Linkuri accesibilitate

Ştiri

Se reiau ceremoniile pentru depunerea jurământului la redobândirea cetățeniei române

De săptămâna viitoare se vor relua ceremoniile pentru depunerea jurământului la redobândirea cetățeniei române, dar moldovenii care vor merge peste Prut vor trebui să stea în carantină 14 zile. Reluarea ceremoniilor după o pauză de șapte luni cauzată de COVID-19 a fost anunțată de ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, într-o declarație la PRO TV. El a precizat că luna aceasta se va organiza o ceremonie, iar alte trei se vor ține luna viitoare. PRO TV a amintit că procesul de redobândire a cetățeniei române a fost „pus pe pauză” în luna martie. La sfârșitul lunii iulie, secțiile consulare românești din R. Moldova și-au reluat activitatea, dar depunerea dosarelor pentru redobândirea cetățeniei rămâne și în prezent suspendată. Singura posibilitate de a depune cerere, este cu pachetul de acte, prin mandatar, la București.

Vezi ultimele știri ale zilei

R. Moldova trece de 71 de mii de cazuri confirmate de coronavirus

Imagine generică

Încă 833 de cazuri de infectare cu noul coronavirus și 14 decese printre persoanele bolnave au fost confirmate în R. Moldova, sâmbătă. Datele Ministerului Sănătății arată că a fost confirmată pozitiv cu COVID-19 fiecare a patra persoană testată. Numărul total al cazurilor de infectare confirmate a depășit 71 089 de mii, inclusiv peste 17 700 de cazuri active și peste 850 de bolnavi în stare gravă. Numărul deceselor confirmate a ajuns la 1 669.

Iurie Leancă și Ion Hadârcă încearcă să obțină un mandat de senator în Parlamentul României, din partea județului Iași

Iurie Leancă și Victor Ponta, liderul Pro România, se află în relații apropiate de mai mulți ani

Fostul premier moldovean Iurie Leancă și fostul deputat moldovean Ion Hadârcă vor candida la apropiatele alegerile parlamentare din România pentru locuri în Senat, în circumscripția din județul Iași, pe listele partidului Pro România al fostului premier român Victor Ponta. Anunțul a fost făcut de Pro România pe Facebook. Foștii politicieni de la Chișinău conduc lista celor șapte candidați pentru Senat din partea Pro România în județul Iași, înregistrată deja la biroul electoral județean, Leancă fiind pe primul loc, iar Hadârcă pe al doilea. Premier moldovean în perioada 2013 – 2014, Leancă a stabilit o relație apropiată cu Ponta, care conducea pe atunci guvernul de la București și Partidul Social Democrat. Mai mulți politicieni de la Chișinău au devenit deputați în parlamentul României în ultimii ani, fiind aleși de regulă în circumscripția pentru diaspora, care cuprinde și R. Moldova. Anul trecut, Iașiul a devenit al doilea oraș ca număr al populației din România, autoritățile locale spunând că acest lucru se datorează în mare parte unui aflux de zeci de mii de cetățeni moldoveni care dețin și cetățenia română și devin rezidenți. Aceștia se stabilesc cu traiul la Iași sau își cumpără numai locuințe ca măsură de siguranță.

Kârgâzstanul va organiza alegeri prezidențiale anticipate pe data de 10 ianuarie

Demonstrații la Bishkek

Kârgâzstanul a anunțat că va organiza alegeri prezidențiale anticipate pe data de 10 ianuarie în urma recentelor tulburări soldate cu răsturnarea guvernului și demisia președintelui Sooronbai Jeenbekov. Decizia a fost luată la ședința de sâmbătă a Comisiei Electorale Centrale de la Bishkek. Criza politică din țara Asiei Centrale a izbucnit în urma alegerilor parlamentare de pe 4 octombrie, când mii de oameni au ieșit în stradă la proteste haotice și violente, spunând că victoria revendicată de partide apropiate fostului președinte Jeenbekov a fost obținută prin cumpărare de voturi. Comisia Electorală Centrală a anulat rezultatele scrutinului, iar zece zile de haos postelectoral au dus la instalarea unui nou guvern în frunte cu naționalistul Sadîr Japarov. Fost deputat care a făcut închisoare pe baza acuzațiilor de răpire a unui rival politic, Japarov a preluat și interimatul funcției de președinte, declarând că planifică să candideze la alegerile anticipate, dacă va fi amendată constituția pentru înlăturarea unui impediment legislativ.

Președintele polonez Andrzej Duda, infectat cu coronavirus după ce a vizitat un spital de campanie

Președintele polonez Andrzej în vizită la Kiev. 12 octombrie 2020

Președintele polonez Andrzej Duda a făcut COVID-19. Anunțul a fost făcut de un purtător de cuvânt, adăugând că politicianul conservator, în vârstă de 48 de ani, se simte bine și se află în izolare. Infectarea lui Duda are loc într-un moment în care Polonia se confruntă cu un număr mare de cazuri noi de infectare și de decese printre cei infectați, după ce țara reușise să stăpânească pandemia în timpul primăverii. Numărul mare de cazuri noi pune presiune pe sistemul medical, iar medicii spun că este în creștere numărul deceselor printre pacienții cu alte maladii rămași fără suficientă atenție. Guvernul încearcă să amenajeze spitale de campanie, dar nu este limpede dacă va găsi suficienți medici. Președintele Duda a fost testat pozitiv după ce a vizitat, pe 23 octombrie, un asemenea spital construit pe stadionul național din Varșovia.

Numărul de cazuri noi cu COVID-19 crește vertiginos în Europa și SUA

Imagine generică

Numărul de cazuri noi de infectare cu COVID-19, cel al internărilor și deceselor își continuă creșterea vertiginoasă în Europa și Statele Unite, șeful Organizației Mondiale a Sănătății avertizând că țările din emisfera nordică se află într-un „punct critic”. „Următoarele câteva luni vor fi foarte dificile, iar unele țări se află pe o traiectorie periculoasă”, a mai spus Tedros Adhanom Ghebreyesus. Numărul de infecții zilnice noi aproape s-a dublat în ultimele zece zile în Europa, depășind 200 de mii, în timp ce în Statele Unite numărul de infecții zilnice noi oscilează în jurul a 63 de mii. Guvernele europene încearcă să evite restricții generale similare cu cele din timpul primăverii, dar reintroduc restricții limitate pentru a reduce răspândirea virusului.

Fracțiunile rivale din Libia au semnat un acord pentru încetarea imediată și permanentă a focului

Reuniunea de la Geneva

Fracțiunile rivale din Libia au semnat un acord pentru încetarea imediată și permanentă a focului în încercarea de a pune capăt haosului și vărsărilor de sânge care durează de aproape un deceniu în țara din nordul Africii. Mediată de Națiunile Unite, înțelegerea între liderii militari ai guvernului acordului național de la Tripoli, care se bucură de recunoaștere internațională (GNA) și cei ai Armatei Naționale Libiene (LNA), în frunte cu generalul Khalifa Haftar, a fost semnată după cinci zile de convorbiri, la Geneva. Luna viitoare, în Tunisia, urmează convorbiri politice cu scopul găsirii unui sistem comun de guvernare și pregătirii de alegeri. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a spus că armistițiul reprezintă „un pas fundamental către pace și stabilitate”, dar a spus că mai este nevoie de multă muncă. Libia este măcinată de violențe încă de la răsturnarea de la putere, în 2011, a liderului său autoritar Muammar Gaddafi în urma unei revolte sprijinite de NATO. În timp ce guvernul acordului național având Turcia printre principalii aliați controlează capitala Tripoli și regiunile învecinate, forțele generalului Haftar conduc partea estică a țării, cu cartierul general la Benghazi, având sprijinul Rusiei și Arabiei Saudite.

O expoziție de fotografie cu imagini ale medicilor din prima linie a fost vandalizată la Chișinău

Afișe la Bălți

O expoziție de fotografie cu imagini ale medicilor din prima linie a luptei contra noului coronavirus a fost vandalizată la Chișinău, dar autoritățile municipale au promis, sâmbătă, o anchetă, relatează TV8. Amplasată în aer liber, la intrarea în Parcul „Valea Trandafirilor”, expoziția „Prinși în ungher” a lui Alex Iordache este dedicată medicilor de la Institutul de Medicină Urgentă care au fost fotografiați imediat după încheierea unor ture istovitoare. Pe 22 octombrie, mai multe fotografii au fost vopsite în negru cu spray. „Aceste acțiuni urmează a fi investigate de poliție, iar persoanele vinovate vor fi trase la răspundere”, se spune într-un comunicat al primăriei capitalei. Mii de angajați din sistemul medical au fost infectați în lupta cu COVID-19, iar cel puțin 46 au murit.

Ministerul Sănătății a inclus Ciprul, Germania, Grecia în „zona roșie” cu risc de transmitere a noului coronavirus

O ambulanță la Bălți

Ministerul Sănătății a inclus Ciprul, Germania, Grecia și alte patru țări în „zona roșie” cu risc sporit de transmitere a noului coronavirus, așa încât cei care vin în R. Moldova din aceste țări, începând cu 26 octombrie, trebuie să intre în autoizolare pentru două săptămâni. Celelalte membre noi ale „zonei roșii” sunt Azerbaidjanul, Bulgaria, Finlanda, Kârgâzstanul, Letonia și Liechtensteinul. Lista moldoveană conține actualmente 67 de țări cu risc sporit de răspândire a infecției de COVID-19, inclusiv majoritatea țărilor europene, unde numărul cazurilor noi de infectare a crescut vertiginos. Lista este actualizată o dată la două săptămâni, în ziua de vineri, și intră în vigoare din ziua de luni a săptămânii următoare.

Ruxanda Glavan, a patra deputată care părăsește formațiunea Pro Moldova a lui Andrian Candu

Ruxanda Glavan, fostă ministru de externe

Deputata Ruxanda Glavan a anunțat că părăsește Pro Moldova, ridicând la patru numărul celor care au ieșit din formațiunea lui Andrian Candu. Startul plecărilor a fost dat, vineri, de secretarul general al partidului, deputatul Sergiu Sîrbu, care a mai fost urmat de Grigore Repesciuc și Eleonora Graur. Cei patru au spus că vor să fie deputați neafiliați, însă nu au explicat motivele. Plecarea lor din Pro Moldova are loc pe fundalul dezbaterilor din partid despre candidatul care ar trebui susținut la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Sîrbu a spus, înainte de plecarea sa, că o va susține pe candidata Partidului Șor, Violeta Ivanov. Glavan a spus că ea va continua să lupte pentru înfrângerea președintelui Igor Dodon. Liderul formațiunii, Andrian Candu, nu a putut candida după ce Comisia Electorală Centrală a descoperit nereguli în listele sale de semnături de sprijin. Comentând plecarea celor patru deputați, Candu a repetat că și obiectivul său este înfrângerea președintelui Dodon. El a mai spus că Pro Moldova este un partid tânăr și că este posibil să piardă alți membri. Formațiunea a fost creată de un grup de deputați care au plecat din conducerea Partidului Democrat, în februarie 2020.

Secretarul de stat american s-a întâlnit separat cu miniștrii de externe ai Armeniei și Azerbaidjanului

Secretarul de stat american Mike Pompeo împreună cu ministru de externe azer Ceyhun Bayramov. Washington, 23 octombrie 2020

În conflictul din Nagorno-Karabah, au avut loc noi ciocniri între forțele azere și cele ale etnicilor armeni, sâmbătă dimineață, la o zi după ce secretarul de stat american Mike Pompeo s-a întâlnit, la Washington, cu miniștrii de externe ai Armeniei și Azerbaidjanului pentru a căuta căi de ieșire din criză. La întâlnirile sale separate cu ministrul azer Ceihun Bairamov și cel armean Zohrab Mnațakanian, Pompeo a vorbit despre nevoia ca părțile să înceapă negocieri de substanță sub auspiciile Grupului de la Minsk al OSCE, a spus purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Morgan Ortagus. Grupul de la Minsk, creat la începutul anilor 1990 pentru găsirea unei soluții în conflictul armeano-azer, este compus din Statele Unite, Franța și Rusia. La convorbirile de la Washington, ministrul de externe armean a respins ideea ca Turcia să joace vreun rol de garantare a securității în regiune, sunând că, fiind principala aliată a Azerbaidjanului, Turcia este și „parte a problemei”. Ministrul de externe azer a spus că țara sa este gata să înceapă imediat negocieri, dar a insistat că Armenia trebuie să pună capăt „ocupației” din Nagorno-Karabah, regiune de pe teritoriul Azerbaidjanului populată preponderent de etnici armeni.

Președintele PPE, Donald Tusk, l-a criticat pe premierul ungar pentru că ar promova o „democrație degenerată”

Donald Tusk, președintele PPE. Zagreb, 20 noiembrie 2019

Președintele Partidului Popular European, polonezul Donald Tusk, l-a criticat aspru pe premierul Ungariei, Viktor Orban, spunând că viziunea „democrației neliberale” promovată de acesta duce în realitate la crearea unei „democrații degenerate”. Fost președinte al Consiliului European, Tusk a făcut acest comentariu într-un interviu acordat Europei Libere. De peste un an și jumătate, partidul Fidesz al naționalistului Orban a fost suspendat parțial din calitatea sa de membru al Partidului Popular European, din cauza încălcării statului de drept în Ungaria și atacurilor împotriva Comisiei Europene. Tusk a spus în interviu că observă tendințe asemănătoare și în propria țară, Polonia. Politicianul al cărui partid este cel mai mare din Parlamentul European a mai lăudat mișcarea pașnică de protest din Republica Belarus. Tusk și-a exprimat încrederea că opoziția belarusă va câștiga lupta cu Alexandr Lukașenka, căruia i se cere în stradă să plece de la putere de două luni și jumătate, la proteste declanșate în urma controversatelor alegeri prezidențiale din 9 august.

Eurobarometru: România, printre cele mai mulțumite țări de măsurile anti-COVID luate de UE

Conform noului Eurobarometru standard publicat vineri, România se află în topul statelor membre, după Irlanda (71%), dar la egalitate cu Ungaria și Polonia, în ceea ce privește procentul respondenților mulțumiți de măsurile luate de instituțiile Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de COVID-19 (60%), comparativ cu media europeană de 45%. Mai multe informații AICI

Centrul European de Prevenire si Control al Bolilor: Evoluția Covid-19 provoacă o „îngrijorare profundă”

Evoluția pandemiei de Covid-19 provoacă acum o „îngrijorare profundă” în 23 de state europene, printre care și în România, a anunțat vineri Centrul European de Prevenire si Control al Bolilor, care solicită „acțiune imediată”, informează site-ul Hotnews.ro, citând AFP. Este vorba de Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Franța, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania, Suedia și Regatul Unit.

Aceste țări au fost catalogate ca provocând ”îngrijorare profundă” din cauză că ratele de pozitivare sunt egale sau mai mari de 3%, precum și din cauza ratelor mari de infectare în cazul persoanelor vârstnice sau și ratele de mortalitate.

„Noua evoluție a epidemiei în țările europene „pune o problemă majoră de sănătate publică, majoritatea țărilor având o situație epidemiologică foarte îngrijorătoare”, a comentat șefa Centrului cu sediul la Stockholm, Andrea Ammon, într-un comunicat al ECDC, potrivit AFP.

COVID-19 în R. Moldova: 688 de noi cazuri

Alte 688 de cazuri noi de infectare cu virusul COVID-19 au fost confirmate vineri în Republica Moldova. Din numărul total, cinci cazuri sunt de import din Turcia, Italia și Irlanda.

Bilanțul persoanelor infectate cu noul coronavirus a ajuns la 70.256 de cazuri. Din numărul total, 44 sunt lucrători medicali.

813 pacienți sunt în stare gravă. În ultimele 24 de ore au fost înregistrate înca 14 noi decese provocate de COVID-19. Bilanțul total a ajuns la 1655 de decese.

Premierul Kîrgîzstanului susține că evoluțiile din țara sa nu vor avea impact asupra relațiilor cu Rusia

Nou-numitul ministru al afacerilor externe al Kîrgîzstanului, Ruslan Kazakbaev, spune că recenta răsturnare politică din țara sa care l-a determinat pe președinte să demisioneze nu va avea impact asupra relațiilor cu Rusia, considerat de el „partenerul și aliatul nostru major”.

Vorbind vineri la Moscova după ce a purtat discuții cu omologul său rus, Serghei Lavrov, Kazakbaev a declarat reporterilor că noul guvern va continua să „susțină contacte strânse la toate nivelurile și să consolideze dialogul politic” cu Rusia.

Kazakbaev a declarat că eforturile de eradicare a corupției în rândul oficialilor din Kîrgîzstan reprezintă una dintre sarcinile principale ale noului guvern, adăugând că cei suspectați că au luat mită vor fi eliminați.

Evoluțiile dramatice din Kîrgîzstan, care au urmat alegerilor parlamentare anulate, au fost atent urmărite de Rusia, care are o bază militară în fosta republică sovietică.

Lavrov a spus că el și Kazakbaev au discutat „toate aspectele cooperării noastre bilaterale” și „ne-am confirmat disponibilitatea de a susține dialogul politic, aprofundarea și consolidarea cooperării noastre comerciale și economice bilaterale și extinderea colaborării interregionale”.

Noi alegeri parlamentare și prezidențiale se așteaptă să aibă loc la începutul anului 2021.

Președintele rus Vladimir Putin, pe 22 octombrie, a numit „regretabile” evoluțiile din Kîrgîzstan, adăugând că Rusia a făcut „mult” pentru a menține Kîrgîzstanul stabil, referindu-se la sute de milioane de dolari investiți în țară și la angajarea lucrătorilor migranți kîrgîzi în Rusia.

Deputatul Sergiu Sîrbu a părăsit grupul parlamentar „Pro Moldova”

Deputatul Sergiu Sîrbu

Deputatul Sergiu Sîrbu a declarat că a părăsit grupul parlamentar „Pro Moldova” și că va continua colaborarea cu fracțiunea, dar din calitatea de deputat neafiliat. Anunțul a fost făcut pe rețelele sociale, informează site-urile de știri moldovenești.

„Motivele sunt atât de ordin personal, cât și profesional, dar asta acum mai puțin contează. Le mulțumesc colegilor pentru înțelegere, susținere și colaborare frumoasă. La sigur vom avea încă multe ocazii să facem lucruri bune pentru țară”, a scris Sîrbu pe pagina sa de Facebook.

Și deputata Eleonora Graur a anunțat vineri că părăsește rândurile grupului parlamentar Pro-Moldova. Ca și Sergiu Sîrbu și Eleonora Graur a anunțat că va rămâne ca independentă în Parlament, informează site-urile de știri din R. Moldova.

Deputata consideră că liderul partidului, Andrian Candu ar fi „ostatecul acestei situații jenante”, care nu poate reforma partidul așa cum și-ar fi dorit inițial. Al treilea deputat al acestui partid care a părăsit partidul vineri este Grigore Repeșciuc. Și acesta a anunțat că va ramâne ca neafiliat în parlament.

În R. Moldova, pandemia a produs cel mai profund declin economic din ultimii 20 de ani

Pandemia de Covid 19 a lovit puternic în economia națională, în al doilea trimestru al anului 2020 estimându-se cel mai profund declin economic din ultimii 20 de ani. Declarația a fost făcută vineri 23 octombrie de ministrul Economiei și Infrastructurii, Sergiu Răilean, în cadrul Forumului internațional de investiții „Invest Găgăuzia 2020”., informează site-ul Newsmaker.md

Potrivit ministrului autoritățile estimează o scădere cu 14% a Produsului Intern Brut, față de al doilea trimestru al anului 2019.

Ministrul a menționat că economia Republicii Moldova suferă nu doar din cauza factorilor interni, ci și din cauza perturbării activității economice la nivel regional.

Sergiu Răilean spus că investițiile străine sunt esențiale pentru Republica Moldova și și-a exprimat speranța că, în pofida crizei mondiale, Moldova va rămâne o destinație atractivă pentru investiții, ca urmare a reformelor și politicilor guvernamentale puse în aplicare în ultimii ani în diferite sectoare ale economiei naționale.

SONDAJ: Foarte puțini moldoveni cred că se vor îmbolnăvi de COVID-19

În Republica Moldova procentul celor care consideră că este probabilitate mică că se vor infecta cu COVID 19 este foarte înalt. O problemă majoră cu care se confruntă autoritățile în gestionarea pandemiei este vulnerabilitatea cetățenilor față de tot felul de informații false cu privire la noul coronavirus, care bântuie în spațiul mediatic. Potrivit datelor Barometrului de Opinie Publică publicat astazi fiecare al patrulea respondent crede că COVID-19 nu există și că este un mit.

Într-o conferință de presă la IPN, Vasile Cantarji, sociolog „CBS-Research”, a menționat că procentul celor care nu cred în COVID-19 este concentrat în mediul rural. 31% din respondenții de la sate consideră astfel. 47% este ponderea celor cu un nivel scăzut de studii.

O treime din intervievați cunosc personal pe cineva care a fost testat pozitiv la COVID-19. Și în acest caz se creează o corelație inversă cu indicatorii privind mitul și probabilitatea de a se infecta. Or, persoanele care dispun de o asemenea experiență tind deja să nu mai creadă că noul coronavirus nu există.

Întrebați cât cred că va mai dura pandemia, 40% din respondenți au menționat că nu și-au pus o astfel de întrebare. În rest, lumea începe a se împăca cu ideea că această criza va mai dura: 32,5% – va dura mai mult de un an, 13,7% – va dura încă un an, 9,6% – va dura încă jumătate de an, 3,5% – va dura încă 2-3 luni, 1,5% – va dura încă o lună și 0,9% – criza a luat sfârșit.

Întrebați cum apreciază modul în care autoritățile au gestionat lucrurile în legătură cu pandemia COVID-19, cei mai mulți – 30,8% – au răspuns „nici..nici”. 23,6% consideră că au gestionat „rău”, 21,3% – „foarte rău”, iar alți 14,5% – „bine”. 8,1% din intervievații au declarat că nu pot răspunde, iar doar 1,6% au declarat că autoritățile au gestionat „foarte bine”.

Parlamentul României trebuie să rediscute legea care-i dă dreptul să decidă data alegerilor

Klaus Iohannis, președintele României

Președintele României Klaus Iohannis trimite înapoi în Parlament pentru reexaminare legea care conferă Parlamentului dreptul de a decide data alegerilor parlamentare. Astfel, Iohannis își folosește toate pârghiile pentru a forța ținerea alegerilor la termenul de 6 decembrie, fixat prin Hotărâre de guvern, și a bloca Parlamentul în a obține la timp dreptul de a amâna alegerile până cel târziu la finalul lui martie.

Calendarul alegerilor parlamentare este deja foarte avansat, joi, 22 octombrie, fiind înregistrate și toate listele electorale depuse de partide, cât și candidaturile independente, pentru scrutinul programat de Guvern să aibă loc pe 6 decembrie. Mai multe amănunte AICI.

Vladimir Putin face declarații în sprijinul candidatului pro-rus Igor Dodon

Liderul rus Vladimir Putin (dreapta) primindu-l în vizită la Kremlin pe omologul său moldovean Igor Dodon. 7 septembrie 2019

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că el „contează” pe faptul că poporul Moldovei va „aprecia”, la apropiatele alegeri prezidențiale moldovene, eforturile președintelui pro-rus Igor Dodon de apropiere de Rusia, relatează agenția rusă de știri Tass. Putin a făcut declarația joi, răspunzând unei întrebări la un forum de dezbateri, „Valdai”. În cuvintele liderului rus, Moscova urmărește ce se întâmplă în jurul Moldovei și înțelege necesitățile poporului acesteia în planul dezvoltării democrației, dar și al dezvoltării economiei. Putin a spus că multe ramuri ale economiei moldovene „nu pot funcționa normal” fără Rusia, că nimeni nu are nevoie de vinurile moldovenești pe piața europeană și că „aceste produse nu sunt întrebate deocamdată nicăieri decât pe piața rusă”. Ziarul de Gardă citează date statistice care arată că peste 65% din exporturile moldovene sunt orientate către Uniunea Europeană. România este piața principală de export a produselor moldovene, cu o cotă de 19%, înaintea Rusiei. România importă și cele mai multe vinuri moldovene, în timp ce Rusia este pe locul trei, după Polonia, potrivit datelor pentru 2019. În ultimele zile, mai mulți oficiali ruși, inclusiv șeful serviciului de spionaj, Serghei Narîșkin, au făcut declarații în sprijinul lui Dodon. Narîșkin a acuzat Statele Unite că ar pregăti o „revoluție colorată” la Chișinău pentru eventualitatea în care președintele pro-rus pierde alegerile din 1 noiembrie.

Kremlinul vrea prelungirea cu un an a tratatului New START pentru a negocia altul nou

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin

Kremlinul afirmă că o posibilă prelungire cu un an a tratatului de control al armelor Noul START dincolo de expirarea sa actuală în februarie ar avea ca scop câștigarea de timp pentru ca cele două părți să ajungă la un nou acord în loc să prelungească acordul actual. Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a repetat astazi insistența Moscovei ca SUA să "evite orice condiții suplimentare" în oferta pentru o prelungirea acordului cu 1 an. „Este necesar să fie de acord mai întâi, este necesar să se evite orice condiții suplimentare", a spus Peskov. "Sperăm că o astfel de întâlnire a experților va avea loc în viitorul apropiat și că cel puțin acest [an] poate fi consacrat unor discuții dificile”. Oficialii americani au declarat, pe 20 octombrie, că sunt pregătiți „imediat” să se întâlnească cu omologii lor ruși pentru a finaliza un acord pentru prelungirea Noului START cu un an după ce Moscova a declarat că susține propunerea americană ca Rusia să își înghețe numarul total al focoaselor nucleare în perioada respectivă, dacă Washingtonul ar face același lucru și nu ar fi avut alte cereri. Casa Albă, care s-a retras deja din alte tratate de control al armelor, deoarece a acuzat Moscova că le-a încălcat și a considerat că de ele a beneficiat mai mult Rusia decât Statele Unite, a cerut Chinei să se alăture Moscovei și Washingtonului pentru a găsi un potential înlocuitor al tratatului New START.

Granturi europene pentru proiecte de respectare a drepturilor omului în R. Moldova

Imagine generică (PNUD Moldova)

Nouă organizații care pledează pentru respectarea drepturilor omului de pe ambele maluri ale Nistrului, au obținut granturi în valoare totală de $45 mii, în cadrul programului comun ONU „Consolidarea drepturilor omului pe ambele maluri ale Nistrului”, implementat de șase agenții ONU în Moldova și finanțat de Suedia.

La concursul de granturi au participat 15 organizații care promovează drepturile omului pe ambele maluri ale Nistrului.

Proiectele câștigătoare prevăd implicarea societății în promovarea participării persoanelor din grupurile vulnerabile în activități sociale și economice, instruire juridică și de advocacy pentru comunitatea persoanelor care trăiesc cu HIV, dar și instruirea economică a persoanelor cu dizabilități, informează agenția Infotag.

În România, Ucraina și Rusia au fost înregistrate noi recorduri de infectări cu COVID-19

Imagine generică

În România, Ucraina și Rusia au fost înregistrate noi recorduri de infectări cu COVID-19. În România, în ultimele 24 de ore, au fost raportate 5 028 de cazuri noi de COVID-19, și 6 245 de persoane diagnosticate cu COVID-19 au decedat.

În Ucraina, au fost identificate 7 517 cazuri noi. În total, de la începutul pandemiei, 330 396 de persoane s-au infectat cu COVID-19, iar 6 164 au murit.

Potrivit datelor prezentate în dimineața de 23 octombrie, în Rusia, au fost testate pozitiv încă 17 340 de persoane, un nou record zilnic. Bilanțul a ajuns la 1 480 646 de pacienți. 25 525 dintre ei au murit.

Proteste în Polonia împotriva unei decizii care interzice în totalitate avortul

Imagini de la protestele din Polonia

Poliția din Polonia a reținut 15 persoane după protestele care au izbucnit după decizia Curții Constituționale care a deschis calea către o interdicție aproape totală a avortului în aceasta țara.

Joi, Tribunalul Constituțional de la Varșovia care are o foarte puternică majoritate catolică a decis că întreruperea sarcinii din cauza unor malformații ale fătului este neconstituțională. Sute de manifestanți la Varșovia s-au adunat în fața biroului Partidului Dreptate și Justiție aflat la guvernare și la casa liderului său, viceprim-ministrul Jaroslaw Kaczynski. Poliția a înconjurat casa lui Kaczynski, iar protestatarii au cerut demisia guvernului.

Au avut loc ciocniri violente între polițiști și manifestanți înainte ca ofițerii să folosească gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea. Judecătorii tribunalului au decis că „nu poate exista o protecție a demnității unei persoane fără protecția vieții”.

Doar doi dintre cei 13 judecători ai tribunalului au refuzat să susțină decizia din 22 octombrie, care echivalează, în esență, cu interzicerea totală a avortului. Ministerul polonez al Sănătății a înregistrat peste 1.100 de avorturi legale în Polonia anul trecut, majoritatea invocând defecte ale fătului.

Human Rights Watch a acuzat Azerbaidjanul că a folosit muniții interzise internațional

Imagine generică

Organizația internațională Human Rights Watch (HRW) a acuzat Azerbaidjanul că a folosit „în mod repetat” muniții cu dispersie interzise internațional, în zonele rezidențiale din Nagorno-Karabah, de la sfârșitul lunii trecute când au început luptele cu forțele armene asupra enclavei populate majoritar de armeni, dar care se afla pe teritoriul recunoscut al Azerbaidjanului.

HRW a citat, pe 23 octombrie, patru astfel de incidente bazate pe „o investigație la fața locului”. Atât partea azeră, cât și cea armeană au negat utilizarea bombelor cu dispersie, dar s-au acuzat reciproc că le folosesc. Cea mai recentă acuzație cu privire la utilizarea de către Baku a armelor interzise a venit cu câteva ore înainte de întâlnirile separate de la Washington între secretarul de stat american Mike Pompeo și miniștrii de externe ai celor doua țări aflate în conflict armat.

Sute de oameni au fost uciși de când l au izbucnit luptele, la 27 septembrie. Potrivit declarațiilor de la Baku și Eerevan sunt puține șanse ca discuțiile de la Washington să ducă la detensionarea situației.

Comunitatea internațională este îngrijorată că acest conflict s-ar putea extinde, prin implicarea mai amplă a Rusiei – de partea Armeniei și a Turciei de partea Azerbaidjanului. HRW a declarat că nu a verificat afirmațiile Azerbaidjanului că și partea armeană ar fi folosit arme interzise internațional.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG