Mai întâi pe site-ul televiziunii Digi24, apoi și în alte publicații a fost difuzat apelul la solidaritate rostit de președintele Republicii Moldova. Maia Sandu „a apreciat rapiditatea cu care s-au mobilizat cetățenii, autoritățile și oamenii de afaceri față de ucrainenii care au fugit de război și au ajuns la granițe” și „a spus că vor fi primiți în Republica Moldova toți cei care vor cere ajutor, indiferent cât de mulți vor fi”.
Comentatorii de presă măsoară acum distanța enormă dintre performanța strângerii de informații despre mișcările de trupe ale Rusiei înainte de invadarea Ucrainei, informații transmise public și cu insistență de liderii american și britanic, și „incapacitatea politicienilor occidentali de a le folosi”. Am apelat la formulările lui Cristian Pantazi, de la G4Media. Sancțiunile împotriva Rusiei sunt slabe, spune el. Dacă vor veni ai veni ulterior și altele, care chiar să doară, va fi oricum prea târziu. Și un lucru e déjà sigur : peste o săptămână, România se va învecina cu Federația Rusă, scrie Pantazi.
Vladimir Putin intenționează să recâștige teritoriul fostei Uniuni Sovietice, inclusiv Republica Moldova
Istoricul Oliver Jens Schmitt, de la Universitatea din Viena, spune în interviul consemnat pe spotmedia de Magda Grădinaru că securitatea României este apărată în acest moment de Ucraina. E convins că Vladimir Putin intenționează „să recâștige teritoriul fostei Uniuni Sovietice, inclusiv Republica Moldova, și controlul asupra fostelor state vasale ale Uniunii Sovietice, inclusiv România”, unde dictatorul rus are nu puțini susținători „în rândul partidelor politice, în rândul politicienilor activi și pensionari, în mass-media, în mediul academic și, mai ales, în lumea afacerilor. În România, spune Oliver Jens Schmitt, este vorba în mod specific de forțele ortodoxiste din BOR și de intelectuali apropiați acestora; de organizații precum „Fundația Europeană Titulescu” a lui Adrian Năstase (…); de părți din conducerea Academiei Române aflate în strânsă legătură cu partide precum AUR sau cu agenți de influență ruși precum Călin Georgescu” ; de posturi TV precum Antena 3, la care e adesea prezent Dan Dungaciu, mereu aproape de poziția lui Vladimir Putin.
Cristian Pantazi, pe care l-am citat mai sus, se îndoiește că Putin va putea fi oprit „din marșul lui către visul imperial”. Ștefan Vlaston (blogurile Adevărul) e însă convins că dacă cineva îl poate opri, acela este poporul rus, „populaţia Rusiei în era internetului şi a economiei globale”. El se așteaptă ca protestele să crească în amploare în Rusia, mai ales că opoziția a venit din direcții neașteptate, din partea unor persoane publice și personalități care știu prea bine ce riscă. (G4Media a preluat de altfel postarea scriitoarei Ludmila Ulițkaia : „Durere, frică, ruşine – asta simţim acum”) .
Pentru Teodor Tiță, de la Dilema Veche, „Dacă dictatorul rus s-ar opri astăzi, dacă ar renunța la orice manifestare agresivă la adresa Ucrainei, dacă ar recunoaște dreptul statelor de a-și decide soarta, dreptul rușilor de a avea opinii diferite, dacă ar elibera prizonierii politici și dacă s-ar retrage să-și consume pensia undeva la o dacha pregătită din timp, ar fi prea târziu”. Reflecția lui Alexandru Lăzescu din Ziarul de Iași pare o confirmare involuntară: „Întrebarea esenţială, scrie el, este cea pusă într-un articol publicat recent în Foreign Affairs: «Ce se întâmplă dacă totuşi Rusia câştigă?». Este clar că se va ajunge la o nouă cortină de fier în Europa, ca în perioada comunistă, dar este neclar cum va arăta arhitectura de securitate de pe continent”.
