„UE ar trebui să aibă o poziție foarte clară. Nu trebuie să pretindem că alegerile din Rusia sunt corecte. Trebuie să vorbim deschis despre violarea drepturilor omului din Rusia, despre prizonierii politici, și cum UE are acum propriul său Act Magnitsky, poate pedepsi pe cei care violează drepturile omului: judecători, polițiști, oameni ai regimului. Europa ar trebui să le fie alături cetățenilor ruși, și să nu le mai permită celor care violează drepturile omului în Rusia să călătorească sau să aibă bani în bănci europene”, declară Sergei Guriev, actualmente director științific al programelor de masterat și doctorat în economie al celei mai prestigioase instituții de științe politice din Franța, Sciences Po Paris. Guriev este cercetător la Centrul de Cercetare în Politici Economice (CEPR) și membru al Comitetului executiv al Asociației Economice Internaționale. Fost economist șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Guriev a mai avut stagii științifice la M.I.T și Princeton, în SUA. Este absolvent al facultății de economie din Moscova și doctor în matematică aplicată, titlu conferit de către Academia Rusă de Științe. Guriev a părăsit Rusia la 30 aprilie 2013, după ce a fost interogat pentru activitățile sale într-un grup de experți economici care au evaluat critic poziția Rusiei în cazul Yukos.
Europa Liberă: Domnule Guriev, primul nostru interviu a avut loc cu câțiva ani în urmă la APCE, în Strasbourg, când ați vorbit despre situația Dvs ca dizident refugiat în Franța și despre situația opoziției democratice din Rusia. Cum priviți ce cazul Navalnîi care a determinat UE să impună sancțiuni împotriva liderilor de la Moscova?
Sergei Guriev: „Alexei Navalnîi este liderul opoziției din Federația Rusă de peste 10 ani, dar mai ales din 2014 când a candidat pentru primăria din Moscova. Deci nu l-am descoperit pe Navalnîi în anul 2020. Pentru Europa a fost un șoc uriaș să afle că dl Navalnâi a fost otrăvit cu arme chimice, și că ordinul a venit de la elita politică din Rusia. Această situație a adus lupta politică din Rusia la alt nivel și arată cât de mare este miza.
În acest context dl Navalnîi a decis să revină în Rusia, a fost arestat și se află acum în închisoare...
Toate acestea arată că regimul se transformă. Acest regim care s-a bazat pe popularitatea lui Vladimir Putin, se schimbă și seamănă din ce în ce mai mult cu regimul lui Lukașenka din Bielorusia, care se bazează pe frică. Încă discutăm de un regim în care dl Putin este popular. Încă este un regim în care dl Putin arestează mii de oameni, deci încă nu zeci de mii, și în care sute de prizonieri politici sunt încarcerați. Încă nu am ajuns la nivelul din vremea Uniunii Sovietice sau la cel din China. Cu toate acestea, vedem că popularitatea dlui Putin este la un nivel foarte scăzut, cel mai scăzut de până acum, și de aceea este foarte posibil ca lucrurile să ia o turnură ca în Bielorusia. Ce știm cu siguranță este că astăzi dl Lukașenka ar pierde alegerile, de fapt le-a și pierdut, iar actualmente este probabil susținut de cam 20% din populație. Ca atare, singura modalitate de a rămâne la putere este să folosească forța. Rusia nu este încă acolo, dar deja folosește forța mai mult decât acum un an, acum 3 sau 10 ani. Așadar, vedem o transformare a situației din regiune.”
Europa Liberă: Știți că există în spațiul public o doză de neîncredere vizavi de veridicitatea otrăvirii liderilor opoziției ruse. Mulți se întreabă de ce ar alege Kremlinul să folosească această metodă primitivă de a-și intimita opozanții, într-o epoca atât de modernă în care există atâtea alte metode de a răni oamenii?
Sergei Guriev: „Nu aș spune că este o metodă primitivă, pentru că este nevoie de specialiști cu înaltă calificare și investiții majore pe care doar statul și le poate permite, și, cel mai important, această metodă permite negarea faptelor. Dacă dl Navalnîi s-a îmbolnăvit deodată și nu există un laborator specializat de testare pentru agenți chimici, poți trage concluzia că a avut doar un atac de cord.
Este exact ce s-a întâmplat cu mai multe persoane. Investigația Belingcat în cazul Navalnîi și alte cazuri de otrăvire operate de aceeași echipă KGB (NSB), arată că avem de-a face cu o operațiune care a ucis câțiva oameni, iar până acum Kremlinul nu doar că a negat orice responsabilitate, dar a spus că acești oameni nici nu au fost omorâți. Au spus că au avut atac de cord. Așa funcționează această schemă. Negarea este un factor foarte important în această metodă de eliminare. Până astăzi, varianta oficială în Rusia este că dl Navalnîi nu a fost otrăvit și că deschiderea unei anchete oficiale în această tentativă de asasinat nu este necesară. Putin nu spune da, ne omorâm oponenții politici. Nu este Stalin din anii 30.
Dl Putin dorește să își ucidă dușmanii politici în mod discret și să nege orice implicare sau complicitate...
Aceasta este una dintre cele mai importante particularități ale acestui regim. Îi permite să pară democrat, pentru că organizează alegeri, permite existența partidelor de opozitie și pentru că este popular. Faptul că opozanții politici mor din cauze inexplicabile este cu totul alt lucru. Așa se explică investiția masivă în operațiuni de otrăvire cu agenți chimici, dificil de identificat și probat. Este un miracol că dl Navalnîi a supraviețuit și că s-a putut dovedi folosirea în acest caz a acestui agent chimic.”
Europa Liberă: Să trecem la relația dintre UE și Rusia, care pare la un minim istoric pe fondul cazului Navalnîi. Pe de altă parte, Germania și Rusia sunt parteneri în proiectul North Stream 2. Pare un pic confuză situația, dacă ne gândim rolul de lider al UE asumat de Germania după Brexit. Cum o explicăm?
Sergei Guriev: „UE își desfășoară relația cu Rusia bazându-se pe cinci principii, care au fost formulate de Federica Mogherini, cu câtiva ani în urmă: relațiile cu statele din Parteneriatul Estic, implementarea Acordului de la Minsk, dar se referă și la instituțiile interne ale UE ca și relații directe cu societatea rusă, un lucru extrem de util.
Acest regim se află de partea greșită a istoriei...
Și cu cât mai repede societatea rusă înțelege acest lucru, cu atât mai repede va veni schimbarea. Ca atare, să rămânem în dialog cu societatea civilă din Rusia despre alternative la regimul Putin este foarte important. Pe de altă parte, UE trebuie să facă ordine în propria casă. Și în acest context, aș spune că North Stream 2, în ciuda milioanelor investite acolo, nu este cel mai important subiect. Cel mai important lucru este lupta împotriva spălării de bani din Rusia și corupției europene. UE trebuie să se asigure că banii murdari din Rusia nu ajung în băncile europene ca să influențeze politica europeană. Nu aș da atâta atenție North Stream 2. Ideea acestui proiect este pedepsirea Ucrainei, prin tăierea unor miliarde de euro pe care Ucraina îi primește de la Rusia ca țară de tranzit pentru gaz. Al doilea scop al Noth Stream 2 este să îmbogățească prietenii Kremlinului. Oamenii care primesc bani pentru acest proiect sunt cei care sunt prieteni apropiați ai elitei politice din Rusia. Iar acești oameni iau bani deja din buzunarele plătitorilor de taxe rusi. Este clar că Ucraina va fi foarte afectată de acest proiect, dar lupta pentru democratia rusă are foarte puțin de-a face cu North Stream 2.”
Europa Liberă: Am văzut ce s-a întâmplat în Ucraina, vedem ce se întâmplă acum în Bielorusia. Schimbări care au fost posibile printr-un efort imens al societății civile. De ce este nevoie pentru ca eforturile societății civile din Rusia să rezulte în schimbări pozitive pentru țară?
Sergei Guriev: „Regimul de la Kremlin nu va pleca de la putere. Este un regim foarte brutal și corupt. Rusia va deveni o țară democratică. Este prea educată, prea bogată și prea apropiată de Europa ca să rămână nedemocratică. Cum și cât de repede se va întâmpla asta, vom vedea. Agenții de schimbare sunt activiștii democratici, ONG-urile, antreprenorii sociali, oameni care vor modernizare. Și nu este vorba doar de modernizarea instituțiilor politice. Avem în Rusia ONG-uri care ajută bătrâni, victimele violenței domestice, care promovează agenda de mediu etc. Toți sunt tratați ca dușmani de Kremlin. Ce poate face UE? Să fie un exemplu de societate care luptă cu succes împotriva corupției, nedreptăților, discrimnărilor, inegalităților, așadar, trebuie să fie un exemplu de trai decent. Un exemplu nu doar pentru Rusia, ci și pentru celelalte state din Parteneriatul Estic, vecinii din sud sau Balcani. Dincolo asta, să nu mai primească bani rezultati din corupția din Rusia, să nu mai permită dezinformarea promovată de Rusia. Pe de altă parte, UE ar trebui să aibă o poziție foarte clară: Rusia trebuie tratată ca atare.
Nu trebuie să pretindem că alegerile din Rusia sunt corecte...
Trebuie să vorbim deschis despre violarea drepturilor omului din Rusia, despre prizonierii politici, și cum UE are acum propriul său Act Magnitsky, poate pedepsi pe cei care violează drepturile omului: judecători, polițiști, oameni ai regimului. Pentru că eu mă consider de două ori jignit: acesti oameni sunt plătiți din banii mei, ca plătitor de taxe din Rusia, ca să îi oprime pe cetățeni ca mine, iar Europa ar trebui să le fie alături cetățenilor ruși, și să nu le mai permită celor care violează drepturile omului în Rusia să călătorească sau să aibă bani în bănci europene. Iar pentru asta, UE ar trebui să se alieze cu Statele Unite, caci sancțiunile americane pot urmări și oamenii din afara SUA. Un judecător corupt, un polițist corupt, un troll care intervine și influențează alegerile europene trebuie să știe că UE știe cine sunt și cu ce se ocupă și că nu se pot bucura de beneficiile bunăstării si civilizatiei din UE. Toți acești oameni doresc să trăiască în UE. Știu că Rusia nu are nici un viitor. Nimeni nu spune: Trăiască regimul corupt din Rusia! Ei doresc să ia câți mai multi bani din Rusia, din banii plătitorilor de taxe ruși, ca mine, și să îi cheltuiască în Italia și Franța. UE trebuie să înțeleagă asta și să acționeze ca atare.”
