Oktoberfest, sărbătoarea populară a berii din München, în Bavaria, a fost, de departe, sărbătoarea care a avut cel mai mult de suferit, în termeni de imagine, de măsurile restrictive impuse pe timp de pandemie. Pentru o sărbătoare populară care nu mai fusese suprimată decât în al doilea război mondial, lovitura de imagine a fost gravă, ca să nu mai vorbim de urmările economice pentru oraș, München.
Dar același lucru se poate spune și despre numeroasele carnavaluri suprimate în primăvară de-a lungul și de-a latul Europei catolice. Carnavalul de la Binche, din Belgia, cu procesiunea sa de Gilles, personaje mascate, a avut loc doar pentru că s-a întâmplat exact înainte de anunțarea carantinei. În schimb, marele pelerinaj de la Lourdes, în Franța, a fost anulat (sau mai degrabă, cum a anunțat Vaticanul, s-a ținut virtual, fiind primul "pelerinaj online" din istorie).
Nu doar catolicii au făcut asta. Până și pelerinajul de la Mecca a fost suprimat anul acesta, decizie care a contrastat cu nesfârșitele dispute și recriminări din lumea ortodoxă în legătură cu restricțiile impuse cutărui sau cutărui pelerinaj, cum e de pildă cel de la Sfânta Parascheva în Iași.
Mai peste tot teatrele si filarmonicile și-au mutat evenimentele, reprezentațiile și concertele online.
Procedeul, extins acum peste tot, e pe cale de a duce și la o digitalizare extensivă a muzeelor și site-urilor arheologice. Evident, însă, chiar dacă se va ajunge la o reprezentare virtuală fidelă și tridimensională a tuturor acelor site-uri și evenimente, ba chiar la figurarea artiștilor "live" prin holograme, și presupunând că vânzarea online a tichetelor ar putea atinge nivelul de dinainte de pandemie, rămâne un fapt economic indiscutabil: nimic nu va umple pierderile sectoarelor anexă, hoteluri, transporturi și horeca. Altfel zis, restaurantele, barurile și magazinele de suveniruri.
Ba chiar, unii lideri politici, precum Emmanuel Macron, sugerează ca și marile evenimente familiale, precum nunțile și botezurile, să aibă loc virtual.
Înainte însă de a bănui că viitorul ne rezervă un cotidian distopic, bun să figureze într-un episod din franciza Black Mirror, e bine să ne amintim că în Franța, cel puțin, primul mare focar al epidemiei, care avea să fie rapid identificat, a fost o uriașă adunare evanghelică, pocăită, cu participarea a mii de oameni, majoritatea din Franța, dar și din toată Europa și că aceia odată plecați și luând virusul cu ei, trasarea fiecăruia a devenit practic imposibilă.
Fervoarea religioasă a participanților la eveniment nu a diminuat, se pare, în nici un fel, virulența răspândirii virusului.
***
Cu o incidență sufocantă a molipsirilor, cu spitale supraaglomerate şi sub cod roşu de alertă epidemiologică, autorităţile municipiului Chişinău au decis totuşi să marcheze într-un format nu tocmai restrâns şi limitat Hramul Oraşului.
„Într-adevăr situaţia este în dinamică. În ultima perioadă dinamica este în continuă creştere, dar în acelaşi timp viaţa nu se opreşte aici”, a fost argumentul primarului de Chişinău, Ion Ceban.
Sărbătoarea nu a avut anvergura de anii trecuți, nu s-au făcut frigărui, şi nici tradiţionalul concert, dar ceremonia de inaugurare în scuarul Catedralei Mitropolitane s-a desfășurat în prezența a sute de oameni, mulţi dintre ei fără mască, şi fără să fi respectat normele de distanţare fizică obligatorie în timpul pandemiei. Imaginile din scuarul Catedralei au stârnit un val de critici, mulți observatori şi internauți s-au arătat revoltați că autoritățile și participanții au ignorat codul roșu de alertă epidemiologică și au sfidat normele de protecție anti-Covid-19.
Printre puținii oficiali care au luat o atitudine faţă de acest eveniment a fost Ministrul Educaţiei, Igor Şarov, care nu pentru prima dată critică autorităţile pentru nerespectarea regimului sanitar.
Igor Şarov a reproşat municipalităţii că aplică duble standarde...
Pe de o parte impune măsuri drastice în școli, purtatul măştii în timpul orelor de către elevi, iar pe de alta, organizează evenimente cultural-distractive, care sunt foarte greu de monitorizat din punctul de vedere al prevenției. Ministrul a amintit în context exemplul pe care l-a dat Guvernul organizând în format restrâns şi în condiții speciale impuse de pandemia de coronavirus evenimentele naționale de la sfârșitul lunii august.
De ce de Hramul Chişinăului autorităţile nu au renunțat să organizeze evenimente în masa aşa cum s-a procedat de Ziua Independenței, cea a Limbii sau de Ziua Vinului? Pentru că suntem în pragul alegerilor prezidențiale, spune jurnalista Elena Cioina de la platforma sanatateinfo.md, amintind că la inaugurarea Hramului a participat şi preşedintele Igor Dodon cel care revendică al doilea mandat şi din această cauză a imprimat sărbătorii o tentă mai curând electorală.
„Nu este pentru prima dată când autoritățile de vârf sfidează de fapt toate regulile sanitare impuse de autorităţile din domeniul sănătății. Şi atunci nu ştiu de ce ar trebui să ne mirăm acum că ei au admis aceste lucruri pentru că ceea ce s-a văzut la televizor este că acolo nu s-a respectat nici o regulă antiepidemică. Oamenii s-au îmbulzit, au sărutat icoane, nu au purtat măşti. Este încă o dovadă că autorităţile pur şi simplu că autorităţile au sfidat practic toate normele antiepidemice. Care vor fi consecinţele acestui eveniment de la Chişinău? O să se vadă în următoarele două săptămâni, când dacă numărul de cazuri va creşte în Chişinău, trebuie să ne gândim că a crescut inclusiv datorită acestui eveniment.”
Cum a reacţionat poliția la probele văzute la televizor de toată lumea?
Ca şi în cazul nunţii de la finele lunii august a fiului premierului Ion Chicu, despre care poliţia a spus că nu a fost de fapt o nuntă, ci o „serată”. Potrivit poliţiei, acțiunile culturale și cele cu caracter religios care au avut loc la 14 octombrie în Chișinău s-au desfășurat conform deciziilor Comisiei extraordinare pentru sănătate publică, decizii care nu limitează numărul de persoane ce pot participa la un eveniment organizat în aer liber.
