În România, Camera Deputaților a adoptat cu o majoritate covârșitoare o lege pentru construcția autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş, care va uni estul și vestul țării. Numită Autostrada Unirii, ea va începe la granița cu Republica Moldova printr-un pod nou peste râul Prut. De la adoptare până la realizare o să mai dureze însă ceva vreme.
320 de kilometri ar urma să aibă așa numita Autostradă A8 care va trece munții și care va lega Transilvania de Republica Moldova. Proiectul prevede un pod peste Prut la Ungheni și traseul mai departe, prin Iași, până la Târgu Mureș. Deputații români au votat astăzi cu o largă majoritate (două voturi împotrivă și cinci abțineri) o Lege privind construcția Autostrăzii Unirii A8. Textul legislativ prevede că în termen de 30 de zile de la promulgarea legii ar trebui să înceapă și punerea în operă.
Finanțarea acestui culoar strategic se va face de la bugetul de stat prin fondurile alocate Ministerului Transporturilor, din credite externe și din fonduri europene nerambursabile și/sau prin parteneriat public-privat. De fapt, Legea nu prevede clar de unde vor fi luați banii, lăsând la latitudinea reprezentanților de la transporturi să aleagă dacă în afara fondurilor bugetare vor aplica pentru proiecte europene sau dacă vor prefera mai degrabă așa zisul parteneriat public-privat, în care să poată include și firme clientelare.
Prim-ministra Viorica Dăncilă a înclinat tot mai mult balanța dinspre proiectele europene, spre parteneriatele public-private, sub pretextul că, de pildă, în cazul spitalelor regionale, costurile ar fi mai mici. Fostul premier Victor Ponta susține însă că actualii lideri social-democrați „nu vor proiecte din bani europeni pentru că fraudarea acestora se lasă cu dosare”. În recentele sale vizite în mai multe state arabe a vorbit despre astfel de parteneriate public-private în construcția unor tronsoane de autostradă în nord-estul României.
Pe de altă parte, două organizații neguvernamentale, „Împreună pentru Autostrada A8” și „Moldova vrea autostradă” au anunțat după votul de azi din Camera Deputaților că vor da guvernul în judecată dacă nu va fi executată Autostrada Unirii. Dorin Dobrin de la organizația „Moldova vrea autostradă” a subliniat în acest context că zona Moldovei „nu trebuie tratată ca o colonie internă”, așa cum s-a întâmplat în ultimii 30 de ani. Reprezentanții celor două asociații socotesc că doar presiunea publică i-a făcut pe parlamentarii români să treacă prin parlament proiectul Autostrăzii Unirii.
România are în jur de 700 de kilometri de autostradă, cu toate că promisiunile din ultimii aproape 15 ani însumează opt mii.
La 100 de ani de la Marea Unire nu există, de fapt, nicio autostradă care să treacă munții și să unească Transilvania de celelalte provincii istorice...
Nu este gata nici măcar Culoarul IV Pan European pentru care România s-a angajat încă înainte de aderare, culoar care începe la Nürnberg, în Germania, trece prin Praga, Viena, Budapesta și care ar trebui să continue prin România de la Nădlac, Arad, Deva, Orăștie, Sibiu, București, Constanța, mergând mai departe spre Istanbul.
La 100 de ani de la Marea Unire nu există, de fapt, nicio autostradă care să treacă munții și să unească Transilvania de celelalte provincii istorice. Pe Culoarul IV Pan European, lipsește tronsonul Sibiu-Pitești și sunt probleme pe porțiunile care leagă Deva de Lugoj. Provinciile istorice nu sunt conectate nici prin autostrăzi, nici prin linii ferate de mare viteză. Autostrada Iași-București se află pe hârtie, iar pentru cea de la Ungheni la Târgu-Mureș a fost nevoie de un vot Parlament pentru a-i da o perspectivă, ceea ce, însă, nu garantează neapărat și realizarea ei imediată pe teren.
