Un interviu pe această temă cu Serghei Neicovcen, director executiv al Centrului Contact, președintele Platformei pentru Promovarea și Dezvoltarea Filantropiei, o comunitate de asociații sub auspiciile căreia a fost elaborat și un studiu privind activitățile de filantropie și condițiile în care se desfășoară acestea în Republica Moldova.
Serghei Neicovcen: „Dacă discutăm la modul general despre filantropie, lucrurile nu stau foarte bine, nu este critică situația, dar nu stau foarte bine, și nu stau bine deja de mai mult timp, din mai multe considerente. În primul rând, trebuie constatat că legislația privind filantropia și sponsorizarea în Republica Moldova este foarte învechită, nu corespunde necesităților și nevoilor pe care le avem la acest moment, nu doar în special pe timp de pandemie, dar în general. Și noi acest lucru l-am constatat încă vreo 2-3 ani în urmă. Știam de mult, dar am hotărât să atragem atenție mai deosebită acestui subiect vreo 2-3 ani în urmă și am creat un grup de lucru din organizații neguvernamentale care mai târziu, în 2019, a fost transformat într-o platformă de dezvoltare a filantropiei în Republica Moldova și actualmente această platformă întrunește 36 de organizații. În cadrul acestei platforme și în cadrul acestui grup inițial noi am făcut câteva studii care au confirmat acest lucru. La noi, societatea nu este foarte bine pregătită și nu are un background sau o istorie de binefacere de calitate foarte mare și foarte bogată.”
Europa Liberă: La începutul pandemiei, guvernul a lansat această campanie de colectare a fondurilor pentru combaterea COVID-19, iar la 17 martie 2020 Ministerul Finanțelor a deschis 3 conturi bancare în lei moldovenești, dolari americani și euro. Ulterior, Ministerul Finanțelor a anunțat că în conturile deschise pentru donațiile destinate combaterii COVID au fost încasate mijloace bănești în suma totală de peste 25 de milioane de lei. Din comunicatele prezentate de către Ministerul Finanțelor, sumele acumulate au fost transferate în Fondul de intervenție al guvernului și apoi au fost repartizate. În primul rând, aș vrea să ne ajutați să înțelegem cât este de tradițional ca un guvern să ceară donații de la cetățeni, luând în vedere că modul principal de contribuție din partea cetățenilor sunt taxele și impozitele?
Serghei Neicovcen: „Sigur că nu este tradițional. Nu putem spune că este o premieră, căci au mai fost așa probleme în Republica Moldova și în vremea inundațiilor care au avut loc și atunci guvernul, dacă nu greșesc, la fel a apelat la ajutorul sectorului de afaceri, sectorului privat și al oamenilor de rând și nu este tradițional, dar nu este o problemă când guvernul în astfel de situații apelează la ajutorul cetățenilor și al sectorului privat. Este un lucru absolut normal și firesc când societatea și când țara se confruntă cu asemenea probleme, cu asemenea situații de criză este normal să se adreseze către cetățeni.”
Europa Liberă: Și totuși, cât de săritori la nevoie s-au dovedit a fi cetățenii, atât cetățenii de rând, cât și sectorul privat?
Serghei Neicovcen: „Problema constă în faptul că este o inițiativă bună, adică noi salutăm această intenție, dar nu prea suntem de acord cu modul în care ea a fost desfășurată. Și în special autorii studiului care a fost realizat au constatat acest lucru și noi, ca platformă, am constatat această problemă.
În primul rând, noi considerăm că această campanie putea să fie cu mult mai amplă, cu mult mai interesantă, cu mult mai captivată pentru cei care ar dori să ajute societății, nu vorbim de stat în special, dar societății, oamenilor care se află în nevoie să ajute cu 1 leu, cu 10, cu 100 de lei ș.a.m.d., fiecare cu cât poate. Ca să faci această campanie mai amplă, mai interesantă, cu implicarea mass-media, societății civile, sectorului privat, ar trebui să fie creată o platformă, până la urmă o platformă între oameni, între oameni cointeresați, oameni care pricep în acest lucru și care pot să facă o campanie de colectare de fonduri și să implice mass-media, care poate fi implicată cu mult mai interesant, că noi am constatat că în afară de un comunicat mai mult n-am văzut nimic, adică acest lucru a fost comunicat, a fost în aceeași zi prezentat în mass-media și gata lumea nu a mai văzut, nici noi nu am observat ca acest comunicat sau această informație o să fie cumva replicată în fiecare zi, ca să fie reamintit acest lucru că, iată, este deschis acest cont etc.
Nouă ni se pare că n-a fost desfășurată campania corect, n-a fost desfășurată transparent.
Nouă ni se pare că n-a fost desfășurată campania corect, n-a fost desfășurată transparent, nu este normal când anunți o campanie de colectare a donațiilor pentru lupta cu COVID-ul și gata, adică ar fi bine să faci un caiet de sarcini până la urmă, adică pentru ce anume avem nevoie de bani, obiectivele acestei campanii, să fie mai clar pentru ce sunt adunați acești bani și transparență la cheltuieli desigur asta tot e important.”
Europa Liberă: Pe ce până la urmă s-au cheltuit acești bani?
Serghei Neicovcen: „Așa cum a fost raportat, în special din aceste trei conturi care au fost deschise și suma care a fost declarată, inclusiv de către Dvs. la începutul interviului, ea a fost transferată către medici în calitate de compensație. Nu este o problemă, noi asta și spunem că nu este o problemă, pur și simplu, noi considerăm că suma adunată putea să fie cu mult mai mare, că, da, atâtea milioane pare mult, dar putea să fie și mai mult. De fapt, autorul studiului confirmă că de fapt sunt și alte sectoare care au fost afectate foarte dur – sectorul social, în special, familiile social vulnerabile ș.a.m.d.
Sumele adunate puteau să fie cu mult mai mari și atunci noi am fi avut posibilități să ajutăm și alte sectoare.
Dacă vorbim din punctul de vedere al transparenței, ar fi poate bine și corect când discutăm despre sume să fie creată o comisie sau ceva care să ia decizii asupra cheltuielilor din fondurile acumulate.
Încă o dată spun, sumele adunate puteau să fie cu mult mai mari și atunci noi am fi avut posibilități să ajutăm și alte sectoare care au fost afectate, dar încă o dată repet că noi nu punem asta ca problemă deloc, pentru că înțelegem că medicii pe prima linie au fost în primul rând afectați și ei aveau nevoie de acest ajutor; situația e că a fost afectată toată țara, toată societatea și noi vorbim despre mai multe sectoare care au fost afectate.”
Europa Liberă: Au trecut deja 5 luni după primele cazuri de COVID-19 înregistrate în țară și după campania de colectare de fonduri. După aprecierile Dvs., cât de eficient au gestionat autoritățile aceste donații?
Serghei Neicovcen: „Noi putem constata că anume lipsa transparenței nu ne-a permis ca să apreciem exact cum au fost luate aceste decizii despre gestionarea fondurilor acumulate, dar tot acest lucru putea să fie realizat numai în colaborare și în parteneriat cu societate civilă și cu sectorul privat și noi am constatat în studiu că anume lipsa de creare a acestei platforme de parteneriat.
Până la urmă încă o problemă putem să spunem că a fost anunțată campania de colectare de fonduri, dar noi am așteptat că statul va acorda anumite facilități fiscale pentru cei care donează în această perioadă, noi și în situații obișnuite luptăm deja de vreo 3 ani, apelăm la autorități și discutăm cu ei despre posibile facilități pentru cei care donează bani chiar în situațiile obișnuite, că sunt multe probleme sociale, economice etc., care puteau fi salvate cu ajutorul unor donatori interni, adică cu oameni de bună-credință, cu oameni cu suflet care vor să doneze bani, care vor să ajute, dar în situații de criză noi considerăm că nu-i obligatoriu, dar ar fi binevenit să vină statul cu facilități fiscale pentru sectorul privat, pentru agenții economici, pentru persoanele fizice care sunt gata să doneze și în schimb, de exemplu, la sfârșitul anului financiar să fie acordate acestor persoane anumite facilități fiscale, dar în situația actuală noi nu am văzut aceste facilități fiscale.
Reiese că agenții economici care au făcut donații, persoanele fizice în genere nu au nicio facilitare fiscală la acest moment din donații.
Reiese că agenții economici care au făcut donații, persoanele fizice în genere nu au nicio facilitare fiscală la acest moment din donații și de acea facilitare fiscală pe care noi ca persoane fizice am avut-o acum câțiva ani am fost lipsiți, iar persoanele juridice care au anumite drepturi la facilități fiscale și la deduceri fiscale, ele pot să fie acordate numai în caz dacă agentul economic are venituri declarate și în caz dacă el acum a acordat un ajutor în formă de donație, la sfârșitul anului aceste donații să fie declarate ca venituri. Și eu îmi închipui că la sfârșitul anului acești agenți economici au să aibă surprize, probabil unii dintre ei, nu știu, noi nici nu avem lista agenților economici care au acordat ajutor. Noi avem suma totală și unde ea a fost direcțională, mai multă informație nu avem.”
Europa Liberă: Una dintre constatările principale ale studiului pe care și Dvs. ați menționat-o este această lipsă de transparență în administrarea fondurilor, pe de altă parte, cât de multă transparență au cerut donatorii? La o primă vedere s-ar putea crede că, uite, am donat, treaba lor ce fac mai departe cu banii, eu mi-am făcut datoria de cetățean solidar.
Serghei Neicovcen: „Sunt de acord cu Dvs. că mulți donatori vor să rămână necunoscuți sau nu vor să fie divulgate numele lor sau să fie informație publicată despre ei. Exact, acest lucru este în filantropie, în caritate este un lucru obișnuit și normal. Unii donatori fac donații fără a cere ceva în schimb, absolut, nici publicitate, nimic, dar noi avem foarte multe cazuri și noi când studiem filantropia, donatorii totuși vor să vadă unde au fost cheltuiți banii lor și un raport probabil este binevenit. Noi constatăm că acest proces n-a fost cumva coordonat, înțelegeți?
oarte mulți oameni au făcut aceste donații, au făcut acte de caritate, cineva personal a făcut acest lucru, un agent economic singur a colectat bani sau a procurat măști, sau a procurat dezinfectanți ori altceva și a dus concret la un spital; un grup de oameni au colectat ceva bani și singuri s-au dus și au cumpărat, adică au fost foarte multe exemple. Ei până la urmă arată că oamenii sunt pregătiți, sunt dornici de a ajuta și filantropia este în creștere, și filantropia în aceste situații poate să răspundă și poate să ajute la depășirea unor crize și la depășirea unor probleme, dar ea trebuie să fie coordonată cumva și ajutată, stimulată, facilitată.
Nu e vorba numai de guvern, fonduri trebuie să colecteze foarte multă lume și sectorul privat, și sectorul asociativ, dar noi trebuie să avem cadrul care ne favorizează, care ne dă posibilitate să simțim că este ceva sau cineva care ne adună, care ne facilitează acest proces, stimulează acest proces. Toate acestea nu le-am văzut.”
Europa Liberă: În studiu s-au constatat o serie de constrângeri care ar fi redus din intenția oamenilor și agenților economice de a face donații. Și despre ce piedici e vorba?
Serghei Neicovcen: „Noi considerăm că una din constrângeri a fost lipsa inițiativelor din partea autorităților referitor la anumite facilități fiscale pentru donatori și ideea e că noi am ieșit cu un apel încă în primăvară, în luna aprilie am ieșit cu un apel prin care am solicitat acest lucru și am solicitat crearea unui grup de lucru ca să discutăm, ca să venim și noi cu propuneri, să vedem cum poate fi facilitat acest proces și stimulat acest proces de filantropie în țară.
La punctul doi noi am sugerat că campaniile de colectare de fonduri, inclusiv care au fost anunțate de autorități de diferite niveluri, inclusiv de nivelul național, nivelul municipal și nivelul local, aceste campanii nu au fost realizate profesionist, adică au fost realizate fără o pregătire și totuși noi am simțit lipsa de oameni pregătiți, oameni profesioniști în domeniul filantropiei și în domeniul colectării de fonduri, dar până la urmă asta nu-i o scuză, că orice om care este organizator foarte bun, organizează evenimente, sunt acești oameni, pur și simplu acești oameni trebuia să fie cumva consolidați, trebuie să fie căutați acești oameni, trebuie să apelăm la serviciile acestor oameni și probabil mulți din acești oameni ar acorda aceste servicii gratuit, pro bono, ca să facem aceste campanii. Noi am văzut că fiecare și-a făcut campania așa, la nivel destul de slab, putem spune.”
Europa Liberă: Cum credeți că va influența această experiență, tradiția filantropică în Republica Moldova?
Serghei Neicovcen: „Suntem siguri că cei care au încercat să doneze sau au făcut unele campanii chiar foarte mici, poate nu sunt performante aceste campanii, acești oameni din sectorul privat din Republica Moldova probabil au înțeles că filantropia în aceste situații poate fi un colac de salvare și eu sunt sigur că la filantropie trebuie să apelăm în orice situație, nu neapărat de criză, dar este o tradiție absolut firească și normală, nu este ceva rușinos, chiar țările foarte dezvoltate, precum Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Germania, unde tradițiile sunt foarte, foarte vechi și tradițiile de filantropie sunt foarte dezvoltate și ei nu se rușinează că țările sunt bogate, dar filantropia ca parte a ajutorului pentru cazuri sociale este în permanentă dezvoltare și prin mesajele noastre.
Și prin încercarea de a stimula cumva această filantropie și de a schimba situația, noi vrem ca și această situație de criză cumva să stimuleze filantropia din Republica Moldova. Și să dea Dumnezeu să ajungem la situații normale, dar asta nu înseamnă că atunci când vom ajunge la situațiile normale filantropia nu va mai trebui. Ea trebuie să fie continuată în același ritm, trebuie să fie dezvoltată și trebuie să ne ajute în multe alte aspecte de dezvoltare a țării.”
![În martie 2023, Republica Moldova a obținut dreptul de a exporta carnea procesată de pasăre și ouă de consum ]n UE.](https://gdb.rferl.org/023DC744-7582-4151-B3F1-BD561B99B808_w100_r1.jpg)
![În martie 2023, Republica Moldova a obținut dreptul de a exporta carnea procesată de pasăre și ouă de consum ]n UE.](https://gdb.rferl.org/023DC744-7582-4151-B3F1-BD561B99B808_w66_r1.jpg)
