Linkuri accesibilitate

„Schimbarea vremurilor”, un bilanţ sumar al anului 2022 din perspectivă germană


Demonstraţie de solidarititate cu Ucraina, în martie la Berlin (Foto: William Totok)

Anul 2022 a început sub semnul demonstraţiilor de protest din Kazahstan. Se vorbea despre pericolul extinderii conflictului intern din această fostă republică sovietică după ce a intervenit Rusia, participând la suprimarea nemulţumiţilor.

„Schimbarea vremurilor”, un bilanţ sumar al anului 2022 din perspectivă germană
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:49 0:00

În ianuarie şi la începutul lunii februarie, au început să circule tot mai multe zvonuri legate de o intervenţie a Rusiei în Ucraina. Zvonurile s-au adeverit şi agresiunea a pornit pe data de 24 februarie. Trei zile după atac, cancelarul social-democrat Olaf Scholz a ţinut o cuvântare în care a condamnat intervenţia militară ordonată de Vladimir Putin.

În cursul acestei cuvântări, Scholz a folosit termenul de „Zeitenwende”. Acest substantiv compus s-ar putea traduce în română prin „schimbarea vremurilor”.

„Asistăm la o schimbare a vremurilor. Asta însemnă că lumea de după nu va mai fi ca lumea de dinainte. În esenţă se pune problema dacă o putere are voie să încalce legea, dacă îi permitem lui Putin să dea ceasurile înapoi şi să reînvie vremea marilor puteri din secolul al XIX-lea, sau dacă avem forţa să-i îngrădim pe instigatorii la război de teapa lui Putin”. (Termenul „schimbarea vremurilor” a fost declarat în Germania drept cuvântul anului 2022.)

În cuvântarea sa, cancelarul a anunţat că Germania va ajuta Ucraina. Ambasadorul ucrainean din Berlin, Andrei Melnik, s-a arătat nemulţumit de anunţul vag al lui Scholz, declanşând o adevărată campanie mediatică împotriva guvernului german, folosind în primul rând reţelele de socializare. Pe de o parte, Melnik cerea Germaniei să furnizeze armament, guvernul de la Berlin, în schimb, susţinea că acţiunea de sprijinire se va derula numai în strictă conformitate cu partenerii din alianţa NATO.

Tensiuni germano-ucrainene

Războiul verbal între Kiev şi Berlin s-a intensificat în primele luni după izbucnirea conflictului, culminând în refuzul autorităţilor ucrainene de a-i acorda preşedintelui federal, Frank-Walter Steinmeier, viza de intrare. Steinmeier urma să viziteze în aprilie Kievul, alături de şefii de stat din Polonia şi din ţările baltice.

Gestul a fost perceput în Germania ca un afront şi ca o încercare de şantaj. Tensiunile ivite în urma acestui incident au fost aplanate diplomatic, dar au contribuit la întârzierea unei vizite planificate a cancelarului Scholz.

Solidaritatea cu Ucraina

Populaţia din Germania şi-a exprimat solidaritatea cu ucrainenii, participând la numeroase demonstraţii pacifiste şi de protest contra agresiunii putiniste.

Opiniile exprimate de personalităţi ale societăţii civile, privind soluţii legate de terminarea conflictului, au divizat şi societatea germană.

Un grup de intelectuali a insistat în luna mai într-o scrisoare deschisă, publicată în revista „Emma”, să nu se trimită armament greu în Ucraina. În scrisoarea semnată de peste 200.000 de persoane s-a argumentat că furnizarea de armament ofensiv ar oferi lui Putin justificări de a extinde războiul asupra ţărilor NATO.

Scrisoarea a fost contestată de alţi intelectuali şi a dus chiar şi la ruptura PEN-Clubului german, divizat între un grup de scriitori care pleda pentru furnizarea de armament şi un grup care era împotrivă şi care insista asupra urgentării unor negocieri de pace.

Dreapta radicală germană şi Ucraina

Opinii diferite faţă de război au devenit vizibile şi în interiorul organizaţiilor radicale de dreapta din Germania. Partidul naţionalist-autoritar Alternativa pentru Germania (AfD), de exemplu, s-a distanţat verbal de agresiunea lui Putin. Nuclee extremiste din interiorul partidului, însă, au continuat să-şi afişeze simpatiile pro-ruse, cerând anularea sancţiunilor economice impuse Kremlinului.

Poziţii similare s-au manifestat şi în cadrul altor grupări radicale de dreapta. O atitudine pro-ucraineană militantă a fost articulată doar de partidul extremist care-şi spune Cea de-a III-a Cale (Der III. Weg). Acest partid întreţinea legături strânse cu batalionul ucrainean Azov care iniţial era compus exclusiv din extremişti de dreapta ucraineni.

Astăzi, componenţa de la început a batalionului nu mai există, ea fiind înlocuită cu persoane provenind din aparatul militar oficial.

Puciul dejucat al Cetăţenilor Reichului

La începutul lunii decembrie s-a aflat că un grup de persoane, aparţinând organizaţiei eterogene Reichsbürger (Cetăţeni ai Reichului), mişcării coronasceptice „Querdenken” (în traducere aproximativă: „gândire transversală” sau „gândire laterală”) şi grupurilor conspiraţionist-ezoterice „Q-Anon”, a pus la cale o lovitură de stat. 25 de persoane au fost arestate, iar în fruntea lor se află un nobil care urma să preia conducerea statului german.

După reuşita puciului, acest nobil, Heinrich Reuß, intenţiona să înceapă negocieri cu puterile aliate în vederea recunoaşterii Germaniei în frontierele ei din perioada imperiului. Presa germană a relatat că Reuß ar fi contactat un consulat al Federaţiei Ruse, ceea ce Ambasada Moscovei de la Berlin a dezminţit imediat.

Scăderea solidarităţii cu Ucraina

Criza energetică şi creşterea preţurilor în urma războiului au contribuit în ultimele luni la o scădere vizibilă a solidarităţii cu Ucraina. Fenomenul se manifestă nu numai în Germania (unde se află peste un milion de refugiaţi din Ucraina), ci şi în celelalte ţări ale Uniunii Europene. Dintr-un studiu întocmit de instituţii germane rezultă, că 40 la sută dintre cetăţenii europeni spun că sprijinul acordat Ucrainei ar trebui să înceteze.

Totodată, cei chestionaţi susţin că a sosit momentul ca numărul refugiaţilor să fie limitat. În Germania, peste 40 la sută din populaţie este gata să sprijine în continuare Ucraina. De această stare de spirit încearcă să profite politic tocmai grupările, organizaţiile şi partidele care şi în trecut şi-au concentrat propaganda asupra problemei migraţiei, în general.

Sfârşit de an şi speranţe pentru 2023

În câteva zile se va încheia anul 2022. Problemele provocate de războiul lui Putin se vor resimţi şi în 2023. Să sperăm, totuşi, că pacea va triumfa în anul care vine.

Tuturor ascultătoarelor şi ascultătorilor, La mulţi ani de la Berlin!

Previous Next

XS
SM
MD
LG