Linkuri accesibilitate

Salonul internațional de carte pentru copii, o ediție dedicată lui Ion Creangă


Astăzi a fost inaugurată cea de-a 21 ediţie a salonului internațional de carte pentru copii şi tineret dedicată în acest an scriitorului Ion Creangă, de la al cărui naștere se împlinesc 180 de ani. În era digitală, a tabletelor şi telefoanelor mobile, editorii şi organizatorii expoziției se încăpățânează să promoveze printre copii cartea tipărită. Pe hârtie. Rămâne de văzut dacă Ion Creangă este ambasadorul potrivit.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:18 0:00
Link direct

Prichindei de grădiniță şi puşti de şcoală, aduşi la deschiderea tradiționalei expoziții de carte, au stat cuminți preţ de un sfert de oră în faţă pavilionului 3 de la Moldexpo, acolo unde a avut loc partea festivă. După care, unii şi-au scos telefoanele să facă fotografii, alţii – să reia jocurile. Nu au rezistat tentației nici unii instructori sau profesori care şi-au găsit treabă cu gadgeturile. Pe fundal, oficiali şi scriitori vorbeau de însemnătatea cărţii, discurs greu recepționat de parte din public. Scenă tipică pentru secolul XXI. Începutul acestuia, că mai departe Dumnezeu știe ce va sa fie…

Europa Liberă: Ţi-e interesant aici? Ai căşti, ai telefon.

„Încerc să găsesc cărţi interesante”.

Europa Liberă: Care cărți îţi plac ţie?

„Cu acţiune. Pentru mine ar fi mai interesant dacă ar fi cărţi virtuale, ceva de genul, ar fi mai modern”.

Europa Liberă: Mai mult îţi place să te joci la tabletă sau să citeşti cărţi?

„Să mă joc la telefon”.

Europa Liberă: Ce carte cauţi?

„Cartea „Portalul magic”. Noi în clasă odată am avut o compunere cu tema la cartea aceasta şi mi-a plăcut cartea, şi am găsit-o aici de multe ori, şi m-am gândit că poate o mai găsesc”.

Adrian Ghicov este profesor de română la una dintre clasele venite organizat la târgul de carte, totodată el predă româna la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”. Lumea digitizată pune probleme nu numai pentru editori şi tipografi, ci şi pentru părinţi şi dascăli, spune el.

„Trăim într-un alt ritm. Pentru a menţine această curiozitate, spirit de căutare şi de iniţiativă a cititorului din secolul XXI şi noi profesorii încercăm să aplicăm la clasă, să utilizăm, să ilustrăm copiilor alte metodologii decât acele instrumente care erau operate pentru educaţia secolului XX. Spre exemplu, e cazul acum să gândim foarte serios despre abordarea lecturii ca suport de învăţare, dar nu ca o oarecare învăţare, reproductivă, ca o învăţare vizibilă, văzând textul de fapt compus din mai multe noduri care pot fi interconectate la o reţea. Şi cartea cu textul său este o reţea, compusă din mai multe noduri de idei, pe care, dacă le vezi, îţi comunică sensul, îţi comunică mesajul”.

Pe lângă inventivitate, povesteşte profesorul Adrian Ghicov, cea mai bună metodă de a-i interesa pe copii să citească este exemplu propriu. Inclusiv din această cauză a decis să-şi aducă discipolii la salonul de carte. Dar pentru ca aceste eforturi să dea rezultate în această misiune trebuie implicaţi şi părinţii, să nu rămână doar dascălii pe ultima linie de rezistență, accentuează Adrian Ghicov.

În faţa unei provocări sunt puşi mai ales editorii. Ei au venit cu oferte atractive şi au încercat să-şi pescuiască viitori cititori începând de la felul în care şi-au organizat standurile, afirmă Claudia Bababan, organizatoarea expoziției. E un concurs de idei, până la urmă, şi pentru scriitori, şi ilustratori de carte, mai adaugă ea.

Unul dintre punctele de atracţie pentru copii a fost standul unui editor care îşi propune să combine cartea tradiţională cu animaţii 3D. Vadim, aşa cum s-a prezentat reprezentantul companiei, le explică curioșilor cum funcționează aplicaţia sau cartea multimedia. Sunt de fapt cărţi de colorat, iar după ce personajele sunt desenate trebuie să fie decodate cu ajutorul unei tablete sau a unui telefon.

„Cartea prinde viaţă şi prinde viaţă în culorile în care a fost desenată de copil. Nu e nimic magic, e vorba de noile tehnologii pe care le promovăm pe piaţa moldovenească şi cea românească. Cărţile noastre sunt traduse şi dublate atât în rusă, cât şi română. Adică, pe lângă faptul că copilul poate să deseneze, el se poate juca, poate auzi diferite curiozități despre animale, piraţi sau cavaleri, deci această carte reprezintă o enciclopedie uşoară pentru cei mici”.

În ciuda faptului că mulţi critici s-au grăbit să afirme că veacul cărţii pe hârtie a apus, este important ca tânăra generaţie să fie crescută prin lectura şi cunoaştere, a afirmat Victor Zubcu, ministru al tineretului şi sportului. Este soluţia cea mai bună pe care a oferit-o istoria, le-a spus el celor din noua generaţie. Nu ştim dacă a şi fost auzit.

Victor Zubcu
Victor Zubcu

Previous Next

XS
SM
MD
LG