Linkuri accesibilitate

Securitatea în regiunea extinsă a Mării Negre, discutată la București cu participarea R. Moldova


În august 2021, la Kiev era lansată Platforma pentru Crimeea, structură internațională care organizează la București și prima sa Conferință de Securitate la Marea Neagră între 12 și 13 aprilie 2023. (foto arhivă/ Kiev, Ucraina, 23 august 2021)
În august 2021, la Kiev era lansată Platforma pentru Crimeea, structură internațională care organizează la București și prima sa Conferință de Securitate la Marea Neagră între 12 și 13 aprilie 2023. (foto arhivă/ Kiev, Ucraina, 23 august 2021)

Cum poate fi restabilită securitatea în zona extinsă a Mării Negre, distrusă de agresiunea neprovocată a Rusiei în Ucraina și care ar putea fi strategia euro-atlantică? Sunt două din întrebările la care caută răspuns participanții la prima Conferință pentru Securitate la Marea Neagră, organizată de Ucraina și România, la care participă și ministrul de Externe, Nicu Popescu și ministrul Apărării Anatolie Nosatîi.

Conferința are loc în cadrul Platformei internaționale pentru Crimeea, structură creată în 2021 la Kiev, la inițiativa președintelui ucrainean Volodimir Zelenki.

„Agresiunea neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei a distrus sistemul de securitate în regiunea Marea Neagră – Azov. Pentru a găsi un răspuns adecvat la această provocare și a creiona posibilitățile de dezvoltare sustenabilă a tuturor țărilor din regiune, Ucraina a inițiat prima Conferință de Securitate la Marea Neagră, organizată împreună cu România”, se arată în comunicatul Ministerului de Externe de la Kiev.

Reuniunea se desfășoară între 12-13 aprilie, sub auspiciul ministerelor de Externe și al Apărării din Ucraina și România dar în marginea acestei conferințe internaționale, la care participă peste 26 de delegații internaționale, va avea loc, tot joi 13 aprilie, și o trilaterală România – Ucraina – R. Moldova dedicată „problemelor de securitate regională”, a anunțat Ministerul de Externe de la Chișinău.

Trilaterala pare să sublinieze atenția crescândă acordată de România și aliații occidentali problemelor de securitate ale R. Moldova, pe fundalul războiului din Ucraina.

La sfârșitul lunii martie, când a anunțat organizarea Conferinței de la București, ministrul român de externe Bogdan Aurescu reamintea că țările vecine Ucrainei rămân „vulnerabile la acțiunile agresive ale Rusiei, în special Republica Moldova, confruntată inclusiv cu amenințări hibride care urmăresc destabilizarea statului și deturnarea parcursului său european (...)”. Context în care Aurescu a menționat „necesitatea consolidării capacităților de apărare ale R. Moldova și a rezilienței acestui stat”.

„Republica Moldova este supusă unor presiuni pe multiple planuri”

Situația complicată a R. Moldova a fost din nou discutată la București, chiar în ajunul Conferinței internaționale, în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), condusă de președintele României, Klaus Iohannis.

„De la declanșarea războiului de la granițele noastre (n.r. României), Republica Moldova este supusă unor presiuni pe multiple planuri, cu scopul de a diminua susținerea exprimată de cetățenii săi pentru un curs pro-european ferm, pentru reforme, pentru democrație și prosperitate”, se arată în comunicatul dat publicității după ședința CSAT, care conchide că autoritățile de la Chișinău au gestionat această situație „profesionist, democratic și responsabil”, relatează Europa Liberă România.

Gazdele reuniunii internaționale privind securitatea în zona Mării Negre sunt miniștrii de Externe ai României și Ucrainei, Bogdan Aurescu și Dmitro Kuleba, alături de miniștrii Apărării din cele două țări, Angel Tîlvăr și Oleksii Reznikov, dar discuțiile încep încă de pe 12 aprilie, cu o serie de dezbateri la nivel de experți. Ministrul ucrainean de externe Kuleba va participa numai prin videoconferință, relatează de la București corespondentul redacției ucrainene a RFE/RL.

„Participanții se vor concentra pe lecțiile invaziei neprovocate a Federației Ruse în Ucraina pentru lumea democratică și impactul ei multidimensional”, precizează organizatorii. Vor analiza „amenințările la adresa Alianței euro-atlantice” și a „securității globale din perspectiva mai extinsă a regiunii Mării Negre”, încercând totodată să găsească soluții „practice” pentru „ consolidarea cooperării în domeniul apărării dintre statele Mării Negre ca răspuns la agresiunea Rusiei”.

Ministrul de externe moldovean, Nicu Popescu, va participa joi, alături de omologii săi din România și Ucraina, la o dezbatere pe tema „Viitorul securității regionale în zona Mării Negre și a Mării Azov. Spre o strategie euro-atlantică pentru o regiune stabilă, sigură și prosperă a Mării Negre” – discuții la care mai sunt anunțați ministrul ucrainean al Apărării și Mircea Geoană, Secretarul general adjunct al NATO.

Ministrul Apărării Anatolie Nosatîi, pe de altă parte, va participa la discuțiile despre impactul „multidimensional” al invaziei ruse în Ucraina și lecțiile pentru lumea democratică, moderate de prim-viceministrul de externe al Ucrainei , la care vor mai lua cuvântul ministrul lituanian al Apărării, Arvydas Anušauskas și Marija Pejcinovic Buric, secretara generală a Consiliului Europei.

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG