Linkuri accesibilitate

Salariul minim european: o utopie?


Una dintre primele propuneri și angajamente originale ale șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost aceea de a obține din partea celor 27 de state membre introducerea unui salariu minim european.

Salariul minim european: o utopie?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:10 0:00
Link direct

Ideea era mai veche, însă ea și-a luat personal angajamentul să obțină asta, în fața Parlamentului European, în septembrie 2020.

Opoziția fățișă nu a întârziat să vină din partea statelor care favorizează negocierile colective între lucrători și patroni, în special țările nordice, precum Suedia.

Pandemia a accelerat asemenea proiecte, pe care mulți le găsesc încă utopice...

Mișcarea e încurajată de măsurile sociale și fiscale anunțate de Joe Biden în SUA, care marchează o revenire în forță a statului, după trei decenii de neo-liberalism. Pare departe acum vremea, când în 2013 (mai ieri), directoarea de atunci a Fondului Monetar Internațional (FMI) Christine Lagarde (astăzi directoare a Băncii Centrale Europene, BCE), sugera ca Spania sa reducă salariile cu 10% pentru a ieși din criză...

Atunci, din perspectiva doctrinei disciplinei bugetare europene, care nu ține seama de particularitățile locale ale țărilor în dificultate, sugestia putea părea doar o măsură de rutină, însă s-a dovedit o propunere total neavenită în cazul Spaniei, unde salariile sunt mici în comparație cu multe alte țări ale Europei occidentale, în jur de 1000 euro.

Salariul minim în UE

In practică, diferențele intre salariul minim garantat de lege merg in Europa aproape de la 1 la 10 !...

Cel mai ridicat salariu minim garantat prin lege se întâlnește în Luxembourg – 2.200 de euro pe lună, urmat de Belgia cu 1626.

Urmează, cu salarii minime de peste 1500, Olanda, Irlanda, Germania si Franța, iar imediat după aceea (în afara UE) Marea Britanie cu 1200.

Majoritatea țărilor vin apoi mult mai jos: Slovenia cu 1000, ceva mai mult decât Grecia, Malta, Spania și Portugalia, care se situează jos, la scară occidentală, cu cca. 700 euro pe lună.

Si mai jos vin TOATE țările foste comuniste din UE (cu excepția Sloveniei): zece state membre din estul UE aveau salarii minime sub 700 de euro pe lună: Bulgaria (332 euro), Ungaria (442 euro), România (458 euro), Letonia (500 euro), Croaţia (563 euro), Cehia (579 euro), Estonia (584 euro), Polonia (614 euro), Slovacia (623 euro) şi Lituania (642 euro).

Nimic nu se opune ca veniturile să fie doar de câteva sute de euro pe lună...

In sfârșit, in cinci țări, toate occidentale, nu există salariu minim - țările scandinave: Suedia, Finlanda, Danemarca, apoi Austria și Italia. In acestea cinci, așadar, unde legea nu garantează un venit minim, nimic nu se opune ca veniturile să fie doar de câteva sute de euro pe lună, ca în orice țară a Europei de est.

Este ceea ce se și întâmpla până recent în industria germană a cărnii, până la introducerea salariului minim (1600), unde munca era extrem de prost plătită, la limita exploatării, și unde condițiile de lucru foarte dure au fost denunțate în repetate rânduri de vecinii Germaniei.

Sigur, trebuie ținut seama și de costul vieții, nu doar de venitul minim garantat. Astfel, cei 2.200 de euro garantați în Luxembourg, sau cei 1600 în Belgia reprezintă un salariu brut, deși trebuie spus că la 1600 diferența între brut și net netul e mică, gratie scutirilor fiscale aplicate salariilor mici. In același timp, în aceste țări costul vieții este foarte ridicat, așa încât simpla cifră a salariului garantat poate fi înșelătoare.

Rămâne însă un fapt cert că pentru moment suntem încă foarte departe de o armonizare pentru a ajunge la un salariu minim garantat și echitabil în întreaga Europă.

****

În R. Moldova, Guvernul stabilește anual, în baza unor indicatori economici, luând în calcul şi indicele de consum, mărimea salariului minim garantat care reprezintă suma minimă de bani pe care un angajator trebuie să o plătească unui salariat. În prezent acest salariu se ridica la puţin peste 2900 de lei per lună, incluzând şi impozite, salariu obligatoriu doar în sectorul privat al economiei. În cel bugetar, salariul minim variază, dar este sub minimul cerut privaților.

Recent o fracțiune de opoziție din Parlament, Partidul Acţiune şi Solidaritate, s-a adresat Curţii Constituţionale cerându-i să anuleze mai multe prevederi legale astfel încât salariul minim să fie stabilit la nivelul minimului de existentă şi să fie unic atât pentru sectorul privat, cât şi pentru cel public. Potrivit deputatul PAS Dan Perciun salariul minim net, adică fără impozite, în sectorul privat ar fi de 2600 de lei pe lună, iar în sectorul de stat de circa 2000 lei, bani insuficienţi pentru un trai decent:

„Sunt mii de oameni care muncesc în această ţară şi primesc un salariu minim mai mic decât minimul de existenţă. Majoritatea dintre ei muncesc la stat şi fac munci esenţiale în calitate de bucătari, muncitori, şoferi, îngrijitori de încăperi şi încasează salarii nete de 2235 de lei. O oră de muncă a acestor oameni este remunerată azi cu mai puţin de 12 de lei. Şi asta se întâmplă în special în raport cu angajații de le stat, unde statul formal dispune de toate posibilitățile de a interveni.”

Dat fiind că salariul minim deseori trebuie să acopere nu doar cheltuielile din coșul salariatului, ci și ale persoanelor dependente, în special ale copiilor, salariile minime, atât în sectorul real, cât și în cel bugetar, sunt inferioare minimului de existență estimat la peste 2.000 de lei.

Salariul minim just pentru un trai decent şi pentru a întreține o familie ar fi de cel puţin 4.200 lei...

Deputatul Dan Perciun e de părere că un salariul minim just pentru un trai decent şi pentru a întreține o familie ar fi de cel puţin 4.200 lei.

Expertul Marcel Spatari, din cadrul companiei Syndex România, nota într-o recentă analiză că legislația moldovenească ce reglementează salariul minim este foarte ambiguă şi inechitabilă, inclusiv pentru că autoritățile nu iau în calcul nevoile populației, ci doar productivitatea muncii și inflația la stabilirea salariului minim. Marcel Spatari consideră că reticența de a crește salariul minim în Moldova are câteva explicaţii.

Marcel Spatari
Marcel Spatari

În primul rând, Guvernul, confruntat cu un deficit bugetar aprofundat, nu are bani pentru a creşte salariile bugetarilor, şi nu ar vrea să accentueze şi mai mult ruptura dintre ei și cei din sectorul real. Există însă şi o presiune din partea mediului de afaceri care vor să limiteze creșterea costurilor salariale. Opun rezistență în special acele companii care achită grosul salariilor neformal, adică în plic, raportând şi achitând impozite doar pentru cel minim stabilit de stat.

Expertul ajunge la concluzia că beneficiile unei creșteri sustenabile a salariului minim înclină balanța întrucât ar oferi o protecție mai mare categoriilor mai vulnerabile de salariați, ar stimula în lanţ creșterea lefurilor şi ar descuraja evaziunii fiscală, adică salariile în plic.

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG