de kilometri - precizează Reuters, citând trei surse apropiate chestiunii.

În cazul în care va fi confirmată și asumată, mutarea categorică în sprijinul Ucrainei a administrației Joe Biden ar veni cu numai două luni înainte ca președintele ales Donald Trump să-și preia mandatul, pe 20 ianuarie 2025.

Luni, 11 noiembrie, președintele Volodimir Zelenski a cerut din nou undă verde din partea Statelor Unite ca armata ucraineană să folosească armele americane pentru a lovi ținte militare din interiorul Rusiei.

Ridicarea interdicției ar fi și o reacție după desfășurarea de către Rusia a câtorva mii de soldați nord-coreeni, în încercarea de a-și completa propriile forțe, o evoluție care a alarmat liderii de la Washington și Kiev.

Pe de altă parte, informațiile de la Washington, publicate de NYT și Reuters, încheie o săptămână plină de luări de poziție legate de evoluția războiului din Ucraina.

Cancelarul german Olaf Scholz a avut o convorbire lungă cu președintele Vladimir Putin în această privință. Scholz a fost criticat pentru această convorbire, în care au fost invocate inclusiv negocieri de pace. Cancelarul a reacționat duminică, 17 noiembrie, și a reafirmat sprijinul neclintit al Germaniei pentru Ucraina, asigurând că nicio decizie cu privire la încheierea războiului pornit de Rusia nu va fi luată fără acordul Kievului.

„Ucraina poate conta pe noi”, acest „principiu este cel care prevalează şi nicio decizie nu va fi luată peste capul Ucrainei”, a declarat cancelarul în aeroportul de la Berlin, înainte de a pleca spre summitul G20 de la Rio de Janeiro, care are loc în perioada 18-19 noiembrie 2024.

În luna septembrie 2024, Rusia a amenințat cu „un răspuns adecvat” în cazul în care Statele Unite vor permite Ucrainei să lovească Rusia cu rachete ATACMS, care au o rază lungă de acțiune.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pe 11 septembrie că Moscova ar avea un răspuns „potrivit” dacă s-ar întâmpla asta.

„La toate aceste acțiuni, SMO (operațiunea militară specială) este răspunsul”, a spus Peskov, folosind termenul preferat de Kremlin pentru conflictul din Ucraina, a transmis atunci Reuters.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit Apărării Civile din Fâşia Gaza, 26 de persoane, printre care femei şi copii, au murit şi cel puţin 59 sunt date dispărute în urma unei lovituri israeliene asupra unui imobil rezidenţial din Beit Lahia, în nordul teritoriului palestinian.

În urma acestui atac produs în plină noapte, 26 de trupuri, „printre care ale unor copii şi femei”, au fost scoase dintre dărâmături, şi, cel puţin 59 de persoane sunt în continuare prinse sub ruine, a declarat pentru AFP Mahmoud Bassal, purtător de cuvânt al Apărării Civile.

Imagini luate de un fotograf al AFP arată imobilul complet distrus, lăsând în loc un morman de ruine pe care bărbaţi îl înlăturau cu mâinile goale.

Forţele israeliene au lansat pe 6 octombrie o operaţiune terestră de anvergură în nordul enclavei, cu scopul declarat de a împiedica o regrupare a luptătorilor Hamas. Operaţiunea a debutat la Jabalia şi s-a extins la Beit Lahia.

Într-un comunicat, mişcarea islamistă palestiniană Hamas a condamnat un „masacru” care se înscrie în „războiul genocidar (...) împotriva civililor neînarmaţi”.

Potrivit Apărării Civile, alţi 20 de palestinieni, printre care femei şi copii, au fost ucişi de bombardamente israeliene la Rafah, în sud, la Nuseirat şi Al-Bureij (centru).

• Vezi și: ONU: 70% din cei uciși în Gaza în 13 luni de război au fost femei și copii

Tot duminică, Ministerul Sănătăţii din Gaza a anunţat cel mai recent bilanţ de 43.846 de morţi şi 103.740 de răniţi în teritoriul palestinian de la începutul războiului cu Israel, acum un an.

Duminică, armata israeliană a bombardat din nou periferia sudică a Beirutului, situată în apropierea aeroportului internaţional, după ce i-a somat pe locuitori să evacueze sectoare ce s-ar afla aproape de „instalaţii ale Hezbollah”.

Din Liban, Hezbollah a tras noi salve de proiectile asupra oraşului Haifa, a indicat armata israeliană la o zi după ce tiruri similare au atins o sinagogă din acest oraş, rănind două persoane.

Știre preluată de la Europa Liberă România

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Alexandr Bezrukovnîi, căutat de Interpol, a fost reținut în orașul Bosanska Krupa în timpul unei operațiuni a Serviciului de Securitate, după ce s-a aflat de intenția sa de a părăsi statul bosniac, scrie presa din Bosnia și Herțegovina cu referire la Ministerul de Interne din regiunea bosniacă Una-Sana.

Toate informațiile despre cetățeanul rus au fost transmise de poliție Parchetului din Bosnia și Herțegovina, care a transferat cazul spre instanță.

La 17 octombrie 2024, Inspectoratul General al Poliției (IGP) și Serviciul de Informații și Securitate (SIS) de la Chișinău au anunțat că au reținut patru tineri care ar fi fost antrenați în Bosnia și Herțegovina de grupările militare rusești Wagner și Ferma pentru a destabiliza R. Moldova după alegerile prezidențiale și referendumul din 20 octombrie. Cei patru ar fi făcut parte dintr-un grup de peste 100 de tineri care ar fi fost antrenați anterior în Rusia de organizații ale oligarhului fugar Ilan Șor.

• Vezi și: Pe urmele moldovenilor instruiți de ruși în Balcani – Statele Unite cred că tabăra se află în Republica Srpska

Poliția moldoveană a publicat clipuri video care arată presupusele antrenamente, desfășurate inclusiv într-o tabără din Bosnia și Herțegovina. În imagini, tinerii învață să confecționeze explozibil și să utilizeze drone. De asemenea, SIS a dat publicității o listă cu 11 nume ale instructorilor și gestionarilor taberei.

Autoritățile din Bosnia și Herțegovina au avut reacții contradictorii pe problema antrenamentelor oferite moldovenilor. Ministrul securității, Nenad Nesic, a negat faptul că în țară ar exista astfel de tabere. În schimb, ministrul de externe, Elmedin Konakovic, a confirmat informațiile despre astfel de exerciții, realizate sub conducerea rușilor, și a promis o investigație detaliată.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Actualizare 12:21. O femeie în vârstă de 66 de ani a murit în regiunea Liov din vestul Ucrainei, a declarat Maksym Kozytskyi, șeful regional al zonei.

Femeia era în mașină în momentul atacului rusesc cu rachete și a fost ucisă de fragmentele căzute dintr-o rachetă, spune Maksym Kozytskyi într-o postare pe Telegram, adăugând că, de asemenea, doi bărbați au fost răniți.

„Infrastructura critică” a fost avariată, iar 6000 de oameni au rămas temporar fără încălzire, transmite BBC.

Actualizare 11:20. Kievul, Donețk și Dnipropetrovsk sunt cele trei regiuni în care sunt întreruperi de curent, spun autoritățile ucrainene.

Ministrul ucrainean al Energiei, German Galushchenko, a spus că atacul masiv al Rusiei vizează instalațiile de producere și transport de energie electrică în toată Ucraina.

Actualizare 11:15. Ministrul de Externe al Ucrainei a declarat că atacul rusesc de duminică noapte este „adevăratul răspuns” al lui Vladimir Putin la recentele relații diplomatice ale Moscovei cu țări străine.

„Rusia a lansat unul dintre cele mai mari atacuri aeriene: drone și rachete împotriva orașelor pașnice, civili adormiți, infrastructură critică”, scrie Andrii Sybiha, care a devenit ministru de externe în septembrie, pe X.

„Acesta este adevăratul răspuns al criminalului de război Putin pentru toți cei care l-au sunat și l-au vizitat recent”, scrie Sybiha.

„Avem nevoie de pace prin putere, nu prin liniște.”

La începutul acestei săptămâni, cancelarul german Olaf Scholz a vorbit cu Putin pentru prima dată în aproape doi ani, în ciuda obiecțiilor Kievului.

Actualizare 11:10. Reprezentanții celei mai mari companii private de energie din Ucraina (DTEK) au declarat că atacurile rusești cu rachete și drone au cauzat „daune semnificative” centralelor de energie termică.

DTEK a spus că acesta a fost al optulea atac la scară largă asupra instalațiilor sale energetice din acest an.

Oficialii ucraineni se tem că atacuri ca cele de duminică dimineață ar putea marca începutul unui alt atac concertat rusesc pentru a elimina elemente cheie ale rețelei electrice pe măsură ce sosește iarna.

Ultimul atac major asupra infrastructurii energetice a avut loc la sfârșitul lunii august.

Ucraina lucrează în prezent cu o treime din capacitatea sa de generare de energie de dinainte de 2022, scrie BBC.

*****Știre inițială*****

Autoritățile poloneze au anunțat că au ridicat avioanele de luptă de la sol.

„Din cauza atacului masiv al Federaţiei Ruse cu rachete de croazieră, rachete balistice şi drone împotriva unor ţinte situate, printre altele, în vestul Ucrainei, aeronavele poloneze şi aliate au început să opereze în spaţiul nostru aerian”, a declarat Comandamentul operaţional al forţelor armate poloneze pe site-ul său.

„Toate forţele şi resursele disponibile (au fost activate)”, au adăugat polonezi.

Ministrul de externe al Kievului, Andriy Sybiha, a declarat că Rusia a lansat unul dintre cele mai mari atacuri cu drone și rachete care vizează infrastructura energetică și alte clădiri civile din orașe din întreaga țară.

„Rusia a lansat unul dintre cele mai mari atacuri aeriene: drone și rachete împotriva orașelor pașnice, civililor care dormeau, infrastructurii critice. Acesta este adevăratul răspuns al criminalului de război [președintele Vladimir] Putin față de toți cei care l-au sunat și l-au vizitat recent. Avem nevoie de pace prin putere, nu prin liniște”, a scris ministrul ucrainean de externe Andriy Sybiha pe X.

Explozii au fost auzite în oraşul Zaporijjea, în sud-estul Ucrainei, şi în portul Odesa de la Marea Neagră, potrivit martorilor citați de Reuters.

Forţele aeriene ucrainene au emis alerte aeriene în întreaga ţară.

Locuitorii au fost îndemnaţi să se adăpostească, iar forţele aeriene au declarat că un număr de rachete au traversat spaţiul aerian ucrainean.

Autoritățile ucrainene au declarat că au întrerupt electricitatea în mai multe regiuni, inclusiv la Kiev, ca măsură de precauţie.

În urma atacurilor cu drone, acoperișul unei clădiri rezidențiale din Kiev a luat foc din cauza căderii de resturi și cel puțin o persoană a fost rănită, au declarat oficialii orașului în aplicația de mesagerie Telegram.

„Serviciile de urgență au fost trimise la fața locului”, a declarat primarul Kievului, Vitali Klitschko.

Forțele aeriene ucrainene au emis alerte de raid aerian în toate regiunile țării în jurul orei 6 a.m., ora locală, avertizând asupra atacului.

Ministrul energiei Herman Halușcenko a declarat pe platforma Telegram că „un atac masiv asupra sistemului nostru energetic este în desfășurare” și că forțele ruse „atacau instalațiile de producere și transport de energie electrică în toată Ucraina”.

Patru oameni au fost uciși

Bilanțul autorităților din Ucraina arată că două femei de la Nikolaev au fost ucise.

De asemenea, șase persoane au fost rănite - printre ele, doi copii.

Guvernatorul regiunii Nikolaev, Vitalii Kim, spune că dronele au atacat în „mai multe valuri” în primele ore ale zilei de duminică.

Clădirile rezidențiale, mașinile, un centru comercial și infrastructura au fost avariate grav, izbucnind incendii, spune el.

Alți doi oameni au murit și alți trei au fost răniți după un atac asupra căilor ferate din centrul Ucrainei. Este vorba de doi lucrători feroviari uciși în urma atacurilor aeriene ruse asupra căilor ferate și a depourilor feroviare din regiunea centrală Dnipropetrovsk a Ucrainei.

Într-o postare pe X, Căile Ferate Ucrainene spun au transmis condoleanțe.

„Sincere condoleanțe rudelor și prietenilor lor. Suntem recunoscători fiecărui feroviar pentru curajul și munca lor constantă", se spune în postare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Update:

„Nu mai există ambulanțe neechipate în Asistența Medicală Urgentă”, spune ministra sănătății, Ala Nemerenco, într-o precizare făcută în cazul decesului Andreei Cuciuc, fiica interpretului Igor Cuciuc. Acesta a scris ieri într-o postare că fiica sa nu a putut fi salvată de medicii de pe ambulanță pentru că prima mașină sosită nu era echipată corespunzător. Potrivit ministrei Nemerenco, a doua ambulanță care a venit era o unitate de terapie intensivă, care a fost chemată conform protocolului clinic: „Faptul că s-a solicitat echipa de reanimare denotă gravitatea cazului și nu faptul că prima nu ar fi avut echiparea necesară”.

Ministra sănătății a oferit mai multe detalii despre intervenția medicilor. Serviciul 112 a fost apelat la 21:18 cu menționarea că Andreei Cuciuc „îi vine greu să respire”. Ambulanța a ajuns în 7 minute, timp egal cu timpul de răspuns în țările UE și Marea Britanie. Echipa a realizat manevrele medicale în interiorul ambulanței, având toate echipamentele necesare, inclusiv oxigen și defibrilator. Dar pentru că intervențiile primului echipaj nu se soldau cu succes, a fost solicitată echipa de terapie intensivă, așa cum prevăd protocoalele clinice. Aceasta a continuat manevrele de resuscitare. „Aceasta este procedura, și medicii trebuie să resusciteze până este epuizată ultima șansă.” Măsurile de resuscitare cardio-respiratorie și cerebrală au durat 52 de minute în conformitate cu protocoalele medicale, dar tânăra nu a putut fi salvată.

Știrea inițială

Andreea Cuciuc, fiica interpretului Igor Cuciuc, în vârstă de 17 ani, a murit vineri seara, după ce i s-a făcut rău într-un local din Chișinău.

Potrivit unei postări scrise de Igor Cuciuc, tânăra de 17 ani era împreună cu colegii într-o berărie din sectorul Botanica, când a leșinat și a fost scoasă din încăpere de către prietenele ei.

Potrivit interpretului, prima ambulanță a venit în șapte minute, dar nu dispunea de aparatură pentru respirație asistată. De aceea a fost chemată o a doua echipă, cu un aparat respirator, care a ajuns peste 20 de minute, dar a fost prea târziu. De asemenea, Igor Cuciuc scrie că localul era plin de fum de narghilea, de țigări electronice și nu era aerisit. Cauza decesului urmează să fie precizată pe parcursul zilei de sâmbătă.

Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească a reacționat, precizând că toate autosanitarele sunt dotate cu echipamente medicale, oxigen și defibrilatoare. „Iar solicitarea pentru a doua echipă a fost reieșind din specificul și gravitatea cazului concret. Toate acțiunile și măsurile de resuscitare s-au efectuat timp de 52 de minute în conformitate cu Protocoalele Clinice Naționale în vigoare”, se arată în comunicatul Centrului.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Purtătorul de cuvânt al guvernului, Steffen Hebestreit, a declarat că Scholz a condamnat „războiul de agresiune al Rusiei” împotriva Ucrainei în timpul convorbirii și i-a cerut lui Putin să pună capăt acestuia prin retragerea trupelor care au invadat țara în februarie 2022.

„Cancelarul a îndemnat Rusia să fie gata să negocieze cu Ucraina cu scopul de a obține o pace justă și durabilă și a subliniat hotărârea neclintită a Germaniei de a sprijini Ucraina în lupta sa împotriva agresiunii ruse atât timp cât va fi necesar”, a declarat Hebestreit într-o declarație citată de Associated Press.

Scholz a vorbit în prealabil cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și urma să îl sune din nou după discuția cu Putin.

Liderul german a condamnat raidurile aeriene rusești asupra infrastructurii civile ucrainene și a avertizat că desfășurarea de trupe nord-coreene în Rusia pentru a lupta în războiul împotriva Ucrainei ar putea marca o escaladare gravă a conflictului.

• Te-ar putea interesa și: Summitul informal UE de la Budapesta, dominat de soarta Ucrainei în al doilea mandat Trump

Statele Unite, Coreea de Sud și Ucraina susțin că Coreea de Nord a trimis mii de soldați în Rusia pentru a sprijini războiul împotriva Ucrainei.

Declarația guvernului german nu a precizat cât timp a durat convorbirea cu Putin, însă agenția germană de știri DPA a afirmat că a durat aproximativ o oră. Guvernul rus nu a făcut imediat niciun comentariu cu privire la convorbire.

Convorbirea are loc în timp ce conflictul se apropie marțea viitoare de împlinirea a 1.000 de zile de la invazia trupelor ruse din 24 februarie 2022.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit comunicatului Mitropoliei Basarabiei, documentul semnat vineri, 15 noiembrie, stabilește un cadru de colaborare pentru promovarea valorilor etice, morale și civice, sprijinirea spirituală a personalului MAI și organizarea de activități sociale și culturale.

Acordul semnat de ÎPS Petru, mitropolitul Basarabiei, și Adrian Efros, ministru al Afacerilor Interne, indică drept obiective principale „suport spiritual” pentru angajații MAI, prin slujbe religioase și activități duhovnicești, de rând cu promovarea valorilor morale în rândul personalului, de rând cu colaborarea în „situații de risc pentru ordinea publică”.

Este al doilea acord de colaborare semnat de Mitropolia Basarabiei cu o instituție de stat în ultimele luni. În septembrie anul trecut, un protocol similar a fost încheiat cu Ministerul Apărării, scopul principal fiind „educația moral – spirituală și patriotică a efectivului Armatei Naționale”.

• Vezi și: Mitropolia Basarabiei semnează un prim acord de colaborare cu o instituție de stat din R. Moldova

Ambele inițiative sunt și primele din ultimii 30 de ani de la reactivarea Mitropoliei Basarabiei în R. Moldova. Acestea relevă un sprijin tot mai mare din partea autorităților de la Chișinău după preluarea guvernării de partidul pro-european PAS.

Pe lângă aceste acțiuni, Mitropolitul Basarabiei a primit dreptul de a deține pașaport diplomatic, la fel ca Mitropolitul Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei Moscovei. De asemenea, deputații PAS intenționau să transmită Mitropoliei Basarabiei din proprietatea statului, prin derogare de la lege, o clădire istorică din centrul Chișinăului, dar proiectul a fost trecut pe linie moartă, după ce a stârnit reacții critice în societate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Presa israeliană anunțase anterior că armata intenționează să emită aceste ordine de recrutare pentru așa-numiții Haredi.

Fostul ministru al apărării Yoav Gallant, care a fost înlocuit în urmă cu zece zile, aprobase măsura înainte de a fi demis. Katz a subliniat vineri că armata va face totul pentru a-i ajuta pe noii recruți să își poată practica obiceiurile lor religioase.

Times of Israel scrie că primele 1000 de avize sau ordine vor fi trimise duminică, iar restul, în lunile următoare.

Mulți evrei ultraortodocși văd serviciul militar ca pe o amenințare la adresa stilului lor de viață pios, în parte pentru că femeile și bărbații servesc împreună.

Liderul opoziției seculare Yair Lapid a lăudat decizia lui Katz, dar s-au auzit critici din partea partidelor ultrareligioase din coaliția de guvernare. Una din aceste formațiuni a spus că partidul Likud, de guvernământ, le declară astfel război ultra-ortodocșilor.

La Ierusalim, unde trăiește o mare comunitate Haredi, au avut loc deja vineri proteste de stradă.

• Te-ar putea interesa și: Un an de la 7 octombrie 2023: Israelul rămâne divizat sub conducerea lui Netanyahu, iar victoria este departe

Bărbații strict religioși au fost scutiți de serviciul militar obligatoriu în Israel timp de decenii. Dar această scutire a expirat de jure în urmă cu câteva luni, când guvernul israelian nu a reușit să adopte o lege care să consolideze privilegiile pentru ultra-ortodocși.

Curtea Supremă a Israelului a emis în cele din urmă o hotărâre în această vară, confirmând că bărbații ultraortodocși ar trebui să fie încorporați în serviciul militar.

Tema este obiect de dispută eternă în societatea israeliană - dar s-a acutizat după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, urmat de războiul din Gaza.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Amenzile, cuprinse între 25.000 și 37.500 de lei pentru fiecare caz, au fost aplicate persoanelor care au pretins, acceptat sau primit, direct sau indirect, bunuri, servicii, privilegii sau alte avantaje necuvenite, în schimbul votului.

Potrivit purtătorului de cuvânt al CNA, Angela Starinschi, instituția nu deține în prezent date despre câte dintre amenzi au fost contestate sau câte au fost plătite.

• Vezi și: 12 reprezentanți ai blocului „Victorie”, suspectați de corupere electorală. Două persoane au fost reținute

Tot vineri, 15 noiembrie, CNA și procurorii au anunțat că o locuitoare a satului Dubăsarii Vechi din raionul Criuleni, este cercetată pentru corupere electorală.

Aceasta este acuzată că a oferit bunuri în schimbul influențării alegătorilor să voteze pentru un anumit candidat la alegerile prezidențiale. În cadrul investigației, ofițerii CNA au ridicat bunuri utilizate în calitate de obiect al infracțiunii și au inițiat acțiuni pentru identificarea provenienței fondurilor și a posibilelor legături cu grupuri criminale organizate.

Persoana vizată urmează să fie audiată și cercetată în stare de libertate. Conform legii, cei care oferă bani sau alte avantaje pentru influențarea rezultatelor unui scrutin riscă până la 5 ani de închisoare și amenzi de peste 50.000 de lei.

• Poate te interesează și: Serviciile speciale rusești au elaborat schema de transfer a banilor lui Șor în R. Moldova - procuror general

Legislația prevede amenzi de până la 37.500 de lei și pentru cetățenii bănuiți că și-au vândut votul. Dacă aceștia cooperează cu ancheta, ei pot scăpa de sancțiuni.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La noile specialități s-au înscris 319 studenți, iar 185 dintre aceștia sunt la masterat. Cei mai mulți studenți au optat pentru disciplina „Știința datelor” de la Universitatea Tehnică a Moldovei, unde au fost înmatriculați 90 de studenți la licență și 44 – la master.

La un alt program de master „Managementul dezvoltării personale și consiliere organizațională” de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” s-au înscris 37 de studenți, iar programul „Inteligența artificială și știința datelor” de la Universitatea de Stat din Moldova a atras 17 studenți.

Cinci programe noi de licență și opt de master au fost deschise la Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova.

Un nou program de master va fi introdus în perioada următoare și la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul. De asemenea, cu sprijinul financiar al Băncii Mondiale, alte 63 de programe din șapte instituții de învățământ superior din țară au fost modernizate ca să asigure o mai bună pregătire a tinerilor pentru ca aceștia să poată ulterior să-și găsească mai ușor un post de muncă.

• Te-ar putea interesa și: A început admiterea în universități. „Profesiile Viitorului” devin profesiile prezentului

Acum doi ani, în mai multe universități din R. Moldova au fost inițiate specialități noi în cadrul programului „Profesiile Viitorului”. Este vorba despre: animație, game design și new media.

În anul de studii 2024-2025 în universitățile din țară au fost înmatriculați peste 13.000 studenți la licență (buget și contract), față de circa 11.000 în 2023. Dreptul, economia și IT-ul au fost cele mai solicitate de tineri.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Prevederea de a oferi compensațiile sub formă de bani a fost propusă de deputații PAS și au fost adoptate vineri, 15 noiembrie, de Parlament în a doua lectură, cu 71 de voturi.

Guvernul va stabili mărimea compensațiilor folosind datele din Sistemul informațional „Vulnerabilitatea energetică”.

Plățile vor fi efectuate prin serviciul guvernamental MPay, banii urmând să fie virați la poștă sau pe cardul bancar. Beneficiarii care nu ridică banii până pe 30 iunie vor pierde dreptul la suma acumulată din compensații.

Legea include și măsuri pentru verificarea corectitudinii ajutoarelor acordate, prin anchete și vizite la domiciliu efectuate de autoritățile competente. Anterior, autoritățile au afirmat că datele introduse de beneficiari vor fi verificate prin 11 baze de date, publice și private.

• Vezi și: Consumatorii care nu-și vor achita facturile riscă să rămână fără compensații

De pe 4 noiembrie și până la 13 noiembrie s-au înscris la compensații peste 380.000 de persoane, potrivit datelor oferite de ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu.

Înscrierile pentru luna curentă se încheie pe 28 noiembrie și vor continua în lunile decembrie și ianuarie. Cetățenii se pot înscrie pe compensatii.gov.md, sau pot solicita ajutorul asistenților sociali, în cazul în care nu au acces la internet.

Programul „Ajutor la contor” a fost lansat în 2022 pentru a ajuta consumatorii casnici să facă față facturilor, pe fondul creșterii imense a prețurilor la resursele energetice după începutul războiului din Ucraina.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Dpa relatează că o scurtă altercație a izbucnit la meciul de pe Stade de France, în care au fost implicate aproximativ 50 de persoane. Ea a avut loc între fanii aflați într-o secțiune superioară a stadionului, în timpul primei reprize. Forțele de securitate au intervenit rapid și au separat cele două grupuri. Incidentul a durat aproximativ două minute.

Antrenorul Israelului, Ran Ben Shimon, a lăudat Franța pentru măsurile de securitate luate, potrivit presei franceze. „Securitatea a fost extraordinară și fantastică”, a declarat antrenorul, citat de ziarul francez Le Parisien. „Vrem să mulțumim forțelor de securitate care ne-au protejat”.

4.000 de polițiști au fost prezenți în mijloacele de transport public și în jurul stadionului. Alți 1.600 de membri ai personalului de securitate au lucrat chiar în marginea partidei. Potrivit presei franceze, doar aproximativ 16.600 de spectatori au asistat la meci.

După meci, situația din apropierea stadionului a rămas calmă, potrivit radiodifuzorului BFMTV și ziarului Le Parisien. Fanii israelieni, în special evrei francezi, au părăsit stadionul cu autobuze speciale, a mai scris Le Parisien. Poliția i-a escortat.

„A mers foarte bine. Am avut mai multe resurse decât în timpul Jocurilor Olimpice”, a declarat un polițist sub acoperire, citat de ziar.

• Te-ar putea interesa și: Măsuri de securitate sporite la Paris, înaintea meciului de fotbal cu Israelul

Autoritățile franceze au avertizat potențialii scandalagii înainte de meci că vor fi tratați fără menajamente. „Pentru cei care vor să provoace probleme, răspunsul forțelor de securitate sub autoritatea mea va fi decisiv”, a declarat șeful poliției franceze, Laurent Nuñez, la postul de radio France Info.

Meciul s-a încheiat la egalitate, 0-0. El a avut loc după ce, joia trecută, suporterii israelieni ai echipei Maccabi Tel Aviv au fost atacați la Amsterdam de protestatari pro-palestinieni, după ce au sosit pentru un meci cu Ajax.

Consiliul Național de Securitate al Israelului a făcut apoi apel la cetățeni să fie precauți la evenimentele din străinătate și să evite evenimentele sportive și culturale la care participă echipe sau artiști israelieni.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În prezent, cetățenii țărilor terțe care dețin statutul de rezident permanent pot vota la alegerile locale din Estonia. Modificările constituționale propuse de Guvern vin să limiteze această situație și să păstreze acest drept doar pentru cetățenii din statele membre ale UE și NATO, precum și apatrizilor - persoanele fără cetățenie.

Dacă va trece acest amendament, orice altă persoană care deține cetățenia unui stat terț va pierde dreptul de a vota la alegerile locale, chiar dacă deține rezidența, scrie presa estoniană.

În Parlamentul estonian au ajuns două proiecte de amendamente constituționale. Unul a fost propus de președintele Comisiei pentru afaceri constituționale, Hendrik Terras, iar altul de partidul de opoziție Isamaa.

Principala diferență dintre cele două este că parlamentarii coaliției vor să permite apatrizilor să-și păstreze dreptul de a vota, în timp ce opoziția dorește o interdicție totală. O altă inițiativă a vizat introducerea obligativității de înregistrare a alegătorilor pentru a împiedica „țările ostile” să intervină în alegerile estoniene, dar implementarea ei se așteaptă să fie dificilă.

Pentru a fi adoptat amendamentul, iar Constituția modificată este nevoie ca 80% din deputații Parlamentului de la Tallinn să îl sprijine, lucru imposibil fără sprijinul opoziției.

Vezi și reportajul de la Narva, Estonia, principalul punct de trecere a frontierei cu Rusia

Embed Răspândește

Narva. Un râu între două lumi

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:02:26 0:00

În Estonia, de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, inițiativa de a ridica dreptul la vot al cetățenilor din state terțe a fost propusă de mai multe partide politice. Măsura a vizat în special „țările ostile” Estoniei, cum ar fi Rusia și Belarus. Unele formațiuni s-au pronunțat împotriva interdicției, spunând că nu toți cetățenii acestor state ar trebui să-și piardă dreptul la vot, deoarece unii sprijină Estonia.

În țara baltică trăiesc aproximativ 83.500 de cetățeni ruși, dintre care aproximativ o treime au participat la ultimele alegeri locale. Guvernul intenționează să modifice Constituția înaintea următoarelor alegeri locale, preconizate pentru toamna lui 2025.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Proiectul de modificare la legea privind activitatea farmaceutică - care, mai nou, se va numi legea farmaciei - se află în consultări publice până la data de 19 noiembrie, reglementează autorizarea, cerințele și supravegherea desfășurării activității unităților farmaceutice.

Pe lângă schimbarea denumirii legii, autorii proiectului renunță și la termenul de licențiere, pe care îl înlocuiesc cu autorizarea activității farmaceutice. Aceasta va fi eliberată pe un termen nelimitat și se va reperfecta doar în cazul în care se va schimba farmacistul diriginte, pe numele căruia se atribuie autorizația sau în cazul schimbării locației. Anterior, farmaciile obțineau licența de activitate pentru cinci ani.

Potrivit modificărilor activitatea farmaceutică se va desfășura în:

• farmacii comunitare - asigură vânzarea şi eliberarea medicamentelor şi altor produse prevăzute de lege;
• farmacii de spital - asigură vânzarea şi eliberarea medicamentelor bolnavilor din spitale;
• instituțiile de învățământ superior cu profil medical și farmaceutic ca bază de învățământ și de activitate didactică, de cercetare, de preparare a medicamentelor și a altor produse farmaceutice.

Legea va fi însoțită de alte trei hotărâri de guvern. Prima hotărâre va fi despre condițiile de licențiere, care va stipula condiții diferite pentru fiecare farmacie.

Potrivit directorului Agenției Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale (AMDM), Dragoș Guțu, nu vor mai exista filiale ale farmaciilor, dar toate farmaciile vor fi individualizate. „Fiecare farmacie comunitară va avea anumite cerințe de deschidere, cerințe privind suprafața și încăperile”, explică autoritatea.

• Te-ar putea interesa și: Moldovenii vor avea carduri europene de asigurări de sănătate. Când vor fi disponibile și ce servicii vor acoperi?

O altă hotărâre va fi legată de adaosurile comerciale aplicate pe fiecare sector: importator, distribuitor, farmacie.

Dragoș Guțu specifică cu odată cu aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană (UE) prețurile la medicamente eliberate fără prescripție medicală se vor liberaliza, întrucât UE nu reglementează prețurile la acestea.

Hotărârea va stipula și taxele de autorizare, care vor fi stabilite în funcție de tipul de unitate farmaceutică și de localitatea de amplasare a acesteia.

În municipiul Chișinău taxele vor fi foarte mari, „pentru a descuraja deschiderea de noi farmacii, întrucât nu mai este nevoie de alte farmacii”, explică Guțu.

Pentru înființarea unei farmacii comunitare în alte municipii decât Chișinău taxele vor fi mai mici, iar în sate autorizația de deschidere va fi gratuită. „Prin asta vrem să stimulăm agenții economici să deschidă farmacii în sate”, mai spune Dragoș Guțu.

• Te-ar putea interesa și: Tânărul care a deschis o farmacie în satul său natal

O altă hotărâre care va însoți proiectul de lege ține de distrugerea inofensivă prin incinerare a medicamentelor, care va stipula clar modul de colectare și distrugere a medicamentelor. Toate farmaciile vor fi obligate să colecteze medicamentele și dispozitivele medicale expirate pentru distrugerea lor ulterioară.

Legea cu privire la activitatea farmaceutică a fost adoptată în anul 1993, iar de-a lungul anilor aceasta a fost actualizată de 25 de ori.

În R. Moldova activează 1.510 farmacii autorizate, dintre care peste o mie în municipii și centre raionale.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Din cei opt consilieri PAS din Rezina, au fost excluși din partid cinci – Sergiu Bagrin, Veaceslav Curecheru, Ghenadie Josanu, Aliona Cuiban și Stepanida Druță – prin decizia Biroului Permanent Național al PAS din 12 noiembrie. Anunțul a fost făcut de deputatul Vitalie Jacot la o televiziune locală. El a spus că cei cinci „nu mai pot reprezenta partidul” pentru că ar fi neglijat „principii și valori care stau la baza activității PAS”.

Jacot a spus vag că decizia de excludere a fost motivată de „unele indicii că s-au comis abateri” de către cei cinci consilieri. Potrivit lui, în prezent PAS examinează cât de „grave” au fost acele „abateri”.

Solicitați de Europa Liberă Moldova, reprezentații PAS din Chișinău au fost și ei laconici, spunând că cei cinci ar fi „atacat public în mod regulat alți membri PAS Rezina, astfel creând o situație de conflict ce afecta activitatea organizației teritoriale”, fără a oferi alte detalii.

Potrivit Alionei Cuiban, una dintre consiliere excluse, între membrii PAS Rezina și cei din conducerea partidului ar fi existat un conflict din cauza deputaților Radu Marian și Vitalie Jacot.

Cuiban spune că Marian ar fi încercat să propulseze în fruntea organizație locale a partidului o persoană anume, fără a da alte detalii. Deputatul nu a dorit să comenteze conflictul pentru Europa Liberă, reiterând poziția oficială a partidului.

• Vezi și: Fosta deputată PAS Victoria Cazacu aderă la Partidul Nostru condus de Renato Usatîi

Totodată, potrivit consilierei raionale, parlamentarul Vitalie Jacot ar fi organizat slab campania pentru referendumul din 20 octombrie.

„Jacot Vitalie a prăvălit referendumul în raionul Rezina, nu a lucrat, nu a organizat și nu a conlucrat cu echipele locale”, a transmis consiliera. La referendumul privind aderarea la UE, majoritatea alegătorilor din Rezina (51,16%) au votat „Nu”.

Un alt consilier, Sergiu Bagrin, a făcut declarații similare, acuzând deputații PAS că tratează Rezina ca pe „o colonie”.

„Ei cred, că noi în teritoriu suntem niște proști, care nu avem opinii, nu avem dreptul de a decide și nici dreptul de exprimare”, a spus Bagrin.

Conducerea partidului nu a reacționat la declarațiile consilierilor excluși.

În urma alegerilor locale din 2023, în Consiliul raional Rezina niciun partid nu a luat o majoritate clară. Cele mai multe mandate de consilier (8) a obținut PAS, urmat de Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) a lui Ion Chicu – 6 mandate, Partidul Socialiștilor (PSRM) lui Igor Dodon și Partidul Schimbării (PS) condus de Ștefan Gligor – câte 4 mandate; Platforma DA a obținut 3 mandate, iar comuniștii – unul.

În aceste condiții, pentru a alege președintele raionului s-a format o coaliție circumstanțială dintre PDCM, PSRM și Partidul Schimbării care, în 2023, l-a votat ca președinte pe Teodor Cuculescu (PDCM). Atunci, Radu Marian a criticat Partidul Schimbării pentru că nu ar fi acceptat o alianță „pro-europeană” cu PAS.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Parchetul Superior din Belgrad a declarat pentru Europa Liberă că a fost informat de poliție cu privire la moartea lui Zimin, în vârstă de 53 de ani.

„A fost dispusă o autopsie și un raport toxicologic pentru a se stabili cauza morții", a precizat Parchetul.

Europa Liberă a aflat din surse, mai devreme, că trupul unui cetățean străin născut în 1971 a fost găsit în seara zilei de 12 noiembrie, fără niciun semn suspect vizibil, într-un apartament din Vracar, cartier din centrul Belgradului.

În ultima sa postare pe Instagram din 4 noiembrie, Zimin a anunțat că pe 7 noiembrie va pregăti o cină specială într-un club din Belgrad și va prezenta cartea sa recent publicată, Anglomania, o privire personală asupra istoriei culturale a Marii Britanii.

Zimin a găzduit o emisiune culinară pe canalul de televiziune rusesc NTV, care a fost întreruptă după ce a postat mesaje anti-război pe rețelele sociale după invazia ordonată de președintele rus Vladimir Putin în Ucraina în februarie 2022.

„Nu vor exista episoade noi din cauza poziției anti-război a autorului emisiunii. Oare regret acest lucru? Nu, regret că am ajuns să mergem la război. Eu nu iau parte la război, războiul vine peste mine", a spus el pe Instagram la acea vreme.

La Londra, Zimin a condus restaurantul rusesc „Zima” și a publicat o revistă cu același nume. Restaurantul a confirmat moartea lui Zimin pe Instagram. „Pentru noi, Aleksei nu a fost doar un coleg, a fost prietenul nostru, o persoană apropiată cu care am avut norocul să trecem prin multe - atât bune, plăcute, cât și triste", a declarat restaurantul.

Zimin a deschis mai multe restaurante în Moscova și a fost redactor-șef adjunct al revistei gastronomice Afișa, ca și redactor-șef la Afișa Food. De asemenea, a scris pentru publicațiile ruse Komersant și Vedomosti.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

PA a anunțat, pe 14 noiembrie, că, pe lângă conturile înghețate, alte două țări urmează să pună sechestru pe alte conturi, care au 40 și, respectiv, 50 milioane de dolari, bani proveniți tot din „Laundromat”. În acest sens, PA urmează să solicite instanței de judecată să autorizeze sechestrarea.

Procurorii anticorupție moldoveni susțin că înghețarea conturilor este un „pas important” spre recuperarea acelor sume de bani.

Ce este „Laundromatul rusesc”?

Așa a fost denumită o schemă de legalizare/spălare a banilor proveniți din Rusia, care a activat în perioada 2011-2014.

Schema funcționa astfel: două companii străine încheiau contracte de împrumut, iar garanții acestora erau unele companii rusești și mai mulți rezidenți moldoveni, de obicei din sate mici. Ulterior, una dintre companii se adresa instanței moldovenești pentru recuperarea banilor și îi cerea de la garanți.

Astfel, banii din Rusia ajungeau la Moldindconbank și de acolo erau transferați în alte țări. Potrivit datelor oficiale, aproximativ 22 de miliarde de dolari au fost retrași din Rusia în cadrul acestei scheme.

În total de 19 bănci rusești și aproximativ o sută de firme din Rusia au fost implicate în schemă. Potrivit Novaya Gazeta, o parte din banii care au fost retrași în cadrul acestei scheme au fost transferați în Danemarca - 954,5 milioane de dolari, Hong Kong - 929 milioane de dolari, China - 916 milioane de dolari, Cipru - 871 milioane de dolari, Marea Britanie - 738,1 milioane de dolari și Elveția - peste 600 milioane de dolari.

Rusia consideră că organizatorul schemei este omul de afaceri moldovean Veaceslav Platon, care ar fi acționat cu ajutorul oligarhului Vladimir Plahotniuc. Ambii neagă implicarea în schemă.

• Vezi și: Veaceslav Platon, condamnat în absență la 20 ani de închisoare, la Moscova

În 2021, un tribunal rus a condamnat-o pe sora lui Platon, Elena Platon, la 11 ani de închisoare într-unul dintre cazurile Landromat. În perioada 2013-2014, ea a fost director al trezoreriei Moldindconbank. Proprietarii băncilor rusești Alexander Grigoriev și Oleg Kuzmin sunt, de asemenea, printre organizatorii schemei. În 2021, Kuzmin a fost condamnat la nouă ani de închisoare, iar Grigoriev la 12 ani.

Și Moldova investighează implicarea lui Platon în cazul Landromat. Pe acest caz, Procuratura Anticorupție a raportat că a confiscat, în 2022, bunurile lui Platon și ale intermediarilor săi în valoare de 268 de milioane de lei.

Dosarele judecătorilor moldoveni

Sechestrele ar fi fost aplicate în baza probelor colectate de procurorii moldoveni inclusiv în dosarele în care au fost recunoscuți vinovați judecătorii care au pronunțat hotărâri ilegale.

Mai exact, în 2016, 15 judecători din Moldova au fost acuzați de spălare de bani și de pronunțarea unor hotărâri ilegale. În 2020, procurorii au renunțat la acuzațiile de spălare de bani împotriva a 13 judecători (unul a murit în timpul anchetei, altul este căutat).

• Te-ar putea interesa și: Dosarul „Spălătoriei rusești”: judecătorii scoși de sub urmărire penală cer despăgubiri de peste 3,5 milioane de lei

Dosarele privind hotărâri ilegale au fost examinate separat pentru fiecare dintre cei 13. În acest sens, pe 15 mai 2024, Curtea de Apel Chișinău l-a găsit vinovat pe fostul judecător Gheorghe Marchitan. Potrivit anchetei, el a ordonat ilegal unei companii din Marea Britanie să plătească 200.000 de dolari unui garant moldovean și a două companii din Rusia. Dar Marchitan a scăpat de pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție.

El este primul inculpat al cărui caz a ajuns la Curtea de Apel. Celelalte cazuri au fost soluționate deocamdată doar de primele instanțe. În ultimii trei ani, șapte foști judecători au fost achitați în aceste cazuri, patru au fost găsiți vinovați de emiterea hotărârilor ilegale, iar dosarul unui judecător încă se examinează.

Niciunul dintre cei patru găsiți vinovați nu a fost condamnat din cauza expirării termenului de prescripție.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te