N-am de unde să ştiu dacă romanul tânărului sud-coreean Sang Young Park (n. 1988), Îndrăgostiţi la Seoul, Alice, 2023, este unul autobiografic – înclin să cred că da! –; cert e că scriitura la persoana întâi singular scurtează distanţa, aşa că toate acele „comentarii legate de muncă, clasă socială, sex, viaţă domestică queer, dinamica familială coreeană contemporană şi lumea literară” (Andrea Lawlor), ce par să vină din experienţă, te ating personal, oricât ai fi de hetero...
Un roman în patru părţi aproximativ egale – Jae-hee; Gustul universului într-o felie de biban oceanic; Îndrăgostiţi la Seoul şi Vacanţă la sfârşit de sezon ploios –, având fiecare în centrul acţiunii, pe lângă eroul narator, un personaj neobişnuit cu care acesta interacţionează îndeaproape, „cu greu mă pot gândi la o reflecţie mai frumoasă şi mai sinceră asupra identităţii, dezvoltării şi durerii printr-o lentilă queer decât această carte” (Queerty) – fie că protagonistul „se reflectă” în ochii unei fete („Locuind împreună, am învățat câte ceva despre viața celuilalt, Jae-hee a învățat că viața unui gay poate fi uneori un iad, iar eu am învățat că viața de femeie nu e nici pe departe un rai. – De ce m-am născut aşa? – Pe mine mă întrebi?!”), fie că-i lovit acolo unde doare cel mai mult chiar de cea care l-a adus pe lume („Mama părea netulburată, deși era pe moarte. Cu o mișcare hotărâtă, mi-a luat hârtia igienică din mână, s-a șters, și-a ridicat chiloții și pantalonii. În timp ce eu stăteam cu ochii închiși, am auzit-o dând glas, dezamăgită, regretului ce o apăsa de treizeci de ani. – Știam eu... Ar fi trebuit să fac o fată, nu un băiat.”), fie că se uită la cei din jur („…am simţit nevoia să primesc scuze. De la cine? De la idioţii care dădeau vina pe homosexuali pentru orice se întâmpla în lumea asta? De la idiotul care stătea lungit lângă mine, care citea tot felul de porcării şi care nu era capabil să se accepte aşa cum era? Sau de la idiotul care se îndrăgostise nebuneşte de idiotul descris mai sus…?”), fie că evocă, sigur în sprijinul său, Antichitatea („Oare la fel au simţit şi îndrăgostiţii din Pompei când au fost acoperiţi de lavă? Un val fierbinte mi-a străbătut trupul şi am simţit cum întreaga lume încremenise.”), nu în ultimul rând întorcându-se către propria sa conştiinţă, spre a-şi asuma identitatea queer („…voiam să-i spun că dragostea homosexualilor nu e cu nimic deosebită de iubirea dintre o femeie şi un bărbat, că e la fel de frumoasă ca dragostea unui cuplu de heterosexuali, că e doar o iubire dintre două fiinţe umane… Dar e dragostea plăsmuită cu adevărat numai din frumuseţe?”).
Parcă îngânându-l pe apostolul Pavel (mama personajului este o catolică ferventă!), vine răspunsul lui Young: „Pentru mine, dragostea e acel ceva de care, odată ce te-a luat prizonier, nu te mai poate elibera, o clipă efemeră de care te poţi desprinde numai după ce s-a transformat în cel mai hidos chip cu putinţă, când te-ai îndepărtat de obiectul iubirii tale.”
Îndrăgostiţi la Seoul nu-i chiar prima scriere de acest fel pe care o prezint la Cartea la pachet (în martie, vorbeam despre romanul Dezrădăcinare, semnat de basarabeanca Saşa Zare), şi nici ultima; dar „Ce bucurie să vezi o explorare atât de profundă a vieţii queer contemporane, cu traumele şi extazele ei pulsând în armonie!” (New York Times Book Review)
10 iulie ’23
