Linkuri accesibilitate

Sergiu Tofilat: Decidenții politici au subordonat instituțiile de stat propriilor interese


Imagine generică

Expertul Sergiu Tofilat, de la Watchdog.MD, spune că persoanele responsabile de facilitarea spălărilor de bani au fost promovate de Partidul Democrat.

Autorii unui studiu realizat de Comunitatea Watchdog.MD și Transparency International Moldova, cu tema „Laundromatul Rusesc și rolul autorităților din Moldova”, sugerează că prin schema de spălare de bani din Federația Rusă prin intermediul justiției moldovenești, numită și laundromat, ar fi fost spălate zeci de miliarde de dolari. Expertul Sergiu Tofilat, de la Watchdog.MD, spune că persoanele responsabile de facilitarea spălărilor de bani au fost promovate de Partidul Democrat.

Sergiu Tofilat: Decidenții politici au subordonat instituțiile de stat propriilor interese
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:10:49 0:00
Link direct

Europa Liberă: Descoperiți că nu 20, dar peste 70 de miliarde de dolari din Rusia au fost „spălate” în anii 2010-2014 prin intermediul instanțelor de judecată și băncilor din Republica Moldova. Cum s-a putut, dle Tofilat?

Sergiu Tofilat: „Da, noi am lucrat la studiul acesta cu dl Negruță aproape un an de zile...”

Europa Liberă: Veaceslav Negruță, fostul ministru al Finanțelor...

Sergiu Tofilat: „Exact, da. Pentru că sunt foarte multe documente pe care a trebuit să le analizăm, articole din presă pentru a reconstitui toate evenimentele ca să ne dăm seama cum a funcționat această schemă.”

Europa Liberă: Și cum a funcționat ea? Explicați pe înțelesul tuturor.

Sergiu Tofilat: „Existau firme rusești care aveau bani de proveniență ilegală. Lucrul acesta, evident, trebuie probat de autoritățile ruse, dar n-o să se întâmple, pentru că cei care au stat în spatele acestei scheme, din Federația Rusă, au conexiuni la cel mai înalt nivel. La asta nu ne putem aștepta. Cum a funcționat această schemă? Deci, companiile rusești aveau bani, miliarde de dolari în conturi, bine, în ruble rusești. Nu poți pur și simplu transfera banii din Federația Rusă către o companie offshore, pentru că rămân urme, poți ușor să identifici de unde vin banii și mai există probleme cu repatrierea. Ai transferat bani peste hotare, trebuie să aduci marfă înapoi sau să transferi banii înapoi. În situația asta, organizatorii acestei scheme s-au gândit să creeze datorii false peste hotare. Deci se deschideau companii offshore și o companie offshore emitea un bilet la ordin, hai să spunem așa, o recipisă către altă companie offshore precum că i-ar fi împrumutat 500 de milioane de dolari sau 700 de milioane de dolari. În realitate, niciun fel de tranzacție nu exista.

Deci, banii nu se mișcau, însă exista un document precum că iată a fost constituită o datorie. Această datorie a fost garantată de firmele ruse care aveau bani și voiau să-i „spele” și la fel a fost garantată de cetățeni din Republica Moldova a căror identitate a fost furată, li s-a furat buletinul sau li l-au cumpărat cu 50-100 de euro. Faptul că un cetățean din Republica Moldova garantează astfel de împrumuturi le-a permis infractorilor să se adreseze în instanțele noastre de judecată pentru a recupera pretinsa datorie. Deoarece nimeni din părți nu contesta datoria, judecătoriile noastre emiteau ordonanțe în termen de 5 zile pentru a încasa banii de la companiile rusești și a-i transfera în jurisdicții offshore.”

Europa Liberă: De ce a fost aleasă Republica Moldova și cetățenii acestui stat?

Sergiu Tofilat: „Pentru că instituțiile de supraveghere și de anchetă și justiția sunt controlate politic de Partidul Democrat, liderii acestui partid nu sunt bine intenționați și se gândesc doar la propriul buzunar. Deci avem instituții slabe, controlate de către politicieni...”

Europa Liberă: În 2010-2014 nu era doar Partidul Democrat la putere.

Sergiu Tofilat: „Există Acordul de constituire a Alianței, așa-numitei, pro-europene din 2010 și în acel acord era o anexă secretă cu privire la distribuirea funcțiilor în stat și Procuratura Generală, Centrul Național Anticorupție au revenit Partidului Democrat. Acestea-s principalele organe care trebuiau să combată corupția. La fel avem dovezi că Banca Națională de asemenea era controlată de Partidul Democrat. Fostul guvernator Dorin Drăguțanu este coleg de serviciu și a fost șeful lui Andrian Candu, finul dlui Plahotniuc. Înainte de a-și da demisia, dl Drăguțanu, în 2015, s-a întâlnit cu Andrian Candu pentru a se consulta. Și soția dlui Drăguțanu este membră PD, deputată din partea Partidului Democrat în urma alegerilor parlamentare.”

Europa Liberă: Acum este parlamentară...

Sergiu Tofilat: „Da. Deci, legăturile sunt evidente.”

Europa Liberă: Haideți să ne mai spuneți: cine face parte din această listă a beneficiarilor acestor sume enorme din spatele „spălătoriei rusești”?

Sergiu Tofilat: „Sunt persoane conectate la directorul Căilor Ferate Ruse, Vladimir Iakunin, deci persoane din anturajul lui care câștigau toate tenderele de lucrări comandate de Căile Ferate Ruse. Este vorba de miliarde de dolari care aveau proveniență ilegală și, respectiv, au fost „spălate” prin această schemă din Republica Moldova. Există dovezi, este investigația publicată de RISE, precum că Ilan Șor și companiile sale au primit circa 22 de milioane de dolari de la companiile offshore implicate în spălarea banilor.”

Europa Liberă: Și atât? Aici se reduce lista beneficiarilor?

Sergiu Tofilat: „Nu. Lista e foarte lungă, sunt mai multe investigații publicate de jurnaliștii de la OCCRP (The Organized Crime and Corruption Reporting Project”). Sunt peste 5.000 de beneficiari.”

Europa Liberă: Inclusiv Veaceslav Platon, cel care se află după gratii?

Sergiu Tofilat: „Despre Platon nu este informație exactă, însă banca pe care el o controla – Moldindconbank – a fost una dintre băncile moldovenești în care s-au „spălat” aceste miliarde provenite din Federația Rusă. Deci admitem că sunt mai multe bănci implicate.”

Europa Liberă: Dvs., cei care ați elaborat acest raport, arătați că nicio persoană din cadrul autorităților de supraveghere și de urmărire penală din Republica Moldova nu a fost condamnată pentru acele ilegalități care totuși cad sub incidența literei și spiritului legii?

Sergiu Tofilat: „Da, exact! Putem să luăm un exemplu ca să ne dăm seama cât de evidentă era această schemă. Deci, să admitem că vine juristul, reprezentantul acestei companii care avea de „spălat” bani și depune în judecată o cerere de încasare a unei datorii de 700 de milioane de dolari, garantată de un cetățean din Republica Moldova. Câți cetățeni în Republica Moldova avem noi care pot garanta împrumuturi de 700 de milioane de dolari și ce fel de relații economice are acest cetățean cu companii offshore ca să poată organiza proiecte de așa anvergură?

Era evident că la mijloc este o schemă de spălare de bani. Și atunci avem legislație pentru prevenirea spălării banilor, este Centrul Național Anticorupție, care urma să verifice temeinicia acestor documente și datorii și să vadă că este vorba de o spălare de bani. După aceea, Procuratura Generală, primind aceste informații, ca organ de urmărire penală, urma să solicite acordul Consiliului Superior al Magistraturii pentru urmărirea penală a judecătorilor, dacă doar ei se fac vinovați. Însă noi vedem că a fost implicat și Parlamentul Republicii Moldova, și Curtea Constituțională...”

Europa Liberă: Dar Dvs. ziceți că s-au făcut modificări, amendamente la legislația națională care ar fi favorizat această spălare de bani?

Curtea Constituțională a fost implicată în 2013 în schema de delapidare a băncilor moldovenești, supranumită „furtul miliardului”...

Sergiu Tofilat: „Absolut! În anul 2010 și 2011 au fost aprobate mai multe modificări legale și de către Parlament și de către Curtea Constituțională. La fel, Curtea Constituțională a fost implicată în 2013 în schema de delapidare a băncilor moldovenești, supranumită „furtul miliardului”. Au fost modificate anumite prevederi legale pentru a permite suspendarea regulamentelor Băncii Naționale prin instanțele de judecată.”

Europa Liberă: Eu m-am uitat peste acest studiu și aici faceți trimitere la mai multe persoane care au deținut funcții importante în stat – fostul procuror general Corneliu Gurin, fostul șef al Curții Constituționale Alexandru Tănase, Mihai Poalelungi, cel care revenise tocmai de la Strasbourg în Republica Moldova și a preluat funcții importante în sistemul ocrotirii de drept din Republica Moldova...

Sergiu Tofilat: „Deci, când au loc asemenea fraude, există anumite cauze și ele sunt cel puțin trei – fie există lacune în legislație și autoritățile responsabile nu pot interveni, deci trebuie modificată legislația; fie legislație există, dar autoritățile nu au suficiente pârghii, să spunem așa, nu au resurse umane, nu au capacități să intervină, sau există legislație, există capacități, dar conducerea instituțiilor responsabile are rea-voință sau se subordonează unor interese obscure ale grupurilor criminale. Iată, noi avem de-a face, în primul rând, cu situația a treia, când legislația prevedea pârghii - și noi le-am expus în studiu cine și ce trebuie să facă instituțiile de stat. Și astea-s, în primul rând, Consiliul Superior al Magistraturii și Procuratura Generală. Am demonstrat faptul că aceste instituții erau la curent și aveau toată informația necesară, însă nu au intervenit și până în prezent, din 2010 până în 2019 au trecut 9 ani de zile, nici o persoană responsabilă nu a fost condamnată pentru această fraudă.”

Europa Liberă: Și cum vă explicați că nimeni nu a fost tras la răspundere?

Sergiu Tofilat: „Pentru că decidenții politici care au stat în spatele acestei scheme au subordonat instituțiile de stat propriilor interese și nu le-au permis să acționeze conform prevederilor legale. Un aspect interesant în acest studiu este că s-au „spălat”, de fapt, nu 20, dar 70 de miliarde de dolari...”

Europa Liberă: Am spus asta de la început...

Sergiu Tofilat: „Și lucrul acesta este public.”

Europa Liberă: Ați elaborat acest studiu. Ce urmează?

Într-un stat democratic, Procuratura ar trebui să se autosesizeze și să investigheze toate circumstanțele expuse...

Sergiu Tofilat: „Într-un stat democratic, Procuratura ar trebui să se autosesizeze și să investigheze toate circumstanțele expuse și să înainteze învinuiri persoanelor care se fac responsabile de aceste fraude. Însă noi ne dăm seama că mai avem mult de lucru în Republica Moldova până a avea o justiție cu adevărat independentă. Însă, ținând cont de amploarea acestei scheme, există interese peste hotare, în UE și în SUA, pentru a investiga această fraudă și a sancționa persoanele responsabile. Și nu vorbesc doar de sancțiuni personale cu blocarea arhivelor, conturilor bancare, vorbesc de investigații și urmăriri penale. Asta-i mult mai serios și asta dă posibilitate ca persoanele respective să fie date în căutare internațională.”

Europa Liberă: Între timp, totuși, legislația Republicii Moldova a fost îmbunătățită ca să nu mai existe cazuri asemănătoare sau Dvs. credeți că precedentul acesta poate să lase loc și pentru alți beneficiari să mai procedeze în așa fel?

Sergiu Tofilat: „Știți, noi de multe ori avem legislație foarte bună, însă nu știu cum se întâmplă că ea nu este implementată la modul cuvenit, dar când e vorba de voință politică, toate instituțiile de stat lucrează foarte repede, eficient, numai că nu în interesul cetățenilor, dar în interesul unui grup restrâns de persoane. Evident că o să dureze mult până noi vom avea instituții cu adevărat independente, însă datoria noastră ca societate civilă este să veghem modul în care sunt numiți oamenii în funcțiile-cheie din stat, lucrul acesta să se facă transparent, prin concurs public pentru a ne asigura că în funcțiile-cheie ajung oameni integri și profesioniști.”

Europa Liberă: Pe imaginea Republicii Moldova se menține această pată?

Sergiu Tofilat: „Evident că da, bineînțeles. Și vom avea mult de lucru pentru a restabili încrederea în instituțiile din Republica Moldova pe plan extern și pentru ca partenerii străini să aibă încredere că în Republica Moldova se respectă legislația și statul de drept.”

XS
SM
MD
LG