Cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez Emmanuel Macron și premierul italian Mario Draghi vor vizita Kievul înainte de summit-ul G7 de la sfârșitul lui iunie, relatează Reuters, preluând o știre apărută în Bild am Sonntag care citează surse guvernamentale franceze și ucrainene.

Nici unul din cei trei demnitari nu a vizitat Kievul după începerea invaziei rusești, iar Macron a încercat să promoveze un fel de dialog cu președintele rus Vladimir Putin despre care unele state est-europene și țările baltice spun că subminează eforturile de a-l forța pe Putin să negocieze, susține Reuters.

Donald Trump a introdus taxe vamale de 25% pentru importurile din țările vecine și a dublat taxele pentru mărfurile importate din China, până la 20%.

Președintele american a spus că niciuna dintre cele trei țări nu a făcut destul din ce le-a cerut pentru a evita introducerea de taxe, inclusiv în ce privește oprirea traficului cu fentanil și precursori ai acestui drog letal, care intră în Statele Unite.

Taxele intră în vigoare în ziua în care Trump va susține un mare discurs în Congresul de la Washington, primul său „discurs despre starea națiunii” de când și-a început cel de-al doilea mandat, în luna ianuarie.

Măsuri de răspuns

China a reacționat imediat, anunțând și ea taxe suplimentare de 10%-15% pentru anumite importuri americane începând cu 10 martie, precum și impunerea de noi restricții de export pentru companii din SUA. De asemenea, China s-a plâns la Organizația Mondială a Comerțului.

Canada și Mexicul, care s-au bucurat de un regim comercial aproape liber cu SUA timp de trei decenii, erau și ele pregătite să riposteze.

• _{V-ar putea interesa și: SUA și Europa se ceartă pe tema „tarifelor reciproce”}

Prim-ministrul canadian Justin Trudeau a declarat că țara sa va aplica taxe de 25% unor importuri americane în valoare de zeci de miliarde de dolari, inclusiv importurilor de suc de portocale, unt de arahide, vin, băuturi spirtoase, bere, cafea, electrocasnice, îmbrăcăminte, încălțăminte, motociclete, produse cosmetice și hârtie.

Canada este pregătită să extindă taxele peste trei săptămâni, a spus Trudeau, dacă și cele americane rămân în vigoare până atunci.

„Taxele vor perturba o relație comercială extrem de prosperă”, a spus premierul canadian, adăugând că acestea încalcă acordul de liber schimb SUA-Mexic-Canada, semnat de Trump în primul său mandat.

Președinta mexicană, Claudia Sheinbaum, a declarat că nu există „nicio justificare, rațiune sau motiv” pentru acțiunile președintelui american pentru că Mexicul a luat „măsuri decisive” împotriva crimei organizate și a traficului de fentanil. Sheinbaum a spus că și țara sa va introduce măsuri de răspuns, pe care le va anunța duminică.

• _{Mai citiți și: Ar putea deveni China, din rivală, partenera Europei?}

Comisia Europeană a spus că „regretă profund” decizia președintelui american, avertizând că aceasta poate afecta comerțul global.

Donald Trump a avertizat și Uniunea Europeană cu introducerea „de taxe vamale pe bază de reciprocitate”, de pe 2 aprilie.

Creșterea prețurilor

Agenția Reuters scrie că anticiparea noilor taxe vamale a dus deja la scumpiri în Statele Unite, contrar promisiunilor din campania electorală ale noului președinte de a reduce costul vieții pentru americani.

Marile rețele de magazine ca Target și Best Buy au avertizat deja că vor majora prețurile „în următoarele zile” pentru unele produse alimentare de sezon, cum ar fi avocado din Mexic, sau pentru electrocasnicele produse în China.

Mai mulți economiști se tem că taxele vamale vor cauza Statelor Unite mai multe daune decât beneficii, aducând ca argument cele întâmplate în primul mandat al lui Donald Trump, când taxarea mărfurilor chinezești cu 10% a dus la decizia Chinei de a introduce taxe importurilor agricole americane, ceea ce a afectat mulți fermieri americani, Statele Unite pierzând cote de piață în favoarea altor țări, ca Brazilia.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Parlamentarii urmau să voteze o lege care ar crește finanțarea pentru învățământul universitar, dar partidele de opoziție au insistat că sesiunea este ilegală și ar trebui mai întâi să confirme demisia premierului Milos Vucevic și a guvernului său, potrivit AP.

Haosul parlamentar a început la aproximativ o oră după începerea sesiunii, opoziția suflând în fluiere și afișând un banner pe care scria „Serbia s-a ridicat pentru ca regimul să cadă!”

Imaginile video din sala de ședințe au arătat mai întâi o ciocnire între deputați, iar mai apoi cum au fost aruncate rachete și fumigene. Presa sârbă a relatat că au fost aruncate, de asemenea, ouă și sticle cu apă.

Oficialii au declarat ulterior că trei persoane au fost rănite în timpul altercațiilor, inclusiv deputatul Jasmina Obradovic, care a fost dusă la spital.

Președinta Parlamentului, Ana Brnabic, a acuzat opoziția că ar fi o „bandă teroristă”.

Ministrul Apărării, Bratislav Gasic, i-a descris pe cei din spatele incidentului drept „o rușine pentru Serbia”.

„Vandalismul deputaților din opoziție a scos la iveală natura lor și esența agendei lor politice”, a declarat Gasic.

Președintele populist al Serbiei, Aleksandar Vucic, a vizitat-o pe Obradovic în spital. „Jasmina va învinge, Serbia va învinge”, a spus Vucic într-o postare pe Instagram, care îl arată ținând de mână deputata, într-o sală de urgențe.

Incidentul violent din Parlamentul Serbiei reflectă o criză politică profundă în țara balcanică, unde protestele anticorupție de luni de zile au zdruncinat un guvern populist, scrie AP.

• Te-ar putea interesa și: Slăbesc protestele din Serbia controlul președintelui Vucic asupra puterii?

Premierul Miloš Vučević a demisionat din funcție în ianuarie, în timp ce autoritățile se confruntau cu ample proteste, după prăbușirea, în noiembrie, a unui acoperiș de beton într-o gară din nordul Serbiei, care a ucis 15 persoane, incident tragic pe care opoziția și criticii guvernului au pus-o pe seama corupției generalizate.

Parlamentul trebuie să confirme demisia prim-ministrului pentru ca aceasta să intre în vigoare.

Partidele de opoziție au insistat că guvernul nu are autoritatea de a adopta noi legi.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Copilul a decedat pe 25 februarie la Institutul Mamei și Copilului, unde a ajuns în stare gravă, în urma complicațiilor cauzate de o traumă la picior. Inițial, el a fost tratat la Spitalul Clinic Municipal de Copii „Valentin Ignatenco”.

Familia copilului susține că acesta a fost victima bullying-ului și acuză administrația școlii că nu ar fi intervenit, iar instituțiile medicale unde a fost internat – de neglijență, potrivit relatărilor presei. Mama copilului a depus o plângere la poliție.

Ofițerul de presă al Poliției din capitală, Cristina Talpă, a confirmat pentru agenția IPN depunerea plângerii, însă a precizat că nu poate divulga conținutul acesteia.

Ministerul Educației a anunțat pe 4 martie că reprezentanții săi au vizitat deja instituția unde învăța elevul și au discutat cu cadrele didactice, iar apoi va organiza discuții cu părinții și elevii, după revenirea acestora din vacanță.

„În cazul în care verificările vor confirma existența unor acte de bullying și lipsa unor măsuri adecvate din partea instituției”, ministerul spune că va cere „aplicarea sancțiunilor disciplinare prevăzute de legislația în vigoare”.

• Te-ar putea interesa și: Bullyingul în școală: Ce arată un sondaj făcut de elevi printre elevi

Și oficiul avocatului poporului pentru drepturile copilului a anunțat că se ocupă de acest caz, amintind, totodată, că asigurarea sănătății copiilor reprezintă „o obligație ce necesită măsuri concrete din partea autorităților”.

Cazul tragic al copilului de 13 ani din comuna Bubuieci a fost discutat în ședința Parlamentului din 27 februarie. Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a declarat, în plen, citată de Newsmaker, că „sunt greșeli foarte mari din partea spitalului municipal Ignatenco”, unde băiatul s-ar fi adresat în mod repetat. „Copilul trebuia să ajungă demult la Institutul Mamei și Copilului și atunci el ar fi avut o șansă de salvare. Deci, el a ajuns în sepsis, osteomielită gravă”, a declarat Nemerenco.

Reprezentanți ai spitalului municipal de copii „Valentin Ignatenco”, au declarat pentru realitatea.md că a fost creată o comisie în cadrul instituției spitalicești și toți medicii implicați urmează să prezinte explicații.

Poliția spune că a inițiat o anchetă pentru a stabili toate circumstanțele.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Cei care trebuie să se asigure în mod individual sunt:

• Proprietarii de terenuri - 1.264 de lei, dacă o fac până la data de 31 martie 2025.
• Persoanele care activează în domeniul comerțului cu amănuntul - 1.895 de lei.
• Fondatorii de întreprinderi individuale, cei care dețin o patentă de întreprinzător, persoanele fizice care dau în arendă unități de transport, încăperi, utilaje și alte bunuri materiale, precum și cele care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură - 2.527 de lei.
• Mediatorii, notarii, avocații, executorii judecătorești, experții judiciari care activează în cadrul unui birou de expertiză judiciară, interpreții, traducătorii și administratorii autorizați – 5.054 de lei.

Achitarea primei de asigurare medicală obligatorie poate fi efectuată online prin intermediul Serviciului guvernamental de plăți electronice MPay, la cel mai apropiat oficiu poștal/bancă comercială/terminal de achitare.

• Te-ar putea interesa și: Studiu CNAM: 70% din moldoveni sunt mulțumiți de polița medicală

Cei care nu vor reuși să își cumpere polița medicală până la 31 martie, riscă să plătească suma întreagă (12.636) plus penalități pentru fiecare zi de întârziere.

Persoanele angajate plătesc și în acest an din salariul lor 9% pentru asigurarea obligatorie de asistență medicală. Cu cât salariul este mai mare, cu atât contribuția pentru polița medicală este și ea mai mare.

Pentru a verifica statutul de asigurat/neasigurat, puteți accesa site-ul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină – cnam.md.

Persoanele asigurate au acces gratuit la toate serviciile medicale incluse în Programul unic al asigurării obligatorii de asistență medicală.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

UE va propune să acorde statelor membre mai mult „spațiu fiscal” pentru investițiile în apărare, precum și împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro pentru aceste investiții, și va urmări să mobilizeze și capital privat, a declarat Ursula von der Leyen.

Ea a prezentat planul numit ReArm Europe (Reînarmarea Europei) la doar câteva ore după ce președintele SUA, Donald Trump, a suspendat ajutoarele militare pentru Ucraina, spunând că le-ar putea relua odată ce conducerea de la Kiev va arăta „mai multă dorință de pace”.

„Acest plan - a spus von der Leyen - va permite statelor membre UE să își majoreze semnificativ cheltuielile de apărare fără a declanșa procedura de deficit excesiv", a declarat ea reporterilor, marți.

„Pot să mai anunț că vom propune posibilități și stimulente suplimentare pentru statele membre care vor decide, dacă doresc să utilizeze programele politicii de coeziune, să crească cheltuielile pentru apărare, a mai spus Ursula von der Leyen.

„Este momentul Europei, și suntem gata să plusăm”, a proclamat șefa CE, precizând că în planul „în cinci părți” cuprinde și ajutor militar imediat pentru ucraineni.

Planul prezentat de Ursula von der Leyen va fi supus aprobării liderilor țărilor din UE la un summit special consacrat apărării, pe 6 martie.

Poate Europa produce cât trebuie?

Experții în industria de apărare, dar și unii politicieni, au spus mereu, odată ce s-a ridicat posibilitatea ca SUA să nu mai ajute militar Ucraina, că Europa nu este încă gata să-i ia locul: chiar dacă are banii necesari, industria ei de apărare nu poate pregăti la timp muniția și armamentul de care are nevoie Kievul.

Întrebat marți dacă întreprinderile europene pot crește producția suficient de repede, directorul general al concernului francez de armament Thales, Patrice Caine, s-a arătat și el precaut. „Are Europa tehnologia necesară pentru a produce întregul spectru de echipamente de apărare de care are nevoie? Răspunsul este da", a declarat el reporterilor, adăugând că Franța își satisface deja aproape toate nevoile militare proprii - relatează Reuters.

Dar el a indicat că firmele din domeniul apărării ar fi „nervoase” în privința accelerării planurilor concrete de cheltuieli. „Capacitatea de producție se ajustează în mod natural la nivelul contractelor. Este mai degrabă o întrebare pentru cumpărători, guverne și armate. Vor fi declarațiile susținute de contracte suplimentare?", a întrebat Caine retoric reporterii după publicarea rezultatelor anuale ale Thales.

Cheltuieli crescute în Belgia și Franța

Chiar în ziua când Ursula von der Leyen a propus planul de înarmare a UE, mai multe guverne din țările membre au prezentat la rândul lor planuri de sporire a cheltuielilor militare.

Guvernul belgian intenționează să accelereze cheltuielile pentru apărare cu 4 miliarde de euro (4,2 miliarde de dolari) în următoarele luni, a declarat marți Ministerul belgian al Apărării, confirmând un raport al ziarului belgian De Tijd care îl cita pe premierul Bart De Wever.

Creșterea ar trebui să ducă cheltuielile totale de apărare ale Belgiei la 2% din produsul său intern brut (PIB) în acest an, care este nivelul minim convenit între aliații NATO.

Ministrul belgian al apărării, Theo Francken, va propune majorarea la următoarea reuniune a cabinetului de vineri, a declarat purtătorul său de cuvânt.

Noul guvern belgian declarase nu mai departe decât luna trecută că va atinge acest prag abia în 2029. Cheltuielile pentru apărare reprezintă în prezent aproximativ 1,3% din PIB-ul Belgiei și nu au mai atins niciodată nivelul de 2%. De Wever își propune să pună în aplicare cheltuielile mai mari până la summitul NATO din 24 iunie, a mai informat ziarul De Tijd.

• Te-ar putea interesa și: Industria de armament din Europa ia avânt după ultimele evoluții legate de Ucraina

Franța trebuie să cheltuiască mai mult pentru apărare și mai repede, a declarat tot marți ministrul francez de Finanțe, Eric Lombard, în contextul în care țările europene sunt îndemnate să sporească cheltuielile pentru apărare, în timp ce Washingtonul amenință să se retragă din efortul aliat de ajutorare a Kievului.

„Trebuie să ne mișcăm mai repede și mai mult", a declarat Lombard pentru Franceinfo. Remarcile lui vin în contextul în care Franța a fost supusă unor presiuni interne și comunitare pentru a-și reduce deficitul.

Lombard a declarat că Franța va trebui să facă eforturi în alte domenii pentru a finanța în mod corespunzător creșterea cheltuielilor de apărare, dar a insistat că sistemul de protecție socială al țării va rămâne în mare parte intact.

Partidele germane, la răscruce, cu apărarea în vizor

În Germania - cea mai mare membră a UE, cu cea mai puternică economie, sporirea cheltuielilor de apărare era tema principală a negocierilor pentru formarea unei noi coaliții, marți, informează dpa.

Premierul bavarez Markus Söder a declarat marți dimineață că aceasta este o „zi foarte, foarte importantă", la câteva ore după ce Statele Unite au anunțat luni că suspendă temporar ajutorul militar pentru Ucraina.

Alianța de centru-dreapta CDU-CSU - formată din creștin-democrați (CDU) și Uniunea Creștin-Socială (CSU) a lui Söder - speră să formeze o coaliție cu Partidul Social Democrat (SDP) al cancelarului demisionar Olaf Scholz, după ce a câștigat alegerile parlamentare luna trecută.

Deși ajungerea la un acord de coaliție în Germania durează de obicei săptămâni, dacă nu chiar luni, negociatorii sunt supuși unei presiuni uriașe pentru a găsi un consens imediat, într-o vreme când Europa se grăbește să răspundă la schimbarea dramatică a politicii externe a SUA sub președinția lui Donald Trump.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Marcel Dumbrăvan activează la Procuratura Anticorupție din 2008 și a primit calificativul „foarte bine” la ultima inspecție profesională, potrivit unui raport prezentat în ședința Consiliului.

Candidatura sa a fost propusă de procurorul general Ion Munteanu.

Dumbrăvan le-a spus membrilor CSP că, în ultima perioadă, a fost responsabil de Oficiul Nord al Procuraturii Anticorupție.

„Îmi dau seama de responsabilitatea funcției și mă voi strădui să fac față domeniului managerial respectiv. Știu că nu este ușor. Voi conta pe sprijinul personalului Procuraturii Anticorupție și al Procuraturii Generale”, a declarat Dumbrăvan.

De asemenea, procurorul a spus că personalul instituției este „demoralizat” din cauza procedurii de „vetting”. Potrivit lui, procurorii sunt îngrijorați și din cauza intenției autorităților de a lichida Procuratura Anticorupție, precum și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate, și de a crea o singură procuratură care se va ocupa de cazurile de corupție și de crimă organizată.

„Procurorii sunt descurajați. Ei nu știu care va fi viitorul lor, în ce funcții vor lucra”, a subliniat el.

Dumbrăvan s-a angajat să își sprijine colegii pentru a obține rezultate. El a mai spus că, în calitate de șef interimar al Procuraturii Anticorupție, intenționează să ia măsuri pentru a se asigura că investigarea cazurilor nu va întârzia.

După ce Consiliul a votat în favoarea numirii lui Dumbrăvanu, șeful CSP, Dumitru Obadă, i-a urat acestuia succes. „Vă dorim succes, înțelepciune, răbdare. Să consolidați echipa cu ajutorul lui Dumnezeu”, a spus el.

• Te-ar putea interesa și: Primul pas pentru crearea PACCO. Deputații au adoptat în prima lectură legea care prevede lichidarea procuraturilor specializate
  

Veronica Dragalin a preluat conducerea Procuraturii Anticorupție la 1 august 2022 și și-a prezentat demisia la 19 februarie 2025. Ea s-a opus desființării procuraturilor specializate, afirmând că aceasta ar pune în pericol anchetele în curs și securitatea țării. Dragalin a îndemnat deputații să nu voteze în favoarea proiectului respectiv. A doua zi, deputații au adoptat în primă lectură proiectul legii privind crearea Parchetului pentru Combaterea Corupției și a Criminalității Organizate.

Pe 4 martie, Veronica Dragalin a publicat un mesaj de adio pe pagina sa de Facebook. „Din păcate, acest capitol se încheie într-un mod pe care nu l-am prevăzut - o evidențiere a provocărilor profunde care încă stau în calea adevăratei justiții și statului de drept în Republica Moldova”, a scris ea.

Dragalin a declarat că nu a renunțat la intenția sa de a lupta împotriva corupției și că, în calitate de cetățean obișnuit, intenționează să urmărească îndeaproape activitatea instituțiilor publice.

„Stimați cetățeni, începând de astăzi, mă alătur de voi ca un simplu cetățean al Republicii Moldova care își iubește țara și care are privilegiu și obligația să urmărească cu vigilență activitatea instituțiilor publice și pe cei care dețin putere în stat”, a spus fosta șefă a PA.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„A opri ajutorul acum înseamnă a-l ajuta pe (președintele rus Vladimir) Putin”, a declarat Oleksandr Merejko, președintele Comisiei parlamentare pentru afaceri externe din Ucraina, pentru Reuters.

„La prima vedere, asta arată foarte rău. Se pare că ne împinge spre capitulare, ceea ce înseamnă (acceptarea) cererilor Rusiei”, a mai spus el.

Suspendarea ajutorului, scrie Reuters, a venit după ce Trump a schimbat politica SUA privind Ucraina și Rusia la preluarea mandatului în ianuarie, adoptând o poziție mai conciliantă față de Moscova.

Știrea urmează, de asemenea, unei confruntări explozive cu Zelenski la Casa Albă, vineri, în care Trump l-a acuzat că nu este suficient de recunoscător pentru sprijinul acordat de Washington în războiul cu Rusia.

„Cel mai important: este o lovitură psihologică, o lovitură politică asupra Ucrainei, care nu ne întărește moralul”, a declarat Merejko.

El a comparat oprirea ajutorului cu Acordul de la München din 1938, când Germaniei naziste i s-a permis să anexeze o parte din Cehoslovacia.

„Este mai rău decât München, pentru că cel puțin acolo nu au încercat să prezinte Cehoslovacia drept agresor, dar aici încearcă să acuze victima de agresiune - iar asta este extrem de periculos”, a spus el.

Nu este limpede dacă se oprește chiar totul

Ucrainenii s-au trezit marți cu vestea că administrația Trump a suspendat ajutorul militar pentru lupta lor împotriva invaziei Rusiei, la câteva zile după o dispută dezastruoasă în Biroul Oval care a adâncit ruptura dintre Kiev și Casa Albă - nota marți dimineață Associated Press.

Decizia pare să oprească livrările de arme aprobate în timpul administrației Biden, dar nu a fost clar dacă vor fi afectate livrările de muniție pentru sistemele de arme aflate deja în Ucraina.

„Mă simt trădat, dar din anumite motive acest sentiment nu este foarte profund. Mă așteptam la așa ceva din partea lui Trump”, a declarat sub condiția anonimatului un soldat ucrainean care luptă în regiunea rusă Kursk, unde Ucraina a lansat o incursiune militară îndrăzneață în august 2024 pentru a-și îmbunătăți poziția la negocieri. Kievul s-a temut de posibilitatea opririi ajutorului pentru Ucraina încă de la preluarea mandatului de către Trump, amintește AP.

„Prin întreruperea bruscă a asistenței militare acordate Ucrainei, președintele Trump îi lasă baltă pe ucraineni la greu și dă undă verde Rusiei să-și continue marșul spre vest", a declarat Razom for Ukraine, un grup de susținere a Ucrainei din SUA. „Razom for Ukraine îndeamnă Casa Albă să întoarcă imediat cursul, să reia ajutorul militar și să îl preseze pe Putin să pună capăt invaziei sale oribile”, se mai spune în declarație.

Kremlinul salută decizia SUA

Kremlinul a salutat decizia Casei Albe de a întrerupe temporar ajutorul militar pentru Ucraina.

„Dacă este adevărat, atunci este o decizie care într-adevăr ar putea determina regimul de la Kiev să intre într-un proces de pace”, a declarat reporterilor Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin.

Potrivit agenției Bloomberg, orice întrerupere a fluxului de arme americane spre linia frontului ar slăbi rapid șansele Ucrainei de a învinge invazia Rusiei. Suspendarea se aplică „tuturor echipamentelor militare americane care nu se află în prezent în Ucraina, inclusiv armelor aflate în tranzit pe avioane și nave sau care așteaptă în zonele de tranzit din Polonia.

Suspendarea „va avea un impact negativ, desigur, dacă privezi Ucraina de asistența din partea Statelor Unite, fie că este vorba de ajutor financiar sau militar”, a declarat analistul militar independent Iuri Federov pentru Current Time. „Asistența militară include nu numai furnizarea de arme, muniții și așa mai departe, ci și sprijinirea Ucrainei prin furnizarea de informații”.

„Majoritatea experților estimează că forțele armate ucrainene vor fi capabile să mențină ritmul și intensitatea actuală a operațiunilor militare timp de aproximativ șase luni”, a spus el. „Dacă acest lucru este corect sau nu - este greu de spus”.

Suspendarea ajutoarelor militare ale SUA se va adăuga probabil îngrijorărilor Kievului și ale susținătorilor săi occidentali că Ucraina ar putea fi presată să ajungă la o încetare a focului sau la un acord de pace care să favorizeze Moscova.

Aliații europeni mai primesc un semnal

Decizia SUA de a îngheța ajutorul pentru Ucraina întărește poziția Rusiei și face pacea mai dificil de obținut, a declarat marți Benjamin Haddad, ministrul francez pentru Afaceri Europene.

„În mod fundamental, dacă dorim pacea, o decizie de suspendare a înarmării pentru Ucraina consolidează pacea sau o face mai îndepărtată? O face mai îndepărtată, deoarece nu face decât să întărească mâna agresorului de pe teren, care este Rusia", a declarat Haddad pentru France 2.

Marea Britanie a declarat marți că este angajată să asigure o pace durabilă în Ucraina împreună cu aliații săi după ce președintele american Donald Trump a sistat ajutorul militar american pentru Kiev.

„Rămânem absolut angajați în asigurarea unei păci durabile în Ucraina și colaborăm cu aliații cheie pentru a sprijini acestui efort. Este un lucru corect de făcut și este în interesul nostru să facem acest lucru”, a spus un purtător de cuvânt al guvernului britanic într-o declarație.

Sute de polonezi și ucraineni au demonstrat luni seară la Varșovia, în fața ambasadei SUA, protestând față de atitudinea noii administrații americane față de liderul Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Protestul a venit la câteva ore după ce un erou polonez al democrației, Lech Wałęsa, și zeci de alți foști deținuți politici din Polonia au scris o scrisoare președintelui Donald Trump, spunându-i că tratamentul pe care acesta l-a aplicat președintelui Ucrainei în Biroul Oval săptămâna trecută i-a umplut de „oroare și dezgust".

Wałęsa, care a ocupat funcția de președinte la scurt timp după ce Polonia a rupt cu comunismul și ceilalți semnatari îi transmit lui Trump că li s-a părut ofensator faptul că se aștepta ca președintele ucrainean Volodimir Zelenski să arate respect și recunoștință pentru asistența materială pe care Statele Unite au acordat-o Ucrainei pentru a se apăra împotriva invaziei Rusiei. „Recunoștința se cuvine soldaților ucraineni eroici care își varsă sângele în apărarea valorilor lumii libere. Ei sunt cei care au murit pe linia frontului", spun semnatarii.

Cât de mult este afectat ajutorul?

Valoarea exactă a ajutorului militar afectat este neclară, dar transferul de arme în valoare de 3,85 miliarde de dolari autorizat de Congres în timpul mandatului lui Biden nu a fost încă alocat de Casa Albă. Niciun nou ajutor militar nu a fost aprobat de la preluarea mandatului de către Trump, în ianuarie.

Congresul SUA a alocat peste 180 de miliarde de dolari pentru sprijinirea Ucrainei de când Rusia și-a lansat invazia la scară largă în februarie 2022, aproximativ două treimi din această sumă reprezentând asistența militară.

„În primul rând, suspendarea ajutorului american ar putea afecta rachetele de apărare aeriană, muniția HIMARS și artileria”, a scris pe Telegram deputatul ucrainean Oleksi Honcearenko.

Statele Unite sunt singurul producător de sisteme HIMARS și ATACMS, iar dacă acestea se termină, capacitatea Ucrainei de a lovi mult în spatele liniilor rusești și de a-și păzi pozițiile din spate va fi compromisă.

Ce ar putea pune capăt pauzei în ajutorul militar?

„Ceea ce trebuie să auzim de la președintele Zelenski este că regretă ceea ce s-a întâmplat, că este pregătit să semneze acest acord privind minereurile și că este gata să se angajeze în negocieri de pace”, a declarat Mike Waltz, consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, pentru Fox News, la 3 martie.

După ce Zelenski a fost citat spunând că sfârșitul războiului este „foarte, foarte departe”, Trump a scris într-o postare pe social media: „Aceasta este cea mai proastă declarație care ar fi putut fi făcută de Zelenski, iar America nu o va mai suporta mult timp!”

În interviul pentru Fox, Vance a spus că ușa rămâne deschisă pentru ucraineni, dar că liderii europeni trebuie să-i spună lui Zelenski că războiul nu poate continua la nesfârșit. Ei recunosc acest lucru în privat, dar în public tind să îl „umfle pe Zelenski, a mai spus vicepreședintele american.

De asemenea, Vance a apărat poziția lui Trump potrivit căreia un interes economic al Washingtonului în viitorul Ucrainei va servi drept garanție de securitate solidă.

„Dacă doriți garanții reale de securitate, dacă doriți să vă asigurați că Vladimir Putin nu va invada din nou Ucraina, cea mai bună garanție de securitate este să le oferiți americanilor un avantaj economic în viitorul Ucrainei”, a spus Vance în interviu.

„Aceasta este o garanție de securitate mult mai bună decât 20.000 de soldați dintr-o țară care nu a mai luptat într-un război de 30 sau 40 de ani”, a adăugat el.

Trump a declarat pe 3 martie că nu crede că acordul privind mineralele a eșuat.

• Te-ar putea interesa și: Video | Momentul în care Donald Trump și Volodimir Zelenski se contrează la Casa Albă

Zelenski a părăsit Casa Albă pe 28 februarie fără a semna un acord care să ofere SUA acces la mineralele rare și resursele naturale ale Ucrainei, așa cum era planificat.

Statele Unite au făcut presiuni asupra lui Zelenski pentru a se alinia eforturilor Washingtonului de a ajunge la un acord care să pună capăt luptelor din Ucraina, în timp ce liderii europeni au încercat să își aroge un rol mai puternic după vizita dezastruoasă a liderului ucrainean la Casa Albă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Letonia a interzis intrarea în țară a 16 cetățeni georgieni. Ministrul leton de externe, Baiba Braže, a declarat că interdicția a fost impusă pentru o perioadă nedeterminată.

La rândul său, Lituania a sancționat 74 de oficiali georgieni. Ministerul de Externe de la Vilnius a precizat că lista include șapte judecători ai Curții Constituționale de la Tbilisi, precum și alți judecători, procurori și ofițeri de poliție, inclusiv cei care „au depus mărturii false împotriva jurnalistei Mzia Amaglobeli și au contribuit la detenția sa ilegală”.

„Lituania a adăugat 74 de oficiali georgieni pe lista persoanelor care au interdicție de intrare în țară din cauza încălcărilor grave ale drepturilor omului și a represiunilor din Georgia. Sprijinim poporul georgian în aspirația sa către democrație și viitor european”, a afirmat ministrul lituanian de externe, Kęstutis Budrys.

• Te-ar putea interesa și: „Visul Georgian” încetează colaborarea cu APCE de la Strasbourg

Estonia a inclus 55 de cetățeni georgieni pe lista sancțiunilor. Printre aceștia se numără 20 de judecători, 15 procurori, 13 ofițeri de poliție, cinci deputați din partidul de guvernământ Visul Georgian (Lașa Talahadze, Irakli Zarkua, Viktor Sanikidze, Gela Samharauli, Beka Odișaria).

Ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a spus că lista de sancțiuni include persoane implicate în persecutarea protestatarilor. „Aceste persoane au folosit sau au amenințat cu violența. Folosirea violenței în Georgia împotriva protestatarilor, jurnaliștilor și liderilor opoziției este inacceptabilă, criminală și o încălcare a drepturilor omului", a scris el.

Lituania, Letonia și Estonia au fost primele care au anunțat sancțiuni împotriva autorităților georgiene, pe fondul protestelor masive legate de respingerea de către această țară a integrării europene în 2024. Acestea au interzis intrarea, în special, a oligarhului Bidzina Ivanișvili, fondator al partidului pro-rus de guvernare Visul Georgian, și a ministrului de interne, Vahtang Gomelauri.

În baza relatărilor Current Time TV.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Poliția înarmată a închis centrul orașului din vestul Germaniei, unde putea fi văzută într-o piață o mașină avariată, cu geamul din față spart, potrivit AFP.

Două atacuri cu mașini în alte orașe germane, din decembrie, s-au soldat cu opt morți. Mannheim însuși, oraș la 85 km sud de Frankfurt-pe-Main, a fost scena unui atac prin înjunghiere la un miting anti-islam, în mai anul trecut. Atunci, un polițist a fost ucis și alte cinci persoane rănite, iar atacul a fost pus pe seama unui străin cu cererea de azil respinsă.

Poliția nu a calificat noul incident violent drept un atac, dar a declarat că un presupus „autor" a fost arestat după ce mașina a trecut printr-o zonă comercială în jurul orei 12:15, ora locală.

„Acum putem confirma că o mașină a intrat într-o zonă pietonală și că o persoană a fost ucisă", a declarat purtătorul de cuvânt al poliției, Stefan Wilhelm, adăugând că mai multe persoane au fost rănite. „Putem confirma că un suspect a mai fost arestat", a spus el, adăugând că „ancheta continuă".

Wilhelm a mai declarat că locuitorii au fost îndemnați să evite zona centrală a orașului, în contextul unei operațiuni ample a poliției. Polițiști puternic înarmați au izolat zona, iar deasupra și-au făcut apariția elicoptere ale poliției.

Cotidianul Bild a informat că două persoane, nu doar una, au fost ucise și 25 rănite în incident, iar imaginile publicate de el arată ambulanțe lângă turnul de apă istoric al orașului. Un reporter aflat la fața locului pentru canalul de știri NTV a declarat că „cel puțin o persoană zace acoperită sub o prelată" și că pantofi de copii erau împrăștiați printre alte obiecte, pe sol.

Orașele germane au fost marcate de mai multe atacuri violente, inclusiv de înjunghieri și atacuri cu mașini care au fost atribuite solicitanților de azil.

Luna trecută, un bărbat a intrat cu mașina într-o demonstrație sindicală în orașul München din Bavaria, omorând o fetiță de doi ani și pe mama acesteia.

În decembrie, un atac cu mașină-capcană a avut ca țintă o piață de Crăciun din orașul estic Magdeburg, omorând șase persoane și rănind câteva sute.

Autoritățile din Mannheim și din toată țara se aflau de câteva zile în stare de alertă maximă, deoarece ziua de luni este punctul culminant al sărbătorilor tradiționale de carnaval din Germania, înainte de începerea Postului Mare dinaintea Paștelor. Ministra de Interne, Nancy Faeser, a declarat luni, înainte de incidentul din Mannheim, că festivitățile se desfășoară în condiții de securitate „ridicate”.

La Mannheim, mii de oameni s-au aflat pe străzi duminică, la parada de carnaval. După incidentul de luni, ministra Faeser și-a anulat vizita la parada de carnaval din Köln - pentru a se deplasa la Mannheim.

Securitatea a fost o temă majoră în alegerile germane de luna trecută, câștigate de CDU/CSU, un bloc de centru-dreapta, amintește AFP.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Informația a fost prezentată de Ministerul Sănătății către Curtea de Conturi (CC), ca răspuns la implementarea recomandărilor Curții, care a efectuat în anul 2024 un audit financiar al activității ministerului.

„Studentul/elevul se obligă să restituie la bugetul de stat, în cazul exmatriculării sau neprezentării la locul de muncă conform repartizării și al încălcării termenului indicat în contract, cheltuielile pentru instruirea sa în volumul calculat de instituția de învățământ respectivă”, se arată în răspunsul Ministerului Sănătății.

Potrivit raportului CC, prezentat în iunie 2024, 26 de absolvenți ai USMF din promoția anului 2023 și 33 de absolvenți din promoția 2022 nu s-au angajat conform repartizării ministerului. Statul a cheltuit pentru instruirea acestora 17,6 milioane de lei.

Alți 15,3 milioane de lei, statul a cheltuit pentru instruirea a 73 de studenți ai USMF care au fost exmatriculați în anii 2022-2023 din varii motive.

Potrivit datelor oferite anterior Europei Libere de către Ministerul Sănătății, peste 140 de foști medici și farmaciști rezidenți care au terminat studiile cu finanțare din bugetul de stat în anii 2018-2023 nu s-au prezentat la locul de repartizare și au restituit statului 7,8 milioane de lei.

Legea obligă medicii și farmaciștii, care au studiat la buget, să muncească cel puțin 5 ani conform repartizării Ministerului Sănătății, în caz contrar trebuie să restituie costurile studiilor.

• Te-ar putea interesa și: Tinerii medici din mediul rural vor primi indemnizații mai mari

Întrucât R. Moldova se confruntă cu un deficit de lucrători medicali, mai ales în zonele rurale, Ministerul Sănătății a mărit în anul 2024 indemnizația unică primită de tinerii, care merg să lucreze conform repartizării, de la 120 mii de lei la 250 mii de lei.

Tot anul trecut, Ministerul Sănătății a mărit și termenul de repartizare de la 3 la 5 ani de activitate obligatorie.

Totodată, medicii, farmaciștii și specialiștii cu studii superioare de licență în domeniul medical, care activează în mediul rural, beneficiază inclusiv de compensarea cheltuielilor pentru închirierea locuinței și pentru consumul de energie termică și electrică în primii 5 ani de activitate, comparativ cu cei 3 ani stabiliți anterior.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Valul de donații ale cetățenilor cehi a început la mijlocul lunii februarie, la împlinirea a trei ani de război în Ucraina, dar acestea au crescut spectaculos după schimbul de replici aprins pe care președintele SUA l-a avut cu liderul de la Kiev, vinerea trecută, în Biroul Oval.

Numai în seara zilei de vineri, 28 februarie, cehii au transferat peste 3 milioane de coroane (120 mii euro), de 10 ori mai mult decât într-o zi obișnuită, pe conturile a trei organizații importante care sprijină Ucraina („Dárek pro Putina”, „Paměť národa” și „Člověk v tísni”).

„Pe măsură ce Trump crește presiunea publică, unii cehi pun mâna pe cardurile lor bancare pentru a riposta”, a declarat Martin Ondráček de la „Dárek pro Putina” („Cadou lui Putin” – n.r.), pentru radioul public iRozhlas.

„Cred că oamenii sunt furioși că președintele Trump și vicepreședintele JD Vance au fost atât de ofensatori cu Zelenski. (...) Oamenii pur și simplu își dau seama că acești parteneri nu mai pot fi de încredere. Trebuie să lucrăm din nou ca la începutul războiului, pentru că suntem cu toții îngrijorați de viitor”, a spus și Martin Kroupa, de la Paměť národa.

Potrivit lui Ondráček, donațiile făcute de cehi la weekend au crescut și ele în mod semnificativ, iar acestea vor completa suma necesară de peste 2,9 milioane de euro pe care „Dárek pro Putina” au adunat-o ca să achiziționeze un elicopter Black Hawk pentru Ucraina.

„Republica Cehă a devenit prima țară din lume ai cărei cetățeni au finanțat prin crowdfunding un elicopter militar pentru Ucraina”, a declarat Ondráček. Fondurile suplimentare vor fi folosite pentru a transporta UH-60 Black Hawk în Ucraina, care are nevoie disperată de sprijin aerian modern, a precizat el.

• Te-ar putea interesa și: Cehia vrea să limiteze drastic accesul la cetățenie pentru ruși

Alte grupuri de ajutor umanitar și militar din Cehia au înregistrat, de asemenea, o creștere a donațiilor.

„Există sentimentul clar că cehii nu vor să-l lase pe cel slab să cadă atunci când este tratat cu atâta ostilitate”, a declarat Jan Heřmánek de la Team4Ukraine pentru iRozhlas. Organizația sa, care ajută Ucraina din 2014, a înregistrat un număr tot mai mare de donatori în ultimele săptămâni.

„Există sentimentul că cehii nu vor să stea deoparte și să nu facă nimic. Ei înțeleg trauma Ucrainei pentru că am trecut și noi prin experiențe istorice similare”, a declarat Heřmánek, adăugând că banii pe care oamenii i-au trimis în contul organizației sale vor fi folosiți pentru achiziționarea de drone pentru unitățile ucrainene care luptă în regiunile Donețk și Harkov, precum și pentru achiziționarea unui robot de stingere a incendiilor pentru pompierii ucraineni.

Dincolo de sprijinul popular, guvernul ceh și-a reafirmat, de asemenea, angajamentul față de Ucraina. Ministra apărării de la Praga, Jana Černochová, a vizitat la sfârșitul săptămânii regiunea Harkov, unde a transmis unei brigăzi militare ucrainene un lot de ajutoare – haine și încălțăminte de iarnă, precum și consumabile medicale.

Premierul ceh, Petr Fiala, a declarat după summitul de la weekend al liderilor europeni că Ucraina ar trebui să beneficieze mai mult sprijin occidental și că, în viitor, o armată puternică a Kievului ar putea fi o garanție de securitate.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Acesta este primul guvern tripartit al țării din centrul Europei, una din cele mai bogate din Uniunea Europeană. Guvernarea reunește Partidul Popular Austriac conservator al lui Stocker (ÖVP), social-democrații de centru-stânga (SPÖ) și liberalii de la NEOS.

Alianța a fost încheiată doar la a doua încercare, după ce Partidul Libertății, de extremă dreaptă (FPÖ), a devenit cea mai puternică forță politică în alegerile parlamentare din 29 septembrie, dar nu a reușit să formeze guvernul cu conservatorii.

Stocker, un politician de 64 de ani, a preluat conducerea ÖVP după demisia lui Karl Nehammer, cunoscut în estul Europei mai ales pentru blocarea îndelungă a aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen, fără frontiere interne.

Noul guvern, scrie Associated Press, va trebui să facă față creșterii șomajului, recesiunii și unui buget care scârțâie.

Acordul său de coaliție, prezentat joi după cele mai lungi negocieri din Austria de după cel de-al Doilea Război Mondial, prevede, de asemenea, noi reguli stricte privind azilul în țara cu 9 milioane de locuitori.

În același acord se prevede sprijinul Austriei pentru „parcursul european” al R. Moldova, Ucrainei și Georgiei, dar se cere „terminarea” candidaturii Turciei, cea mai veche din istoria UE.

• Te-ar putea interesa și: Noua guvernare austriacă sprijină „parcursul european” al Moldovei. De candidatura Turciei nu mai vrea să audă

În acordul publicat săptămâna trecută se regăsesc ceea ce observatorii numesc concesii făcute extremei-drepte, cum ar fi interdicția portului vălului musulman sau blocarea reunificării familiilor solicitanților de azil.

Faptul că în noua guvernare de la Viena nu este cuprinsă formațiunea care a câștigat alegerile din septembrie, eurosceptica și antimigraționista FPÖ, a fost caracterizat de către presa de orientare conservatoare drept o „trădare” a electoratului.

Aceeași presă a spus că în Austria s-ar repeta scenariul politic din Germania, unde partidele tradiționale (CDU-CSU și SPD) ar ține dreapta antimigraționistă (AfD) departe de putere, sfidând voința alegătorilor, care au clasat-o pe locul al doilea la recentele alegeri.

Liderul FPÖ, Herbert Kickl, un politician acuzat de simpatii pentru nazism, a declarat că noua coaliție ar „deschide calea către un stat polițienesc" și că autoritățile ar trebui să se concentreze mai mult pe prevenirea intrării în Austria a „infractorilor migranți”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Prima etapă de înscriere este organizată în perioada 3 martie – 30 aprilie, iar cea de a doua în perioada 2-8 mai. În aceste perioade se vor desfășura probele de aptitudini în instituțiile de învățământ general, care au clase cu profil.

Rezultatele înscrierii copiilor în clasa I după prima etapă vor fi afișate pe 16 mai. De asemenea, pe site-ul instituțiilor de învățământ și al direcțiilor educație din R. Moldova va fi prezentat numărul de locuri rămase libere după prima etapă.

Turul doi de înscriere va fi organizat în perioada 19 – 30 mai. În această perioadă vor fi înscriși copiii, care nu au reușit să depună cereri în prima etapă, dar și copiii care vor împlini vârsta de 7 ani în perioada 1 septembrie - 31 decembrie 2025.

În perioada 2 - 6 iunie se vor desfășura probele de aptitudini în instituțiile de învățământ general care organizează clase cu profil, pentru locurile rămase libere, iar rezultatele și numărul locurilor libere vor fi anunțate pe 9 iunie 2025.

Lista finală a copiilor înscriși în clasa I va fi afișată public în instituțiile de învățământ pe 10 iunie 2025.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, în acest an părinții nu vor prezenta raportul privind dezvoltarea fizică, socio-emoțională, cognitivă, a limbajului și comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare la finele grupei pregătitoare, în format fizic (pe hârtie) până la data de 1 septembrie.

Acesta va fi generat în Sistemul informațional de management în educație (SIME), iar instituțiile de învățământ vor putea lua cunoștință cu datele despre copil accesând site-ul.

• Vezi și: Ministerul Educației schimbă regulile de înscriere a copiilor în clasa I

Recent, autoritățile din educație au aprobat și noua metodologie de înscriere în clasa I. Potrivit acesteia, copiii cetățenilor moldoveni din diaspora, cetățenilor UE, precum și a celor refugiați vor avea șanse egale la înmatriculare.

De asemenea, copiii cu cerințe educaționale speciale vor beneficia de o perioadă de tranziție de la învățământul preșcolar la învățământul primar în funcție de recomandările specialiștilor structurilor teritoriale de asistență psihopedagogică din cadrul Centrului Republican de Asistență Psihopedagogică (CRAP).

Peste 10.400 de copii din municipiul Chișinău au fost înscriși în clasa I pentru anul de studii 2024-2025.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Costa a declarat că este „impresionat” de reușitele R. Moldova în cei trei ani de la depunerea cererii, perioadă în care Rusia ar fi subminat parcursul european al Chișinăului, folosind „șantajul energetic, știrile false și războiul hibrid”.

„UE și R. Moldova vor continua să susțină cu fermitate pacea”, a spus oficialul european care a subliniat că Bruxelles și Chișinău își vor modela viitorul în termeni proprii, „fără interferențe” din exterior.

El a criticat șantajul energetic la care a fost supusă R. Moldova de către Rusia la începutul acestui an, când Gazprom a oprit livrările de gaze spre regiunea transnistreană, iar drept răspuns UE este gata „să sprijine Moldova în obținerea independenței energetice depline”.

Costa a amintit că UE și R. Moldova în colaborare au prevenit o catastrofă umanitară în stânga Nistrului și a subliniat că oferta europeană de 60 milioane de euro pentru Tiraspol rămâne valabilă.

Totodată, oficialul european a anunțat că primele 300 de milioane din cele 1,9 miliarde de euro din cadrul planului de creștere economică a R. Moldova vor fi disponibile până la sfârșitul lunii aprilie.

Apărarea R. Moldova, pe agenda UE

Costa a mai spus că după Ucraina, R. Moldova este a doua cea mai mare beneficiară a instrumentului de pace european, prin care Chișinăul va primi 60 milioane de euro pentru a „spori capacitățile de apărare”. Banii urmează a fi oferiți în acest an și reprezintă aproape dublul sumei oferite de UE pentru aceleași scopuri R. Moldova între 2022 și 2024.

În discursul său, președintele Consiliului European a salutat „eforturile” lui Donad Trump pentru „a împinge Rusia spre negocieri”, dar a subliniat că UE tot vrea să participe în aceste negocieri pentru a asigura o „pace de durată” în Ucraina, dar și pentru a asigura securitatea întregii Europe.

• Citește și: Cum vrea R. Moldova să-și crească ratingul în topul puterilor militare

La rândul său, președinta moldoveană a spus că vizita lui Costa „are o semnificație aparte” la trei ani de la depunerea de către R. Moldova a cererii de aderare, prin care, potrivit Maia Sandu, moldovenii „au făcut o alegere clară spre pace, liberate și democrație”.

Potrivit ei, securitatea R. Moldova „nu mai e doar politica internă” a Chișinăului, ci este parte a efortului european comun.

„Într-o lume marcată de insecuritate, amenințări hibride, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare, Moldova își întărește capacitatea de securitate și apărare cu Uniunea Europeană”, a spus Sandu care a mulțumit UE pentru sprijin datorită căruia Moldova investește în „securitate energetică, energie regenerabilă, eficiență energetică și interconectări cu Europa”.

Sandu a mulțumit UE pentru planul de creștere economică a R. Moldova de 1,9 miliarde de euro.

„Statele UE cred în Moldova de aceea investesc”, a spus președinta moldoveană, care a subliniat că, în aceste „vremuri nesigure, cu război la hotar”, doar în UE R. Moldova va fi protejată.

R. Moldova rămâne în așteptarea deschiderii negocierilor de aderare

Vizita lui Costa are loc la fix trei ani de la depunerea cererii de aderare a R. Moldova la UE, făcută la scurt timp de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina. În cei trei ani de la depunerea cererii, R. Moldova a obținut deschiderea oficială a negocierilor de aderare pe 25 iunie 2024.

În noiembrie 2024, „obiectivul strategic” al aderării R. Moldova la UE a fost introdus oficial în Constituție, ca urmare a votului „Da” la referendumul organizat concomitent cu alegerile prezidențiale câștigate de Maia Sandu, cu promisiunea de a „pregăti R. Moldova de aderare” la comunitatea europeană.

În prezent, R. Moldova se află în așa-numitul proces de „screening” al legislației, adică de evaluare a legilor naționale și a compatibilității lor cu cele europene.

• Te-ar putea interesa și: Pe când ceasul potrivit pentru R. Moldova ca să deschidă primele capitole de negocieri cu UE?

La începutul acestui an, Parlamentul European și statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord temporar privind un plan de dezvoltare economică a R. Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro.

Tot în prima jumătate a lui 2025, R. Moldova se pregătește pentru deschiderea primului capitol al negocierilor de aderare, iar autoritățile pro-europene de la Chișinău promit că vor finaliza negocierile până în 2030.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Marea Britanie, Franța și alte țări își vor intensifica eforturile într-o „coaliție a celor dispuși” și vor încerca să implice SUA în sprijinul lor pentru Ucraina, a spus el.

„Ne aflăm astăzi la o răscruce de drumuri în istorie”, a declarat Starmer după un summit cu 18 lideri, majoritatea din Europa și inclusiv președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Premierul Keir Starmer a spus că au fost convenite patru puncte care să ducă spre o pace stabilă în Ucraina:

1. Menținerea ajutorului militar în Ucraina și continuarea presiunii economice asupra Rusiei.
2. Orice pace durabilă trebuie să asigure suveranitatea și securitatea Ucrainei, iar Ucraina trebuie să fie prezentă la orice discuții de pace.
3. În cazul unui acord de pace, capacitățile defensive ale Ucrainei trebuie crescute pentru a descuraja orice invazie viitoare.
4. Dezvoltarea unei „coaliție a celor dispuși” pentru a garanta un acord de pace în Ucraina și pentru a garanta pacea după aceea.

„Trebuie să învățăm din greșelile trecutului, nu putem accepta un acord slab pe care Rusia îl poate încălca cu ușurință, în schimb orice acord trebuie să fie susținut de putere”, a spus premierul Keir Starmer.

Premierul nu a precizat ce țări au fost de acord să se alăture acestei „coaliții a celor dispuși”, dar a spus că cei care s-au angajat vor intensifica planificarea de urgență.

Marea Britanie, a spus el, își va susține angajamentul de a trimite trupe pe teren și avioane pentru protecție aeriană.

„Europa trebuie să facă munca grea”, a spus el, înainte de a adăuga că acordul ar avea nevoie de sprijinul SUA și ar trebui să includă Rusia. Premierul britanic a precizat că Moscovei nu i se poate permite să dicteze termenii.

„Permiteți-mi să fiu clar, suntem de acord cu Trump asupra nevoii urgente de o pace durabilă. Acum trebuie să livrăm împreună”, a spus Keir Starmer.

• Citește și: Starmer i-a spus lui Trump că Marea Britanie e gata să trimită trupe „pe teren” în Ucraina

Printre țările participante la summit s-au numărat Franța, Polonia, Suedia, Turcia, Norvegia, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Olanda, România, Finlanda, Italia, Spania și Canada.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că există acum o nevoie urgentă de „a reînarma Europa”.

Keir Starmenr a anunțat, de asemenea, un sprijin de 1,6 miliarde de lire sterline pentru a cumpăra pentru Ucraina peste 5.000 de rachete de apărare aeriană. Aceasta vine pe lângă un împrumut de 2,2 miliarde de lire sterline acordat Ucrainei, garantat din profiturile din activele rusești înghețate.

Întâlnirea liderilor de la Londra vine la două zile după un schimb de replici aprins între liderul ucrainean și președintele american Donald Trump la Casa Albă.

„Lucrăm cu toții împreună în Europa pentru a găsi o bază de cooperare cu America pentru o pace adevărată și securitate garantată”, a declarat Zelenski după summit.

Un posibil armistițiu de o lună

Potrivit Le Figaro, președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul britanic Keir Starmer, iau în calcul să propună un armistițiu în Ucraina „în aer, pe mări și pe infrastructura energetică”, care să permită negocieri și, ulterior, semnarea unui acord de pace.

Potrivit lui Emmanuel Macron, militarii europeni care să garanteze pacea în Ucraina ar urma să fie desfășurați pe teren într-o etapă ulterioară.

„Nu vor exista trupe europene pe teritoriul ucrainean în săptămânile următoare”, a spus el.

Președintele Franței a avertizat, de asemenea: „Vrem pace. Nu o vrem cu orice preț, fără garanții.

Emmanuel Macron a cerut, de asemenea, investiții masive în apărarea europeană.

„În ultimii trei ani, rușii au cheltuit 10% din PIB pentru apărare. Prin urmare, trebuie să ne pregătim pentru viitor”, avertizează el, stabilind o țintă de aproximativ 3 - 3,5% din PIB. Acest obiectiv este departe de cei 2% din PIB pe care Franța i-a obținut cu greu și pe care multe alte state europene nu l-au atins.

Liderul francez afirmă însă că Uniunea Europeană are mecanisme prin care poate găsi bani pentru investiții masive în apărarea continentului.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Activitățile de comemorare au început cu depunerea de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, la care au participat președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Dorin Recean, și reprezentanți ai Guvernului.

Aceștia s-au alăturat veteranilor de război la Marșul Memoriei care a început din Piața Marii Adunări Naționale până la monumentul „Maica Îndurerată” de la Complexul Memorial „Eternitate”. Marșul a fost însoțit de Fanfara Militară, studenți de la Academia de Poliție și Academia Militară „Alexandru cel Bun” care au dus portretele eroilor căzuți în lupte – militari, reprezentanți ai BDS Fulger și ai Inspectoratului General de Carabinieri.

Președinta Maia Sandu a ținut să menționeze în discursul ținut în fața veteranilor că războiul din 1992 „nu a fost unul local, ci declanșat de Rusia pentru a ne diviza și controla”, a spus președinta. Ea a cerut retragerea trupelor rusești de pe teritoriul R. Moldova: „Vrem să fim liberi”.

Președinta le-a promis veteranilor că sacrificiul lor nu este uitat, iar statul își exprimă angajamentul de a sprijini familiile celor căzuți.

În războiul de pe Nistru au luptat 30 de mii de oameni, iar 321 persoane au decedat. O mie – au fost răniți. „Să nu uităm prețul plătit pentru libertate și pace”, a declarat Maia Sandu.

Marșul s-a încheiat la monument cu un miting de doliu.

Și Primăria Chișinău a organizat în ajunul zilei de 2 martie o ceremonie de comemorare. Aceasta a avut loc la Satul Moldovenesc „Buciumul”. La eveniment a participat viceprimara Capitalei, Angela Cutasevici. „Grija pentru veterani și lecțiile pe care le lăsăm copiilor noștri sunt poate cel mai important omagiu”, a declarat viceprimara.

Ziua de 2 martie a fost declarată Ziua Memoriei și Recunoștinței și a fost instituită în memoria eroilor căzuți în Războiul pentru apărarea Independenței și Integrității teritoriale a R. Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

O echipă de specialiști din Ministerul Apărării Naționale, Serviciul Român de Informații și Ministerul Afacerilor Interne acționează în cursul zilei de sâmbătă, 1 martie, în proximitatea punctului de trecere a frontierei unde au fost semnalate, vineri, fragmente de dronă.

Zona se află la aproximativ 500 de metri de frontiera cu Republica Moldova, într-un spațiu extravilan, nefiind afectate elemente de infrastructură.

Din expertizele efectuate de investigatori, a rezultat că fragmentele provin de la un aparat de zbor fără pilot de proveniență rusă.

„Pe baza procedurilor de expertiză și analiză efectuate, a fost identificată prezența la bordul aparatului de zbor a unei încărcături de luptă active, care urmează să fie detonată în mod controlat la fața locului, pentru eliminarea oricărei stări de pericol la adresa populației locale, operația fiind în curs de desfășurare la ora transmiterii comunicatului”, se arată în comunicatul de presă al MAI din România.

Citește și: România a adoptat legea care permite armatei să doboare dronele care intră în spațiul aerian al țării

La începutul lunii februarie, atât România, cât și R. Moldova au convocat reprezentanți ai ambasadei Rusiei după ce au fost găsite noi fragmente de drone pe teritoriul lor.

În R. Moldova, două dintre drone au explodat la prăbușire, fiind găsite pe câmpuri, în apropierea unor sate din Găgăuzia, iar o a treia dronă a fost găsită nu departe de spitalul raional din Taraclia.

Fragmentele de drone găsite de autorități au fost prezentate de Ministerul moldovean al Afacerilor Externe ambasadorului desemnat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, în timpul convocării acestuia pentru a i se înmâna nota de protest. Diplomatul a respins acuzațiile și a a spus că ar putea fi „o provocare”.

Știre realizată cu ajutorul Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Cei doi lideri se cunosc de mult timp, dar este prima lor întrevedere de când Bolojan a preluat interimatul la președinția României, luna trecută.

„Faptul că în aceste vremuri complicate am venit să ne consultăm arată frățietatea dintre noi”, a spus Bolojan, la o conferință de presă alături de Maia Sandu, care a afirmat la rândul ei că întrevederea celor doi președinți într-o zi în care se sărbătorește mărțișorul arată din nou că „suntem același neam”.

Întâlnirea Sandu-Bolojan, a avut loc după disputa aprinsă din noaptea precedentă la Casa Albă între președintele SUA, Donald Trump, și cel al Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Președintele ucrainean a ripostat, când a fost acuzat în Biroul Oval că nu ar vrea un armistițiu cu liderul rus, Vladimir Putin, spunând că nu are încredere în acesta, fără garanții de securitate americane. După schimbul de replici tensionat, Zelenski a plecat în grabă de la Casa Albă, iar Trump a afirmat că liderul ucrainean a manifestat lipsă de respect și că poate „reveni atunci când va fi pregătit pentru pace”.

La Chișinău, Ilie Bolojan a spus că și-ar fi dorit ca întrevederea de la Casă Albă să se fi încheiat cu un acord prin care SUA ar fi obținut acces la mineralele rare ale Ucrainei în schimbul unor garanții de securitate, dar că rămâne „moderat optimist” că cele două țări pot reveni la semnarea acordului.

„Este păcat că această dispută la care s-a ajuns a întârziat semnarea unui acord”, a spus Bolojan și a adăugat: „Dar sper că înțelepciunea va prevala și lucrurile se vor duce către ceea ce ne dorim cu toții, către găsirea unor soluții pentru pace”.

Și Bolojan, și Sandu au pledat la conferința lor de presă la Chișinău pentru o pace justă și durabilă pentru Ucraina, nu doar pentru un acord de încetare a focului, care ar avantaja Rusia.

„Nimeni nu-și dorește pacea mai mult decât Ucraina”, a spus președinta moldoveană, susținând că R. Moldova aflată la adăpostul Ucrainei își dorește ca țara vecină să se bucure de „o pace reală, sustenabilă, o pace justă”.

„Nu trebuie să admitem o situație în care Rusia obține o pauză, se reînarmează și își reia agresiunea”, a spus Sandu.

Explicând sprijinul ferm pentru Ucraina, Sandu a spus că R. Moldova a trăit și ea „vremuri în care Moscova a vrut să ne șteargă identitatea, să ne omoare limba și cultura, vremuri în care ne-au impus granițe artificiale, ne-au separat prin sârmă ghimpată”, dar că, „astăzi suntem aici, dovedind că am rezistat”.

Și Bolojan a susținut că un simplu acord de încetare a focului în Ucraina „poate să fie doar o scurtă perioadă de liniște”. „România și R. Moldova insistă ca nicio decizie privind pacea în Ucraina și nicio decizie privind viitorul poporului ucrainian să nu poată fi luată fără Ucraina și fără garanții de securitate corespunzătoare”, a spus Bolojan.

În urma incidentului din 28 februarie de la Casa Albă, Sandu și Bolojan s-au alăturat unui cor european al declarațiilor în sprijinul lui Zelenski.

Bolojan urmează să participe la acest weekend la o întâlnire cu Zelenski și alți lideri europeni, la Londra.

Îngrijorare că R. Moldova poate fi următoarea victimă

Vizita lui Bolojan la Chișinău este și una din primele pe care le face în străinătate de când a preluat la Palatul Cotroceni locul lui Klaus Iohannis, pe 12 februarie.

La conferința de presă din capitala moldoveană, președintele interimar al României și-a reluat o declarație făcută cu o zi mai devreme, la București, anume că, în cazul în care „gândurile expansioniste ale Rusiei vor rămâne o constantă în anii următori (...), Ucraina poate să fie doar prima victimă”.

Întrebat de Europa Liberă dacă a avut în vedere R. Moldova, dar și ce face România pentru a o ști apărată, Bolojan a spus că, prin tot ceea ce fac în relația bilaterală, autoritățile de la București urmăresc „o Moldovă stabilă, o Moldovă care creează condiții de prosperitate pentru oamenii de aici” și „o Moldovă puternică”.

„Cred că poziția noastră principială în toată această perioadă de a susține respectarea dreptului internațional, de a susține garanțiile de pace clare pentru Ucraina, este o susținere indirectă a protecției pentru Republica Moldova”, a mai spus Bolojan.

El a îndemnat R. Moldova „să-și consolideze securitatea pentru a-și proteja cetățenii”, asigurând-o că „nu este singură” și că are sprijinul României și pe al „numeroșii parteneri externi”.

Colaborare împotriva războiului hibrid pe ambele maluri ale Prutului

Chiar în ziua începerii interimatului său la președinția României, politicianul român de 55 de ani a discutat la telefon cu președinta moldoveană.

Într-un mesaj public ulterior, Bolojan i-a mulțumit pentru implicarea ei de partea taberei pro-europene în impasul politic provocat de alegerile prezidențiale din România, al căror prim tur de scrutin în noiembrie 2024 a fost câștigat în mod surprinzător de populistul pro-rus, Călin Georgescu.

Prezidențialele românești au fost anulate după primul tur, în urma suspiciunilor privind o implicare rusească de partea lui Georgescu, acesta fiind urmărit penal între timp pentru presupuse infracțiuni contra ordinii constituționale și crime legate de sprijinirea fascismului și finanțarea campaniei sale.

În conferința de presă alături de Bolojan, la Chișinău, Maia Sandu a sugerat că ambele țări se confruntă cu „tentative de destabilizare, atacuri hibride, corupție electorală”, care ar face parte dintr-un război hibrid purtat de Rusia.

„Ne confruntăm cu o propagandă agresivă, cu minciuni menite să ne divizeze și să slăbească încrederea oamenilor în democrație”, dar aceste încercări sunt „și un prilej de a ne sprijini reciproc” pentru că „securitatea R. Moldova este și securitatea României, iar securitatea României este și securitatea R. Moldova”, a spus Sandu.

Cel mai lung interimat

Inginer cu studii făcute la Timișoara, Ilie Bolojan și-a început cariera politică în județul său natal, Bihor, din vestul României, unde a fost primar al reședinței de județ, Oradea, și președintele al Consiliului Județean Bihor.

În această calitate, el a avut mai multe contacte cu actuala președintă a R. Moldova, care i-a vizitat orașul într-o vizită privată, dar și cu alți politicieni de la Chișinău.

Interimatul lui Bolojan, așteptat să fie cel mai lung din istoria României, se va încheia după învestirea președintelui ales în urma alegerilor prezidențiale repetate.

Alegerile prezidențiale românești, care indirect i-au dat lui Bolojan șansa de a conduce statul român, măcar o vreme, se vor repeta în luna mai, iar sondajele tot lui Georgescu îi dau prima șansă, deși rămâne neclar dacă va fi admis în cursa electorală.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Discuția din Biroul Oval a fost purtată în față jurnaliștilor, fără convorbiri prealabile în spatele ușilor închise, cum se obișnuiește, iar cei doi președinți au acceptat întrebări din partea jurnaliștilor, la inițiativa lui Donald Trump, care a insistat repetat că urmează să semneze cu Volodimir Zelenski un așteptat acord privind accesul SUA la exploatarea zăcămintelor de minerale rare ale Ucrainei.

Conversația s-a aprins când Trump a fost întrebat ce le poate răspunde celor care cred că se aliniază prea mult cu liderul rus, Vladimir Putin. Președintele american a negat, spunând că vrea să obțină un acord de oprire a ostilităților și i-a reproșat lui Zelenski că are o „ură extraordinară” față de Putin, ceea ce împiedică o înțelegere, punct de vedere susținut imediat de vicepreședintele american, JD Vance, de față la discuții.

Zelenski a vorbit, în replică, despre înțelegerile din trecut cu Putin, pe care acesta nu le-a respectat, pentru a susține că metodele diplomatice nu dau rezultate, iar țara sa are nevoie de garanții de securitate americane.

Dar Trump și Vance l-au caracterizat drept „foarte nerespectuos”, și nu de ieri, de azi. „Mereu ați fost nerespectuos”, a spus Trump.

„Dumneata nu ai cărțile!” a spus Trump, care a mai comparat situația din Ucraina cu un joc de cărți în care Rusia are avantajul.

La observația că Putin și-a mai încălcat în trecut promisiuni, Trump a spus că rusul și-a permis asta pentru că la putere la Washington se aflau atunci Barack Obama și Joe Biden, pe care Putin nu îi respectă. „Dar pe mine mă respectă!” - a insistat Trump.

Debutul conversației nu prevestea neapărat o asemenea escaladare.

Zelenski a spus la început că, după părerea sa, „Trump este de partea noastră”, iar președintele american a avertizat că Ucraina va trebuie să facă „compromisuri” în vederea unui armistițiu cu Rusia.

• _{Citește și: Reacții, în Europa și Statele Unite, după replicile aspre dintre Trump și Zelenski de la Casa Albă}

Luna aceasta, Donald Trump a surprins mulți aliați din NATO, contactându-l pe președintele rus Vladimir Putin pentru a discuta despre situația din Ucraina invadată pe scară largă de Rusia în urmă cu peste trei ani.

Înaintea lui Zelenski, la Casa Alba au fost săptămâna aceasta, pe rând, președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer, cu misiunea comună de a-l convinge pe Donald Trump că Ucraina are nevoie de garanții de securitate puternice înaintea oricărei tentative de acord de pace, astfel ca Rusia să nu poată repeta agresiunea în câțiva ani.

Trump s-a pronunțat ferm în trecut împotriva primirii Ucrainei în NATO și i-a cerut să plătească în bogații naturale pentru ajutoarele americane primite până acum, pe care le-a supraevaluat.

La Casa Albă, vineri, Zelenski a declarat însă că documentul referitor la bogățiile minerale pregătit de americani „nu este suficient”. „Putin a început războiul, el trebuie să plătească”, a spus ucraineanul, rugându-l pe Trump să nu facă compromisuri cu un „ucigaș”.

„Nu sunt aliniat cu Putin, sunt aliniat cu SUA și cu binele în lume”, a insistat Trump, adăugând însă la un moment-dat că Zelenski, pe care l-a acuzat de mai multe ori că nu s-a grăbit să facă pace cu rușii, „se joacă cu Al Treilea Război Mondial”.

Președintele american a șocat multă lume zilele trecute, spunând că de vină pentru războiul din Ucraina ar fi chiar ea însăși, dar și cu afirmația că Zelenski ar fi un „dictator neales” - întrucât și-a depășit mandatul, în condițiile în care în Ucraina cuprinsă de război și supusă legii marțiale nu se pot organiza alegeri.

După schimbul de replici, cei doi lideri au intrat în camere separate, iar Trump le-a cerut ucrainenilor să plece, a declarat un oficial de la Casa Albă pentru CNN.

Ucrainenii au protestat și au vrut să continue discuțiile, dar li s-a spus că nu.

Conferința de presă comună a fost anulată, iar Zelenski a părăsit Casa Albă fără să mai fie condus de oficialii americani, cum cere protocolul. El a părăsit Casa Albă cu SUV-ul său negru fără a semna acordul privind asigurarea accesului SUA la bogățiile minerale ale Ucrainei.

Într-o postare pe Truth Social, rețeaua sa de socializare online, Trump a scris după discuții că a „stabilit că președintele Zelenski nu este gata pentru pace, dacă America este implicată, pentru că simte că implicarea noastră îi oferă un avantaj în negocieri”. „Nu vreau un avantaj, vreau PACE. A manifestat lipsă de respect față de Statele Unite ale Americii în veneratul nostru Birou Oval. Poate reveni când este gata pentru pace”, a mai scris Trump.

„Mulțumesc America, mulțumesc pentru sprijin, mulțumesc pentru această vizită”, a scris la rândul său pe X Zelenski, adăugând: „Mulțumesc Congresului, Mulțumesc POTUS (președintele Statelor Unite) și poporului american. Ucraina are nevoie de pace justă și durabilă și lucrăm exact pentru asta”.

„Vă mai trimitem arme, sperăm că nu prea multe”

Vineri, înainte de încingerea discuției la întâlnirea cu Zelenski, Trump și-a repetat ideea că europenii și NATO (din care fac parte și două țări din afara Europei: SUA și Canada) trebuie să participe mai mult la efortul de pace. Tot Trump a confirmat însă că livrările de arme către Ucraina vor continua, adăugând că speră că „nu va trebui să mai trimitem prea multe”, iar Zelenski a insistat că orice forță de menținere a păcii va trebui să fie „sprijnită din spate” de SUA.

Trump a spus de mai multe ori în ultima lună că nu va trimite soldați americani drept pacificatori în Ucraina, dar țări ca Marea Britanie, Franța sau Suedia au spus că iau în calcul să participe - spre deosebire de Polonia sau România, vecine directe ale Ucrainei.

Putin a respins participarea la o eventuală forță de pace a țărilor NATO, chiar dacă ele nu ar fi acolo sub drapelul alianței nord-atlantice.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Secretara de stat a Ministerului moldovean al Educației și Cercetării, Valentina Olaru, a spus Europei Libere că delegația a fost una amplă și a cuprins experți din domeniul educației, Biroului politici de reintegrare, misiunii OSCE, ai Uniunii Europene și, la insistențele Tiraspolului, oficiali ai Ambasadei Rusiei de la Chișinău.

Aceștia au vizitat clădirile și terenurile aferente care aparțin Liceului Teoretic „Evrika”, nefolosite de peste 20 de ani, pentru a vedea în ce stare sunt și de câți bani e nevoie pentru lucrările de reparație.

„Noi am cerut părții transnistrene o garanție în scris că sediul va fi reîntors liceului, au fost mai multe discuții, dar am primit un răspuns evaziv, sperăm să primim un răspuns cât mai rapid și să numai treacă încă 20 de ani”, a spus Valentina Olaru.

• Vezi și: „Sperăm să poată reveni la el acasă”. Liceul din Râbnița ar putea să-și întoarcă sediul sechestrat de autoritățile separatiste

Olaru susține că după ce vor primi confirmarea în scris, privind utilizarea spațiilor liceului în scop educațional, specialiștii de nivel tehnic de la Chișinău vor putea începe lucrările de reconstrucție a clădirilor Liceului „Evrika”.

Întoarcerea sediului liceului din Râbnița, din care profesorii și elevii au fost alungați în vara anului 2004, este una dintre condițiile puse de autoritățile R. Moldova, Tiraspolului pentru a permite tranzitarea gazelor spre regiunea transnistreană.

Directorul liceului, Ion Bucioc, a spus Europei Libere într-un interviu telefonic că întregul colectiv are speranța că complexul de clădiri va fi întors în proprietatea școlii.

Clădirea, care a fost construită din bugetul Republicii Moldova, a rămas nefolosită după ce, în 2004, a fost preluată în mod forțat de autoritățile separatiste. De atunci, școala a fost nevoită să-și desfășoare activitatea în spații improvizate, iar în prezent închiriază o grădiniță, care nu are nici sală de sport și nici cantină.

În prezent, în liceul „Evrika” din Râbnița învață peste 200 de elevi. Administrația spune că face cu greu față cererii tot mai mari pentru studii în limba română din partea copiilor din orașul Râbnița și din localitățile din apropiere.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Decizia a fost luată vineri, 28 februarie, de președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a semnat o dispoziție în acest sens, la propunerea Comisiei parlamentare juridică, numiri și imunități. Dacă Tauber va reveni, plățile vor fi reluate, precizează dispoziția semnată de speaker.

Regulamentul Parlamentului stabilește că deputatul este obligat să anunțe Biroul permanent despre cauza absenței, cu excepția cazului în care decide să nu participe în semn de protest față de o chestiune din ordinea de zi.

Parlamentul a precizat că pe parcursul acestui an, deputata Marina Tauber, apropiată de fugarul Ilan Șor, nu și-a motivat absențele de la ședințele plenare și cele ale comisiilor permanente.

Procuratura Anticorupție a precizat pe 7 ianuarie că Tauber a părăsit Republica Moldova prin Aeroportul Internațional Chișinău, de unde a zburat spre Istanbul, Turcia.

• Citește și: Ilan Șor și Marina Tauber pierd procesul contra UE de anulare a sancțiunilor

Tauber nu este prima deputată în privința căreia se aplică aceste sancțiuni. Fără salariu și indemnizații a rămas și Ilan Șor, în legislatura actuală și cea din 2019 - 2021, la fel după ce a nu s-a mai prezentat la ședințele comisiilor și din plen și nici nu și-a motivat absențele.

În aprilie 2023, Șor a rămas și fără mandatul de deputat, după ce a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Chișinău la 15 ani de închisoare pentru rolul pe care l-a avut în „furtul miliardului” din sistemul bancar. Ilan Șor a părăsit R. Moldova în iunie 2019, de unde a plecat în Israel, iar din 2024 s-a stabilit la Moscova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Măsura subminează instituțiile statului, declanșând o criză constituțională în Bosnia postbelică, puternic polarizată etnic. Rusia, o susținătoare a lui Dodik, a declarat că sentința a fost motivată politic și va destabiliza Balcanii, notează Reuters.

Un tribunal din Sarajevo l-a condamnat săptămâna aceasta pe Dodik după ce acesta a semnat legi care suspendau hotărârile Curții Constituționale din Bosnia și ale trimisului internațional Christian Schmidt, care supraveghează punerea în aplicare a Acordului de pace de la Dayton, din 1995.

Dodik nu a fost prezent miercuri la pronunțarea hotărârii Curții și a respins verdictul.

În declarațiile făcute chiar înainte de votul de joi seară din parlamentul sârb bosniac, el a sugerat că decizia de judecată ar fi dat semnalul secesiunii, denunțând acordurile de pace care au păstrat Bosnia intactă, dar divizată în două regiuni autonome, în mare parte pe liniile de încetare a focului, vechi de 30 de ani.

„Acest moment este favorabil și vă invit să votați legea fără ezitare”, le-a spus liderul naționalist sârb parlamentarilor din Banja Luka, capitala regiunii. „Credem că există un impuls pentru ca noi să facem acest lucru fără utilizarea forței”.

El a declarat că regiunea sa își propune să anuleze toate reformele impuse de trimișii de pace - crearea sistemului judiciar de stat, a poliției, a administrațiilor militare și fiscale comune.

Dodik conduce una dintre cele două entități - cealaltă este Federația Bosniaco-Croată - care au fost legate printr-un guvern central slab, cu sediul în capitala Sarajevo, în conformitate cu acordurile de la Dayton, pentru a preveni alunecarea țării înapoi în război.

Legislația adoptată la cererea lui a fost condamnată imediat de autoritățile centrale.

„Nu sunt pregătit să particip la nicio discuție sau să discut despre continuarea cooperării politice cu instituțiile Republicii Srpska până când toate aceste acțiuni împotriva constituției, a acordului de pace de la Dayton și a statului nu vor fi oprite și anulate", a declarat Nermin Niksic - prim-ministrul federației croato-musulmane din Bosnia - într-o postare pe rețele.

Denis Becirovic - membrul musulman bosniac al președinției tripartite a Bosniei - i-a criticat pe Dodik și pe oficialii RS, afirmând că acțiunile lor reprezintă un „atac la adresa ordinii constituționale a țării".

Avertismente și reacții

Războiul din 1992-1995 dintre sârbii bosniaci, croați și musulmanii bosniaci a ucis peste 100.000 de persoane, fiind cel mai grav dintre conflictele care au izbucnit în urma destrămării Iugoslaviei federale și multietnice.

După verdictul dat miercuri de tribunal împotriva lui Dodik, Departamentul de Stat al SUA a reafirmat sprijinul Washingtonului pentru acordurile de la Dayton și pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Bosniei.

• Te-ar putea interesa și: Liderul sârbilor bosniaci, M. Dodik, condamnat la închisoare pentru sfidarea unor decizii internaționale

„Ne opunem ferm oricăror acțiuni ale liderilor locali care ar submina securitatea și stabilitatea”, a postat joi purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tammy Bruse, pe platforma X.

Parlamentul din Banja Luka a adoptat, de asemenea, o lege de instituire a unui Consiliu Superior Judiciar și al Procurorilor din Republika Srpska paralel, Dodik făcând apel la sârbii angajați în instituțiile judiciare de stat să demisioneze și să treacă la organismul regional.

O altă lege nouă adoptată în timpul sesiunii etichetează organizațiile non-profit finanțate din străinătate drept „agenți străini”. Grupările pentru drepturile omului au declarat că a fost modelată după o lege rusă din 2012, utilizată pe scară largă pentru a suprima grupurile pro-democrație și mass-media independente.

Parlamentarii din opoziția sârbo-bosniacă - mai moderată - au boicotat votul de joi seară.

„Această lege dă o lovitură directă Acordului de pace de la Dayton, Constituției Bosniei și Herțegovinei și Constituției Republicii Sârbe”, a declarat Ognjen Bodiroga, deputat din partea Partidului Democrat Sârb (SDS).

Aleksandar Vucic, președintele Serbiei vecine, pe care mulți dintre sârbii bosniaci o consideră țara lor mamă, și premierul ungar, Viktor Orban, au criticat, ca și Rusia, condamnarea lui Dodik de către tribunalul de la Sarajevo.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Guvernatorul Ron DeSantis i-a avertizat pe frații Tate că „nu sunt bineveniți” în statul Florida, date fiind acuzațiile cu care se confruntă.

„Florida nu este un loc în care ești binevenit cu acest tip de comportament”, a spus DeSantis la o conferință de presă.

La rândul său, procurorul general al statului din sud-estul SUA, James Uthmeier, a declarat într-o postare pe rețelele de socializare că biroul său va face o „anchetă preliminară” asupra lor.

„Florida are toleranță zero față de traficul de persoane și violența împotriva femeilor. Dacă oricare dintre aceste presupuse infracțiuni implică jurisdicția Floridei, îi vom trage la răspundere”, a declarat Uthmeier.

Mai înainte, joi, autoritățile din România precizaseră, pe fondul marelui ecou mediatic al plecării celor doi, că ei tot vor fi obligați să revină în cadrul procesului juridic. Surse citate de Reuters au spus că vor fi așteptați la București chiar luna aceasta.

• Te-ar putea interesa și: Procurorii români i-au lăsat pe frații Tate să plece în SUA. Ar putea reveni la București?

Între timp, în America frații Tate și-au reiterat afirmațiile de nevinovăție, declarându-se „neînțeleși”.

Ministrul român al Justiției: Trebuie anchete corecte, atât la frații Tate, cât și la Georgescu

Plecarea surprinzătoare a fraților Tate din România a fost deplânsă de mai multe femei britanice care i-au dat în judecată și, în mod mai izolat, de unii politicieni români, precum candidatul la președinție, Nicușor Dan.

Guvernarea de la București nu a comentat-o, insistând că nu se amestecă în treburile justiției.

La o zi după plecarea celor doi, ministrul Justiției, Radu Marinescu, le-a cerut, vineri, organelor judiciare, să facă investigații în mod ”corect, obiectiv, imparțial și cu respectarea prezumției de nevinovăție”, atât în cazul fraților Tate, cât și al lui Călin Georgescu.

Câștigătorul primului tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut din România, anulate între timp, a fost pus sub acuzare săptămâna aceasta sub acuzații grave, legate de promovarea fascismului și falsuri în campania electorală.

• Vezi și: Cum ar putea influența „dosarul Georgescu” alegerile prezidențiale din România?

„Întrucât există un mare interes public privind situația unor cauze judiciare notorii (cazurile privind pe domnii Georgescu, Tate) fac următoarele precizări: în calitate de ministru al Justiției, solicit organelor judiciare să efectueze orice investigație sau să desfășoare orice procedură legală menită a conduce la aflarea adevărului cu promptitudine, corect, obiectiv, imparțial și cu respectarea prezumției de nevinovăție și a drepturilor și libertăților omului', a scris Radu Marinescu, pe pagina sa de Facebook, potrivit Agerpres.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-un briefing de presă susținut pe 28 februarie, Alaiba a spus că printre produsele cu „mare potențial de export” în aceste țări se numără vinul, băuturile spirtoase, strugurii și fructele proaspete, mierea naturală, ambalajele, încălțămintea și îmbrăcămintea.

„Produsele noastre cuceresc an de an piața Uniunii Europene, iar acum e rândul piețelor EFTA”, a spus Alaiba, care deține și funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Oficialul a precizat că liberalizarea comerțului din 1 aprilie curent cu țările EFTA, vine după ce toate aceste state au încheiat procedurile de ratificare, iar acordul de liber schimb va intra oficial în vigoare.

Alaiba a mai adăugat că în ultimii ani, piețele Elveției, Norvegiei, Islandei și Lichtensteinului au fost destinația pentru 31% din exporturile moldovenești de piese pentru încălzitoare și 30% din exporturile de panouri de comandă numerică.

• Vezi și: Podcastul „În esență...” | De la o „creștere anemică” de 2% la „dublarea” economiei moldovene?

În 2023, Moldova a exportat produse în valoare de 33,3 milioane de dolari pe piețele statelor care fac parte din EFTA, organizație care a fost înființată în 1960.

Vicepremierul mai susține că liberalizarea comerțului cu țările EFTA va deschide și oportunități de dezvoltarea pentru vânzările online.

„Comerțul electronic în Moldova este în continuă dezvoltare, cu o creștere anuală a vânzărilor online de peste 30%. De aceea, acordul EFTA deschide oportunități mari în acest sector”, a spus Alaiba.

Autoritățile moldovene spun că piețele EFTA deși sunt de dimensiuni mici, au venituri semnificative în comparație cu piețele de export deja existente ale Moldovei: acestea au consumatori cu venituri ridicate și capacitate de plată, sectoare agricole și de producție avansate și servicii moderne.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Starmer a călătorit la Washington pe 27 februarie pentru a-l îndemna pe Trump să garanteze securitatea Ucrainei în cazul în care s-ar ajunge la un acord pentru a pune capăt invaziei pe scară largă a Rusiei, intrată deja în al patrulea an.

Vizita premierului britanic are loc cu o zi înainte ca la Casa Albă să sosească și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, așteptat vineri, 28 februarie.

Trump, care a preluat mandatul acum o lună, a acționat hotărât de atunci pentru a pune capăt războiului din Ucraina, având o convorbire telefonică îndelungată cu președintele rus, Vladimir Putin, la începutul acestei luni și trimițându-și echipa de securitate națională în Arabia Saudită pentru a se întâlni cu omologii ruși.

Joi, Trump a spus reporterilor că Washingtonul și Moscova au făcut „progrese semnificative” către un armistițiu.

Deschiderea către Kremlin a dat peste cap politica SUA față de Rusia din ultimii trei ani și i-a șocat pe liderii europeni, care se tem că Trump ar putea încheia un acord pe la spatele lor, afectând Ucraina și slăbind propria lor securitate.

În ultimele zile, liderii europeni au călătorit la Washington și au promis că își vor intensifica rolul în orice eventuală înțelegere, încercând să-l îndepărteze pe președintele american de un acord care, în opinia lor, ar putea face prea multe concesii Rusiei și i-ar lăsa vulnerabili.

Starmer își dă cuvântul, dar vrea garanții americane

La o conferință de presă la Casa Albă alături de Trump, după întrevederea lor bilaterală, Starmer a reafirmat că Marea Britanie este gata să-și intensifice implicarea și să contribuie la o forță de menținere a păcii în Ucraina, dacă se va ajunge la un acord.

„Regatul Unit este pregătit să trimită trupe la sol și avioane în aer pentru a sprijini un acord, lucrând împreună cu aliații noștri, pentru că acesta este singurul mod prin care pacea va dura”, a spus Starmer.

Premierul britanic a avertizat împotriva grabei de a pune capăt războiului cu orice preț.

„Trebuie să facem lucrurile cum trebuie. Trebuie să câștigăm pacea. Nu poate fi o pace care răsplătește agresorul. Istoria trebuie să fie de partea celui care aduce pacea, nu a invadatorului”, a declarat Starmer.

Trump nu s-a angajat însă să sprijine prezența trupelor europene, o solicitare cheie formulată de Starmer și președintele francez Emmanuel Macron, care a călătorit la Washington pe 24 februarie.

Starmer a spus că el și Trump au discutat despre un plan de pace „la care Ucraina va contribui” și care este „susținut de o forță” pentru a-l împiedica pe Putin să revină în ofensivă.

El a adăugat că echipele din SUA și Marea Britanie „vor discuta despre cum să ne asigurăm că acest acord rămâne picioare, este durabil și aplicabil”.

Presa britanică a relatat că Starmer caută garanții din partea SUA privind sprijinul aerian, informațional, logistic și de comunicații pentru o eventuală forță europeană de menținere a păcii.

Întrebat despre garanțiile de securitate ale SUA, Trump a spus că este prea devreme pentru a discuta acest aspect, deoarece încă nu s-a ajuns la un armistițiu. Înainte de întrevederea cu Starmer, președintele american a sugerat că un sprijin american nu ar fi necesar: el s-a declarat sigur că Putin nu va încălca un eventual acord de pace.

Opinia republicanului nu este însă împărtășită de liderii europeni sau de Zelenski. La conferința sa de presă cu Trump, Macron a subliniat că Putin a încălcat acorduri anterioare cu Ucraina, evidențiind necesitatea unei descurajări puternice, care să includă și un sprijin din partea SUA.

Retorică mai blândă față de Zelenski

În ceea ce ar putea fi un semnal pozitiv pentru Kiev, Trump și-a moderat vizibil tonul față de Ucraina în timpul conferinței de presă. El a lăudat tenacitatea țării în apărarea teritoriului său și a evitat să critice Ucraina sau pe liderul său, deși i s-a oferit această ocazie de către reporteri.

Situația e în contrast cu cea de săptămâna trecută, când Trump a avut un schimb de replici tensionate cu Zelenski, acuzând în mod fals Ucraina pentru izbucnirea războiului și numindu-l pe liderul ucrainean un „dictator” care nu organizează alegeri.

• Vezi și: Trump îl numește pe Zelenski „dictator”, pe fundalul unei escaladări de retorică dramatică

„Am mult respect pentru el. I-am oferit mult echipament și mulți bani, iar ei au luptat foarte curajos”, a spus Trump.

Președintele american urmează să se întâlnească cu Zelenski la Casa Albă pentru a semna un acord-cadru privind dezvoltarea zăcămintelor minerale, inclusiv metale rare și combustibili fosili.

Trump afirmă că acest acord va permite SUA să recupereze o parte din ajutorul oferit Ucrainei în ultimii trei ani, stimulând în același timp creșterea economică a Ucrainei.

„E ca un proiect uriaș de dezvoltare economică. Va fi benefic pentru ambele țări”, a spus președintele american.

Zelenski este așteptat, de asemenea, să îi ceară lui Trump să continue trimiterea de arme Ucrainei cât timp luptele continuă și să ofere Kievului o garanție de securitate odată ce războiul va lua sfârșit.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te