Multora li s-a părut că referendumul pentru modificarea Constituției a fost un capriciu politic, organizat pentru a testa nu doar pregătirea electoratului ci și pe cea a observatorilor înaintea altor runde electorale. La orizont sunt alegerile europarlamentare și prezidențiale dar și alt referendum, cel care cere introducerea în Constituție a prevederii că nu vor putea avea acces la funcțiile publice penalii condamnați prin hotărâri judecătorești definitive.
A fost un referendum care a implicat pe de-o parte o stare emoțională extremă, producând clivaje sociale și provocând tensiuni numai bune să ascundă adevăratele probleme ale României și, pe de altă parte, a ridicat multe de semne de întrebare în ceea ce privește corectitudinea lui, mai ales că regulile s-au schimbat din mers, dând senzația că autoritățile încearcă să găsească formula ideală de opacitate și lipsă de control pentru întregul proces electoral. Am stat de vorbă cu Septimius Pârvu de la organizația nonguvernamentală Expert Forum, care a observat acest referendum pentru a afla ce foloase (dacă există vreunul) putem trage din acest nou exercițiu electoral.
Radio Europa Liberă: Domnule Septimius Pârvu, s-a spus încă de la început că acest referendum este cumva inutil și, pe ici-pe colo, chiar la limita legalității. Care este impresia pe care ați avut-o de la bun început în legătură cu referendumul pentru schimbarea articolului 48 din Constituție?
Septimius Pârvu: „A fost, din punctul multora de vedere, un referendum inutil și cred că a ridicat discuții serioase privind drepturile omului și modul în care sunt privite acestea în societate și, în loc să rezolve anumite probleme, cred că mai degrabă le-a creat. Cred că în ultima vreme s-a întețit discursul generator de ură, homofob...
Avem trei milioane de semnături, nu știm cât de mult au fost ele verificate, deci avem o procedură legală care a fost respectată, trebuia să avem un referendum, dar cred că sunt foarte multe alte probleme legate de legislație care a fost modificată ca să servească unor mijloace politice ceea ce nu este în regulă, cum s-a întâmplat și în 2012, de altfel, când s-a mișcorat pragul special pentru acel episod, acum iar a fost modificată pentru a evita niște pași din procedura veche, președintele nu mai are rolul pe care-l avea...”
Radio Europa Liberă: S-a mărit la două zile perioada de votare...
Septimius Pârvu: „Decizia aceasta nici măcar nu a fost luată prin lege, ci prin ordonanță, ceea ce este și mai problematic. Avem Ordonanța 86 care reglementează foarte multe aspecte care nu ar trebui decise prin ordonanțe. Dar, deși stabilește atâtea reguli, lasă afară două elemente extrem de importante: sistemul electronic de verificare a alegătorilor (SIMPV) și prevenirea votului multiplu și centralizarea electronică. Acestea se adaugă temei referendumului pe care eu o consider controversată și pentru că ne plasează în rândul țărilor mai puțin democratice. Dacă vă uitați pe o hartă, vedeți că tema aceasta a referendumului pentru familie se regăsește mai degrabă în Caucaz, în Balcani...”
Radio Europa Liberă: Respectă cumva linia aceea de ciocnire a civilizațiilor trasată de Huntington între două Europe, cea occidentală și cea orientală.
Septimius Pârvu: „Da, ne pune în clubul unor țări mai puțin respectabile. Dar, pe lângă tema propriu-zisă, avem probleme serioase legate de modul în care a fost organizat acest referendum. După ce că decizia a fost luată cu vreo două săptămâni jumătate înainte de organizarea referendumului, nu am avut pic de campanie decentă organizată de stat pentru că, chiar dacă nu este o obligație legală, nu scrie în lege că statul trebuie să facă o campanie de informare, cred că singurul acces a fost la ce campaniile organizate de partide și la acțiunile organizate de alte părți interesate, fiecare după resursele posibile astfel că, dacă ați văzut, orice regulă de campanie a fost, practic, încălcată. Am văzut bannere, am văzut billboarduri. Conform legii, nici măcar nu ai voie să folosește aceste bannere și billboarduri.”
Radio Europa Liberă: Ați făcut sesizări în legătură cu aceste practici?
Septimius Pârvu: „Am făcut foarte multe sesizări. În unele cazuri, Poliția și-a declinat competența spunând că nu le poate da jos, în alte cazuri au fost date jos. În sectorul 1, de exemplu, am văzut bannere pe care apărea chiar numele primarului, Dan Tudorache. Acuma, nu știm dacă au fost făcute de primărie, noi bănuim că da, erau bannere care îndemnau la referendum. Am făcut plângere și sâmbătă, adică în prima zi a referendumului, în acest sens...”
Radio Europa Liberă: Se poate vorbi despre o complicitate măcar tacită, între autoritățile publice locale și cei care au organizat referendumul?
Septimius Pârvu: „Cred că ține foarte mult și de credințele primarului implicat. Cred că nu s-a văzut un interes foarte mare din partea administrației locale și de aici și numărul mic de persoane care au participat. Dacă vă uitați, de exemplu, la alegerile locale unde primarul are, evident, tot interesul să aducă alegătorii la vot avem niște cifre mult mai mari. În unele localități, unde se vota de obicei foarte intens la prezidențiale sau la locale, acum avem o prezență foarte scăzută.”
Radio Europa Liberă: S-a ajuns chiar ca Coaliția pentru familie să acuze partidele de boicot, în mod paradoxal, deși partidele au votat pentru desfășurarea referendumului.
Septimius Pârvu: „Așa e, au votat în Parlament legea, dar parcursul ulterior a fost foarte neclar. PSD, de pildă, a spus că susține referendumul, apoi că va face doar campanie de informare... Adică nu ne e clar nici partidele unde s-au poziționat. PNL cred că a fost unele dintre partidele care au fost constant de partea referendumului, USR a fost mai degrabă împotriva... Altfel, nu am avut niște campanii închegate, niște puncte de vedere decente așa că au fost alegători care nu se puteau hotărî nici măcar în secțiile de votare, o doamnă de exemplu a stat zece minute pentru că nu înțelegea ce trebuie să facă, unde să pună ștampila. Și cred că o să vedem foarte multe voturi care au fost aruncate pur și simplu pentru că oamenii nu au înțeles ce trebuie să facă. Și este foarte foarte grav.
Au fost, de asemenea, și organizatoric niște probleme foarte importante. Una dintre ele, lipsa președinților din secțiile de votare. Sute de președinți au renunțat cu câteva zile înainte de vot. Vineri seara erau în București zeci de secții fără președinți, ba chiar și în prima zi de vot erau secții fără președinți. Nu se poate începe votarea în felul acesta. Vă dați cum au fost aduși președinții aceia.”
Radio Europa Liberă: Este un motiv de invalidare a votului?
Septimius Pârvu: „Nu cred, dar este un motiv pentru a pune sub semnul întrebării organizarea decentă și profesionistă a referendumului. Practic, aduci o persoană care nu știm dacă a mai fost președinte de secție vreodată, pe o lege care este foarte neclară pentru că, de fapt, la referendum avem mai multe legi care se completează și riști să provoci condiții de vot în care nimeni nu mai știe ce să facă.”
Radio Europa Liberă: Vi s-au confirmat temerile inițiale că acest scrutin va fi hai să nu spunem faudat, punctat pe ici pe colo de infracțiuni?...
Septimius Pârvu: „Cu siguranță nu putem vorbi despre fraudă masivă, cel puțin din datele pe care le avem noi.”
Radio Europa Liberă: Au fost cu toate acestea oameni care și-au descoperit rude decedate pe listă. De pildă cazul unei femei care și-a găsit pe listă fiica moartă acum 32 de ani.
Septimius Pârvu: „Cred că problemele au fost mai degrabă în altă parte, noi, cel puțin, am avut doar vreo două sesizări pe tema asta. Este normal cumva să mai ai și probleme de genul ăsta, nu mai e ca în anii trecuți. În schimb, votul pe liste suplimentare este o problemă în sine. Sâmbătă am avut niște sesizări legate, de exemplu, de spitale, de penitenciare și de aresturi unde alegătorii nu au beneficiat de secretul votului. Acolo practic puneau ștampila cu polițistul lângă ei, vă dați seama care erau condițiile de vot. Pe de altă parte, putând vota oriunde, nu poți să controlezi votul multiplu. Noi am făcut o sesizare legată de niște secții din județul Giurgiu, unde bănuim că anumiți alegători au mers în mai multe localități. Nu pot spun cu siguranță că a fost un fenomen generalizat, noi avem foarte puțin indicii în acest sens...”
Radio Europa Liberă: Dar avem experiența altor alegeri în care votul multiplu a ridicat chiar serioase semne de întrebare în legătură cu rezultatul acelor scrutinuri.
Septimius Pârvu: „Da, și asta deși am fi putut avea sistemul electronic de verificare și scăpam de atâtea discuții inutile... Și asta pentru că verificarea electronică nu este menționată în lege. În Legea 3 pe 2000 nu există, și dacă nu există nu se poate pune în practică. ”
Radio Europa Liberă: Dar în alte legi există...
Septimius Pârvu: „Există în legea pentru parlamentare și pentru locale. Trebuie să existe menționate în lege, așadar. Știu că au existat anumite discuții cu guvernul încă din primăvară, se știa că referendumul e iminent, dar guvernul nu a avut nici cea mai mică intenție. Noi am solicitat introducerea lui, chiar prin ordonanță de urgență, știm că aceasta nu este o variantă optimă, dar am încercat măcar pe ultima sută de metri, ni s-a transmis din partea guvernului că a fost transmisă către Autoritatea Electorală spre soluționare. Vă dați seama că dacă ar fi existat cea mai mică intenție pentru a rezolva problema, guvernul o rezolva imediat. ”
Radio Europa Liberă: Probabil că la referendumul viitor, cel cu Fără penali. Acest referendum a fost considerat de mulți comentatori și observatori politici un fel de repetiție generală pentru alegerile din anii viitori, pentru PSD fiind de pildă un fel de a-și verifica efectivele și capacitatea de a mobiliza masele, de a-i aduce la vot și de avota cam cum vor ei... Dar dincolo de discuția politică în sine, poate fi considerat el un fel de avertisment: Iată cum pot să decurgă lucrurile, putem schimba legile cum vrem peste noapte... S-au creat niște mecanisme care pot opri sau măcar controla aceste abuzuri ale puterii?
Septimius Pârvu: „Cred că în ultimii ani Autoritatea Electorală Permanentă a introdus niște mecanisme care sunt eficiente. După cum spuneam mai devreme, SIMPV este unul dintre ele. Ele există pe piață, ele pot fi folosite la alegeri. Referendumul este un pic atipic din multe puncte de vedere și nu știu dacă este, neapărat, o repetiție. Cred, de pildă, că alegerile parlamentare au decurs în condiții mai bune pentru că știam oricând cine și unde votează.”
Radio Europa Liberă: Acolo erau camere de supraveghere, se făceau și filmări atunci când se deschideau urnele, a fost un alt tip de verificare, mult mai sever...
Septimius Pârvu: „Referendumul este organizat și mai pe genunchi, fiind organizat și pe un termen mai scurt. Măcar la parlamentare știi când vor avea loc din timp și poți să faci procedurile altcumva. Nu știu dacă e bine să le punem în aceeași oală. Este cumva atipic, după cum spuneam, și a și fost organizat la repezeală. Pe de altă parte,
Este clar că alegătorilor pur și simplu nu le-a păsat sau au boicotat această temă...
dacă asta este o repetiție politică, probabil este un mare eșec. După cum ați văzut, rata de participare a fost foarte mică, pe ultima sută de metri s-au mobilizat probabil toate forțele care mai pot aduna ceva alegători, dar este rușinos... Este clar că alegătorilor pur și simplu nu le-a păsat sau au boicotat această temă care, din perspectiva unei discuții despre democrație, este cumva legitimă.”
Radio Europa Liberă: Cine pierde din eșecul acestui vot?
Septimius Pârvu: „Cred că, în primul rând, pierdem noi, ca societate pentru că ce a reușit să facă acest subiect a fost să ne despartă și să creeze un val de ură și discuții aprinse; nu mai există acea decență, soluția de mijloc, totul ori e alb, ori e negru și, practic, am ajuns să ne certăm între noi, iar partidele politice se uită de pe margine. Deci nu
Pe termen lung, este prima rundă dintr-o serie de teme care vor fi puse pe tavă în continuare la fel de periculoase pentru democrație. ...
văd cine ar avea de câștigat din chesiunea asta. Dacă nu trece, e un câștig din perspectiva ideii că demonstrează că, totuși, alegătorul are conștiință și că votează împotriva unor propuneri care nu sunt corecte. Dar, probabil, pe termen lung, este prima rundă dintr-o serie de teme care vor fi puse pe tavă în continuare la fel de periculoase pentru democrație. Dacă ne uităm în regiune, proastele practici circulă. Ne uităm de pildă în Republica Moldova, în Urcaina, în Georgia, vedem aceleași teme și vedem cum ele se împrumută dintr-o țară într-alta.”
Radio Europa Liberă: Se împrumută prin contaminare sau, fără a fi conspiraționiști, fac parte dintr-un plan concertat?...
Septimius Pârvu: „Nici măcar nu cred că e vorba despre ceva atât de sofisticat. Cred că, pur și simplu, conducătorii, executanții guvernamentali care au viziuni mai puțin democratice se inspiră unii de la ceilalți în ce e mai rău și nu în ce e mai bun. Iar, prin contaminare, temele circulă. De pildă, campaniile împotriva ONG-urilor: le găsim în Ucraina, le vedem în Moldova, după aceea au apărut și în România. Pur și simplu cred că în regimurile iliberale, cum le-a numit premierul Ungariei, lucrurile astea se transmit mai ușor decât bunele practici. Și cred că ar mai fi o chestiune pe lângă acest aspect și anume că un referendum poate să ascundă niște teme mult mai stringente, cum ar fi legile justiției sau cum ar fi pur și simplu eșecul guvernării.”
Radio Europa Liberă: Nu sunteți o organizația care se mulțumește să observe. Ați avut și inițiative proactive. Intenționați să faceți campanii de informare?
Septimius Pârvu: „În primul rând, după monitorizarea referendumului la care am avut un call-center și un site pe care am centralizat toate aceste plângeri, o să redactăm un raport în care o să propunem teme de policy, să încercăm să schimbăm modul în care se organizează referendumurile. Acesta ar fi primul obiectiv. Noi ne-am exprimat vocal de fiecare dată, și în momentul în care s-au redus pragurile, și în atunci când a fost modificată legea referendumului în ultimul an, deci încercăm să ne asigurăm de faptul că nu se vor mai repeta aceste greșeli. Evident, credem că statul ar fi trebuit să fie primul actor care să organizeze campanii de educare. Vă dați seama, pentru un ONG cu resurse limitate este foarte greu să facă o campanie, în general.
Noi lucrăm cu profesori, mergem în școli și, de fiecare dată, profităm de ocazie pentru a face educație electorală la modul cât se poate de neutru, nu facem educație politică așa, ca un partid. Dar încercăm să lucrăm în cât mai multe locuri și să mergem în comunități mici. Avem un program care se numește „Școala pentru democrație” și tocmai asta încercăm, să mergem în comunități mici, să lucrăm cu profesorii care să transmită mai departe, în comunitățile lor, aceste priorități legate de educație civică. Dar este clar că statul trebuie să se implice mult mai activ în campaniile de educare. Dacă vă uitați la istoria alegerilor, cred că din anii 1990 nu a existat nicio campanie reală, pe termen lung pentru educația alegătorilor. Poate nici nu există vreun plan în acest sens și e mai ușor să ai alegători care nu înțeleg, de fapt, regulile jocului.
Radio Europa Liberă: Vă mulțumim, domnule Septimius Pârvu!
