Un nou scandal diplomatic a izbucnit între Ungaria și Ucraina, după ce Budapesta a semnat la 27 septembrie un contract cu concernul rus Gazprom de import a gazelor naturale rusești pe alte rute decât obișnuita rută ucraineană.
Ucraina care va avea de pierdut milioane de dolari din taxele de tranzit a reacționat imediat la contractul pe 15 ani semnat la Budapesta de șeful Gazprom, Aleksei Miller și un director al companiei energetice ungare MVM.
Într-o declarație a ministerului de Externe ucrainean, se spune că decizia vecinei sale de la apus de a încheia această înțelegere cu vecina sa de la răsărit este „pur politică, nerezonabilă din punct de vedere economic” și că a fost luată „în detrimentul intereselor naționale ale Ucrainei și a relațiilor ucraineano-maghiare”.
În declarația ucraineană se mai spune că înțelegerea dintre Moscova și Budapesta va avea „un impact semnificativ asupra securității energetice a Ucrainei și Europei”, iar Kievul va cere Comisiei Europene să verifice dacă acordul respectă legislația europeană în domeniul energiei.
Această luare de poziție a Kievului l-a înfuriat pe ministrul maghiar de externe Peter Szijjarto. El a fost cel care a coordonat negocierile cu rușii și a asistat la semnarea contractului cu concernul rus de stat. Pe 28 septembrie, Szijjarto l-a convocat pe ambasadorul ucrainean la ministerul de Externe maghiar, spunând că Ucraina ar încerca acum să blocheze înțelegerea pe termen lung a Ungariei cu Rusia.
Într-o postare pe Facebook, Szijjarto a scris că, atacând înțelegerea, Kievul și-a permis un „pas neprietenos”, ba chiar o „încălcare gravă a suveranității Ungariei”.
Relațiile dintre Ungaria și Ucraina erau deja tensionate de multă vreme din cauza unei dispute privind drepturile lingvistice ale aproximativ 150 de mii de etnici maghiari care locuiesc în regiunea de vest a Ucrainei, Transcarpatia. Invocând încălcarea acestor drepturi, guvernul maghiar al premierului naționalist Viktor Orban s-a opus eforturilor Ucrainei de a construi legături mai strânse cu NATO și Uniunea Europeană, din care Ungaria face parte.
Pe de altă parte, Budapesta și-a consolidat relațiile cu Moscova, cu care Ucraina se află în conflict din 2014, de când Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea și a început a sprijini separatiștii pro-ruși din Donbas într-un război contra Kievului încă neîncheiat.
Ungaria s-a bazat pe importul de gaze rusești prin Ucraina vreme îndelungată. Dar în ultimii ani și-a diversificat importurile, construind stații de interconectare transfrontaliere cu majoritatea vecinilor și și-a asigurat furnizări de gaz lichefiat din partea companiei olandeze Shell prin intermediul unui terminal din Croația.
Autoritățile ungare spun că noul contract cu rușii, care trebuie să intre în vigoare la 1 octombrie, prevede intrarea gazelor rusești în Ungaria pe două rute, prin Serbia și Austria. Șeful Gazprom Miller a spus într-un comunicat că va fi utilizat gazoductul TurkStream din Rusia către Turcia prin Marea Neagră și mai departe alte conducte din sud-estul Europei.
Conform contractului cu Budapesta, Gazprom va pompa către Ungaria 4,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, ceea ce va acoperi aproximativ jumătate din consumul maghiar.
Rusia a mai construit și gazoductul Nord Stream 2, care își mai așteaptă darea în exploatare. Prin acest gazoduct criticat de țări est europene și de Statele Unite Rusia își poate mări substanțial exportul către Germania și alte țări ale Europei Occidentale prin Marea Baltică, ocolind Ucraina și alte țări est europene și pe la nord.
