Parlamentul și-a continuat și astăzi lucrările, iar majoritatea celor 61 de deputați au votat, în primă lectură, revenirea la vechiul sistem de alegere a deputaților pe liste de partid, anulând sistemul mixt. Sistemul mixt adoptat în 2017 de deputații socialiști, democrați și popular-europeni din fostul Parlament a fost criticat de Comisia de la Veneția, Uniunea Europeană și Statele Unite. În sistemul mixt folosit la alegerile din 24 februarie, doar 51 de deputați au fost aleși pe liste de partid, iar alți 50 au fost aleși în circumscripții uninominale, criticii spunând că sistemul a avantajat Partidul Democrat de guvernământ. Alianța ACUM a pledat pentru revenirea la sistemul de alegere pe liste de partid și subiectul a fost amintit și de vicepremierul rus Dmitri Kozak, cînd a fost la Chișinău, la începutul săptămânii trecute.
Blocul ACUM a pledat constant pentru anularea mixtului, dar socialiştii nu doar că i-au ajutat în urmă cu doi ani pe democraţii lui Vlad Plahotniuc să-l voteze, ci nici nu au recunoscut vreodată că mixtul le-a adus pierderi electorale.
La începutul săptămânii trecute, vice-premierul rus Dmitri Kozak sugera la Chişinău nevoia anulării mixtului. Nici măcar atunci Igor Dodon nu şi-a asumat greşeala. Dimpotrivă, a spus, comentându-l pe Kozak, că nu sistemul electoral e problema, ci felul cum a fost pus în aplicare.
Oricum, astăzi socialiştii nu au avut vreo obiecţie. Votând împreună cu Blocul ACUM pentru anularea mixtului, ei au sugerat că nu fac decât să respecte o înţelegere agreată în negocierile cu ACUM.
La fel de determinaţi să-şi respecte cuvântul dat în negocieri s-au arătat socialiştii şi într-o altă chestiune, cea legată de amendarea Legii Procuraturii, astfel încât accesul la funcţia de procuror general să fie deschis şi pentru persoane cu alte cetăţenii decât cea moldoveană.
Aducerea unui procuror european ca să lupte cu corupţia din R. Moldova este o idee mai veche a Blocului ACUM, dar nici odată agreată de socialişti, iar actualul procuror general, Eduard Harunjen, a ajuns în funcţie şi urmare a unui decret ieşit pe uşa preşedinţiei. Igor Dodon a spus atunci că nu are o altă soluţie, dar experţii i-au reproşat totuşi că putea să blocheze numirea.
Acum, ambele formaţiuni nu ascund că urmăresc înlocuirea lui Harunjen:
„Eduard Harunjen trebuie să plece. Iar în locul lui trebuie să numim un om profesionist, integru, cu nervi de fier, cu multă dorinţă de a face justiţie adevărată, indiferent de cetăţenia lui”, a declarat de la tribuna Parlamentului deputatul PAS, Dumitru Alaiba.
Soarta acestor şi altor proiecte adoptate în aceste zile de majoritatea PSRM-ACUM va rămâne cel mai probabil incertă, cât timp criza politică de la Chişinău va rămâne nerezolvată.
Calificată de noua majoritate ca instituţie „capturată” de Plahotniuc, Curtea Constituţională a declarat totuşi nule toate deciziile luate până acum în Parlament, pe care îl consideră ca şi dizolvat, iar democraţii au chemat cele două formaţiuni la discuţii, încercând să le convingă că deciziile Curţii oricum nu pot fi anulate. De cealaltă parte, noua majoritate spune că instanţa a mers nepermis de departe în interpretarea Constituţiei în favoarea democraţilor atunci când a declarat încheiat termenul în care putea fi format noul guvern şi pare că aşteaptă o soluţie din exterior, după ce secretarul general al Consiliului Europei a cerut Comisiei de la Veneţia să analizeze ultimele decizii ale Curţii moldovene pe care le-a numit „dificil de înţeles”.
