Președinta Georgiei, al cărei mandat se termină la finalul acestui an, i-a rugat pe aleșii europeni să lupte în continuare pentru țara ei, care-și dorește să se alăture Occidentului în ciuda faptului că aparatul de stat a fost acaparat de politicienii care încearcă să instaureze un guvern autoritar.
„În unele momente, ne simțim de parcă suntem în 1921, că lucrurile se repetă”, a spus Zurabișvili, comparând momentul actual cu invazia Armatei Roșii de acum un secol.
Zurabișvili s-a alăturat în fiecare zi protestatarilor pro-europeni de la Tbilisi, în demonstrații de mare amploare ce durează de mai bine de trei săptămâni. Ea susține cu tărie că alegerile parlamentare din octombrie au fost influențate de Rusia prin tehnici de război hibrid și insistă că majoritatea populației georgiene nu susține calea spre Moscova promovată de partidul Visul Georgian și de miliardarul Bidzina Ivanișvili.
Zurabișvili este ultimul obstacol instituțional în calea Visului Georgian, iar în trecut și-a folosit puterile de veto pentru a opri legi controversate pe model rusesc. Visul Georgian a introdus legi pe model rusesc, atât împotriva „agenților străini” cât și împotriva comunității LGBT, iar georgienii au ieșit în stradă împotriva acestor legi care prezentau o amenințare existențială, „simțind amenințarea, pericolul la adresa libertății lor, la adresa identității lor europene, a independenței lor”, explică lidera de la Tbilisi.
Europarlamentarii susțin, la rândul lor, că alegerile georgiene au fost marcate de nereguli semnificative, nefiind nici libere, nici corecte, și nu le recunosc rezultatul, cerând ca acestea să fie repetate cât mai curând.
La finalul lunii octombrie, Comisia Europeană a decis să oprească negocierile de aderare cu Georgia, din cauza „acțiunilor guvernului georgian”. În 2023, Comisia recomandase ca Georgia să primească statutul de stat candidat, cu condiția că va impune reforme în nouă domenii cheie.
În noiembrie, guvernul georgian a anunțat că-și va suspenda aplicația de aderare la UE și că va refuza fonduri europene timp de patru ani.
Mandatul lui Zurabișvili se încheie pe 29 decembrie, astfel că acesta pare să fie ultimul discurs pe care-l va susține din această funcție în fața aleșilor europeni. Succesorul ei, ales de parlamentul de la Tbilisi după ce opoziția a boicotat votul, este fostul fotbalist Mikheil Kavelașvili, cunoscut pentru retorica sa anti-Occident și anti-LGBT.
Cu toate acestea, Zurabișvili a declarat că nu are de gând să-și părăsească funcția după inaugurarea succesorului său, chiar dacă își va pierde serviciul de pază. Ea spune că societatea georgiană nu este divizată în două, ci doar între popor versus aparatul opresiv al unui singur partid, al cărui mod de a acapara statul l-a descris în detaliu pentru europarlamentarii de la Strasbourg.
Cu toate acestea, Zurabișvili cere europenilor să-și consolideze susținerea pentru georgieni, să se dovedească un partener cu credibilitate și principii. Ea spune că UE nu poate permite în continuare țării care este „platforma europeană în regiune” să „calce pe regulile democratice și pe norme, după ce a ignorat recomandările Uniunii Europene”.
Lidera Georgiei spune că Europa trebuie să lupte în continuare pentru mica țară din Caucazul de Sud, pentru ca aceasta să nu cadă pradă Moscovei. Ea cere susținere politică pentru opoziția și activiștii pro-europeni, mai multe vizite ale trimișilor europeni care să analizeze critic situația din Georgia și noi metode de combatere a dezinformării.
„După ce Rusia a eșuat în a se impune în Ucraina, credeți că ar trebui să câștige în Georgia? După ce a eșuat în Moldova, să câștige în Georgia? După ce sper că va eșua curând în România, să câștige în Georgia?”, a întrebat ea.
Mai mult, ea vrea ca UE să sancționeze oficialii și oligarhii georgieni, să facă presiuni pentru eliberarea sutelor de protestatari arestați în timp ce demonstrau împotriva regimului de la Tbilisi și să susțină organizarea de noi alegeri parlamentare.
Recent, Ungaria și Slovacia au blocat inițiativa UE de a impune sancțiuni asupra oficialilor georgieni implicați în represiunea protestelor. Ministrul de Externe de la Budapesta, Peter Szijjarto, spune că aceste măsuri ar fi „ipocrite” și că guvernul condus de Visul Georgian este „pașnic și patriot”.
„Noi luptăm cu mâinile goale [o referință la lupta armată a ucrainenilor, n.r.], și asta contează pentru viitorul tuturor. Am venit aici să vă întreb dacă ne veți ajuta să grăbim această tranziție sau o veți lăsa să se prelungească în iarnă? Georgienii nu se vor opri, dar ne așteptăm de la Europa să ne susțină, ca să-i apărăm valorile împreună”, a încheiat președinta Salome Zurabișvili.
„Nu suntem Belarus”, amintesc georgienii
Zurabișvili nu este singurul georgian care cere cu hotărâre ajutorul Europei, o poziție critică față de implicarea europeană pe care o consideră insuficientă, nu una în care să mulțumească pentru puținul sprijin primit.
Bernard Guetta (liberal, Franța), unul dintre europarlamentarii care au fost în misiune la Tbilisi, spune despre vizita sa: „Nu am fost mândru de mine. Studenți sau foști miniștri, artizani sau academicieni, demonstranții georgieni nu mi-au mulțumit doar pentru că am venit la ei. De ce nu faceți nimic, au întrebat ei”.
Opoziția pro-europeană și societatea civilă l-a asigurat pe eurodeputatul francez că ei „nu sunt Belarus” și că poporul georgian încă este unit în aspirația către Vest, în eliberarea de trecutul acaparat de ruși.
„Nimeni nu dorește confruntarea, dar totul duce la aceasta. Aceasta ar putea avea loc chiar pe 29 decembrie, deoarece Salome Zurabișvili nu intenționează să predea președinția în acea zi unui succesor pe care nimeni nu îl dorește. Poate că va fi la o dată ulterioară, dar la Tbilisi vom fi acolo pentru a vedea cât de departe a fost întoarsă pagina regimului sovietic”, consideră Guetta.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
