O parte a presei din România, nu doar Antena 3, dar și, sau mai ales, Libertatea, a lansat o campanie care pare menită să întoarcă opinia publică împotriva prezenței militare SUA și NATO pe teritoriul României.
Este vorba în primul rând de scutul antirachetă de la Deveselu, menit a proteja Europa de tiruri de rachete balistice, iar campania ostilă într-o parte a presei a coincis cu anunțul, vineri 9 august, actualizării tehnice a sistemului Aegis instalat acolo.
Hotnews a amintit ce prevede acordul privind amplasarea scutului la Deveselu: este vorba de o bază românească, sub control românesc, parte a unui dispozitiv de interceptare mai larg din care alte componente sunt instalate în Polonia. Textul acordului menționează “angajamentul ferm al SUA de a apăra teritoriul României, prin intermediul sistemului antirachetă, atât contra riscurilor reprezentate de proliferarea rachetelor balistice, cat si contra unui atac efectiv”.
România fiind membru în NATO încă din 2004, din vremea lui Iliescu, poate lua orice decizie strategică dorește în cadrul Alianței. România e de altfel unul din membrii NATO care și-a reafirmat recent intenția de a respecta angajamentul comun de-a ridica cheltuielile militare până la 2% din PIB.
Pe baza de la Deveselu se află rachete interceptoare, iar nu balistice, cum a spus-o anul trecut, înainte de a se retracta, ministrul apărării Mihai Fifor. E vorba de fapt de un dispozitiv care este chiar opusul unuia ce ar lansa rachete balistice. Rachetele interceptoare de la Deveselu nu au capacităţi ofensive, ci sunt menite doar să contracareze tocmai rachetele balistice ce ar fi trase asupra Europei. E, astfel, un dispozitiv care apără România chiar de proiectile cum e cel care a eșuat zilele trecute în Rusia. Prezența sistemului Aegis pe baza militară de la Deveselu a iritat însă de la început Moscova.
Ambasada Rusiei la București a publicat de altfel anul trecut un comunicat plin de amenințări directe la adresa României, pe un ton neobișnuit și deloc diplomatic:
„Dacă, ieri, unele părți din teritoriul României nu știau ce înseamnă să fii sub bătaia focului, astăzi va trebui ca noi să întreprindem anumite acțiuni care să ne asigure securitatea”, scria în comunicatul Ambasadei Rusiei postat pe pagina oficială, de fapt un citat dintr-o declarație făcută de Putin despre baza de la Deveselu în 2016.
În cazul acestui scut anti-rachetă de la Deveselu, trebuie amintit că e vorba de un foarte vechi program american. Scutul american anti-rachetă descinde în linie directă din programul militar al lui Reagan, botezat pe atunci afectuos Star Wars – „Războiul stelelor”. Costul potenţial uriaș a redus însă ambiția inițială și, în cele din urma, proiectul, în ultimii ani ai președinției Bush, – și preluat ulterior de Obama, - s-a redus la ideea unui scut balistic, un sistem de interceptare a rachetelor, teoretic provenite din Iran, în varianta inițială a proiectului, și care ar fi trase asupra Europei. Scutul trebuia instalat iniţial în Cehia și Polonia.
În mai 2011 s-a decis ca scutul antirachetă va fi instalat în fosta bază aeriană de la Deveselu, județul Olt, iar atunci statul român a dat permisiunea americanilor să folosească și baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, din Dobrogea, precum și portul Constanța pentru tranzitul trupelor şi al materialelor de război americane spre teatrele de război din Irak și Afganistan.
Armata americană și-a văzut în ultimele decenii prezenţa în Europa redusă de la aproximativ 300.000 de soldaţi, în timpul Războiului Rece, la aproximativ 30.000, astăzi. Baze militare au fost închise, unităţi întregi au fost retrase sau dezactivate. Tancurile SUA, elicopterele şi unităţile logistice au revenit însă în Europa, în ultimii patru ani, efectuând numeroase manevre comune de-a lungul flancului estic al NATO. Baza militară de la Deveselu este doar ultimul element al unei noi strategii SUA și NATO pentru apărarea Europei.
Asta se întâmplă exact în momentul în care Agenţia nucleară din Rusia (Rosatom) a confirmat, luni 12 august, că recenta explozie accidentală din zona arctică, în Arhanghelsk, în care și-au pierdut viața un număr de militari și cinci cercetători ruși, s-a produs în timpul testării unor noi tipuri de "armament", subliniind că proiectele militare vor continua.
Experţii americani afirmă că explozia ar putea avea legătură cu testarea noii rachete de croazieră cu propulsie nucleară 9M730 Burevestnik (SSC-X-9 Skyfall, conform terminologiei NATO).
Aceasta este cel mai probabil racheta de croazieră anunţată de Putin, în martie 2018, despre care el spunea că are o "rază de acţiune nelimitată" şi este "invincibilă în faţa tuturor sistemelor antiaeriene şi antirachetă existente şi potenţiale". Altfel zis, exact tipul de rachete care ar putea fi interceptate de dispozitivul de la Deveselu.
Moscova s-a opus de la început acestui proiect de la Deveselu, afirmând chiar că proiectul este pur si simplu dirijat împotriva Rusiei. Încă din momentul alegerii lui Barak Obama, preşedintele rus de atunci Dmitri Medvedev (în alternanță cu Vladimir Putin) a avertizat că dacă planurile americane nu sunt anulate, atunci Rusia va desfăşura la rândul ei rachete nucleare în enclava rusă Kaliningrad, situată intre Polonia si Lituania (ceea ce a și făcut), si că va bruia sistemul electronic de interceptare a scutului balistic SUA. Este limpede însă că bruierea poate avea loc și sub forma unor campanii în presă și răspândirii de zvonuri ostile.
