Linkuri accesibilitate

Schimbarea politicii de impozitare: unde s-a pierdut micul adaos promis salariaților


O bună parte din salariați și-au ridicat lefurile după modificarea formulei de impozitare, dar fără a resimți efecte.

De la 1 ianuarie angajații acoperă integral contribuția în fondul de asigurări medicale obligatorii, pe când patronii - contribuția în fondul de pensii. Autoritățile au explicat că schimbarea vechii formule, valabile de peste un deceniu, micșorează povara fiscală pe angajați, punând-o pe umerii angajatorilor. Ce și-a propus de fapt Ministerul Finanțelor prin această măsură și de ce cei vizați nu au simțit efectele promise?

Schimbarea politicii de impozitare: unde s-a pierdut micul adaos promis salariaților
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:36 0:00
Link direct

În economia reală de regulă se negociază salariile nete, adică ceea ce primește lunar fiecare angajat. Iată de ce Ana Sâtnic, fondatoarea unui local din Chișinău, spune că noile reguli nu au schimbat nimic, decât că au provocat bătăi de cap managementului companiilor. Contabililor le-a trebuit o lună pentru a înțelege și pune în aplicare noua formulă, mai spune Ana Sâtnic. Ea se arată convinsă că autoritățile mai au de lucru pentru a face impozitarea un pic mai logică și pentru a elimina fenomenul salariului în plic și concurența neloială din acest punct de vedere.

Nu pot să spun că există vreun suport din partea statului

„Eu negociez salariul net și toate impozitele le achit eu. Deci dacă omul are 10 mii de lei salariu, noi plătim salariul brut 15.500. Poate și domeniul nostru e cu așa gen de oameni pe care chiar nu-i interesează și toată povara e oricum pe noi. Neplăceri sigur [că a provocat], pentru că noi iarăși trebuie să achităm la programatori ca să ne refacă în 1C (program contabil) toate astea, contabilul are un milion de bătăi de cap, el practic lucrează pentru Fisc, nu pentru noi, că nu are timp să facă rapoarte financiare care ne-ar interesa pe noi. Nu pot să spun că există vreun suport din partea statului, numaidecât trebuie să ne încurce de fiecare dată”.

Vechea formulă prevedea contribuții plătite în mod egal, de 4,5%, de către angajat și angajator în fondul de asigurare obligatorie de asistență medicală. De asemenea, în fondul de pensii angajatorii achitau 18%, iar angajații - 6%. În urma modificărilor operate, pe seama salariaților rămân toate cele 9% prime medicale, iar patronii acoperă 24% în fondul de pensii. În consecință, angajaților nu li se va reține 10,5% ca până la Anul Nou, ci cu 1,5 puncte procentuale mai puțin.

Secretarul de stat de la Ministerul Finanțelor, Dorel Noroc, spune că scopul reformei adoptate în aprilie 2020, dar pusă în aplicare de la 1 ianuarie nu a fost majorarea sau micșorarea poverii fiscale pe patroni vs. angajați. Funcționarul admite că schimbarea a provocat un disconfort în special contabililor. În același timp, afirmă că impactul bugetar este extrem de nesemnificativ, dar altele au fost calculele autorităților, precizează Dorel Noroc.

„Scopul care a stat la baza acestei modificări a fost să diminuăm numărul de impozite și taxe, în special vorbim plăți achitate către buget. Poate pare o chestiune mai simplă, banală, dar dacă să luăm toți agenții economici care fac aceste plăți, ele oricum comportă niște costuri legate de timp și chiar și costuri de a transfera acești bani la buget. De aceea scopul acestei reforme a fost să diminuăm numărul acestor plăți, să facem din patru plăți două, să avem cât mai puține impozite și plăți la buget ca număr, ca să fie cât mai simplu pentru agenții economici. De fapt asta și e dezideratul nostru: randament maxim al impozitelor, ceea ce înseamnă că atunci când agentul economic achită impozite și le raportează costul trebuie să fie minim, minim trebuie să fie implicate resursele umane”.

În cazul în care unii patroni s-au trezit că au a achitat mai mult în fondul de salarizare evident că vor lua de pe seama acelorași lefuri planificate, deci micului adaos la salariu rămâne doar pe hârtie, este de părere expertul economic Sergiu Gaibu. El sugerează că guvernul Chicu mai degrabă a urmărit prin această modificare acoperire mediatică, creând așteptări care însă nu s-au adeverit.

Sergiu Gaibu
Sergiu Gaibu

„Opinia publică dorea acțiuni din partea guvernului. Audiența într-un fel a fost ocupată cu diferite noutăți de schimbări în politică fiscală, dar de fapt aceasta a fost, putem să spunem, o fumigenă în ceea ce privește impactul relației patron-angajat. Moldova la nivelul său de venituri are o povară fiscală cumulativă patron și angajat destul de mare. De cele mai multe ori se dau exemplul țărilor europene, dar trebuie să înțelegem că acolo veniturile sunt cu totul altele. Și mai mult ca atât, în țările europene într-adevăr există o povară mai mare, dar de cele mai multe ori pentru venituri mari”.

Un impact mai mare asupra veniturilor multor familii generat de modificările fiscale intrate în vigoare la 1 ianuarie a produs eliminarea scutirii pe soț, sunt de părere mai mulți experți. Era una din puținele măsuri de redistribuire prin intermediul impozitării. Or tocmai asta fac țările europene prin tot felul de scutiri, susținând indirect familii cu copii și cu venituri mai mici, pentru a le diminua povara fiscală, conchide și expertul Sergiu Gaibu.

Vezi comentarii

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

XS
SM
MD
LG