Mihailo Razvojaev a declarat că două drone au fost doborâte în timp ce se apropiau de centrala electrică de lângă Sevastopol în seara zilei de 22 noiembrie.
Flota rusă a Mării Negre a respins un atac separat cu trei drone deasupra apelor din largul peninsulei pe 22 noiembrie, a declarat el pe Telegram, adăugând că nu au fost provocate pagube. „Acum orașul este liniștit. Dar toate forțele și serviciile sunt în alertă”, susține Rozvojaev, care a acuzat armata ucraineană pentru aceste atacuri. Armata ucraineană nu a comentat acuzațiile lui Rozvojaev.
Potrivit corespondentului programului Crimeea.Realities al Serviciului ucrainean al RFE/RL, în seara zilei de 22 noiembrie s-au auzit explozii în partea centrală a Sevastopolului. Locuitorii orașului portuar au auzit apoi focuri de armă de calibru mic.
O zonă strategică și sensibilă
Temerile ar putea fi îndreptățite de contraofensiva ucraineană care a inclus și atacuri cu artilerie, rachete și drone.
Sevastopolul este important din punct de vedere strategic pentru Rusia, care are acolo mai multe baze militare, inclusiv baza navală a Flotei Mării Negre. Bazele au fost intens folosite în timpul invaziei din februarie în Ucraina.
Luna trecută, Rusia a acuzat Ucraina pentru un atac cu drone asupra flotei și, ca răspuns, și-a suspendat pentru scurt timp participarea la acordul referitor la exportul de cereale ucrainene prin trei porturi ucrainene de la Marea Neagră. Rusia a acuzat armata ucraineană că, în colaborare cu specialiști britanici, au folosit coridorul negociat pentru tranzitul cerealelor pentru a ataca cu drone o parte a flotei din Sevastopol.
Un alt motiv pentru suspendarea acordului ar fi fost, însă, unul pur economic: acordul ar fi adus mai degrabă beneficii Ucrainei și Turciei decât Rusiei, spunea Andrei Kortunov, directorul general al Consiliului de Afaceri Internaționale din Rusia.
Oricum, chiar dacă Vladimir Putin a spus că atacul de la Sevastopol trebuie investigat și, până nu se va întâmpla acest lucru, acordul este suspendat, înțelegerea a fost reînnoită pentru încă 120 de zile, cu două zile înainte de expirarea termenului, 19 noiembrie.
O posibilă contraofensivă în Crimeea
Atacul de ieri are loc la câteva zile după ce Moscova a declarat că își consolidează poziția în Crimeea. Rusia a ocupat peninsula în 2014, după demonstrațiile pro-democrație la nivel național care au dus la înlăturarea președintelui ucrainean favorabil Kremlinului.
Forțele ucrainene au inițiat o contraofensivă în sudul Ucrainei și, la începutul acestei luni, au recucerit Herson, capitala regiunii care se învecinează cu peninsula Crimeea.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat la 22 noiembrie, într-un discurs adresat politicienilor francezi, că armata ucraineană a eliberat până în prezent peste 1800 de așezări de sub ocupația rusă și că mai trebuie să elibereze încă aproximativ 2000 de localități.
„Consecințele ocupației sunt foarte asemănătoare peste tot”, a spus el. "Tot ceea ce soldații ruși au reușit să mineze, au minat. Tot ceea ce ocupanții au reușit să jefuiască, au jefuit”.
Noi sancțiuni în discuție
La rândul său, ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a cerut Uniunii Europene să nu întârzie elaborarea și punerea în aplicare cel de-al nouălea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. „Fac apel la colegii mei din UE - atât în cadrul Comisiei Europene, cât și în rândul statelor membre ale UE - să lase deoparte orice îndoieli sau, așa cum este la modă să spunem, oboseală, și să înceapă finalizarea rapidă a celui de-al nouălea pachet de sancțiuni", a spus Kuleba în cadrul unui briefing online pe 22 noiembrie.
Acest pachet de sancțiuni ar fi trebuit adoptat de multă vreme, a adăugat el, spunând că Ucraina s-a simțit frustrată auzind că lucrul serios la pregătirea unui alt pachet de sancțiuni este abia la început. Kuleba a cerut ca UE să acorde o atenție deosebită sancțiunilor care vizează încetinirea și stoparea industriei rusești de rachete.
„Capacitatea Rusiei de a fabrica noi rachete trebuie pur și simplu distrusă, astfel încât să nu aibă resurse suplimentare pentru a ucide ucraineni, a distruge orașele ucrainene și sistemul energetic”, a spus el.
Kuleba spune că sancțiunile impuse până acum au slăbit mașina militară rusă și că trebuie consolidate cu altele noi, până ce agresiunea rusă încetează.
Ucraina insistă în continuare asupra unui embargou total asupra energiei pentru a reduce capacitatea Rusiei de a finanța războiul, a spus el. De asemenea, Kuleba a cerut ca UE să facă mai mult pentru a interzice distribuirea propagandei rusești în UE. El a spus că este o „sinucidere” să se permită propagandei rusești să continue în UE. Restricțiile împotriva acesteia nu ar avea nimic de-a face cu libertatea presei. „Televiziunea rusă îndeamnă la genocidul ucrainenilor 24 de ore din 24, 7 zile din 7, iar afiliații săi din țările UE incită la dușmănie și ură, subminând democrația europeană”, a spus el. „Propaganda de stat rusă în UE și în alte țări ar trebui să fie complet interzisă.”
Sancțiuni economice, sancțiuni individuale
Ucraina dorește, de asemenea, ca UE să extindă sancțiunile individuale și să îi includă pe toți cei implicați în acțiunile ilegale de la centrala nucleară Zaporojie.
Cel de-al optulea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei a fost adoptat oficial la 6 octombrie. Pachetul, care a fost adoptat fără nicio obiecție de cele 27 de membri UE, și-a propus să împiedice Moscova să obțină venituri de 7 miliarde de euro din vânzarea de produse care, potrivit UE, generează venituri semnificative pentru Rusia.
Comisia a declarat că pachetul a fost coordonat îndeaproape cu partenerii internaționali ai UE și a fost o reacție la „escaladarea continuă și războiul ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv prin anexarea ilegală a teritoriului ucrainean pe baza unor referendumuri false, prin mobilizarea de trupe suplimentare și prin lansarea de amenințări nucleare deschise.”
Sancțiunile au extins interdicția privind importurile din Rusia de oțel și produse din oțel, importurile de celuloză și hârtie din lemn, importurile de mașini și aparate care nu sunt încă acoperite de sancțiunile existente, precum și importurile de produse chimice intermediare, materiale plastice și țigări.
