Femeile sunt nu doar sub-reprezentate în politică, dar odată ajunse în funcții politice, atâtea cât vor fi ele, riscă mai mult decât bărbații să fie țintele unor tentative de intimidare și altor practici incorecte. Așa susține asociația „Femei pentru Societatea Contemporană”, care a anunțat că împreună cu Platforma Egalitate de Gen va monitoriza „sexismul și violența” la următoarele alegeri.
Este pentru prima dată când sub lentila cercetării ajunge fenomenul violenței față de femei în politică, ceea ce din start arată că starea de lucruri nu e tocmai strălucită. Autorii promit că vor publica rezultatele preliminare ale studiului chiar în ajunul parlamentarelor din 24 februarie.
Veronica Lupu, directoarea proiectului „Șanse egale pentru femei în alegeri”, consideră că doamnele lansându-se în campanie electorală riscă să fie stigmatizate, blamate şi intimidate, după care aceste şi alte forme de violență pot continuă odată cu preluare unei funcţii publice de către candidată.
„Vrem să vedem cât de răspândit este fenomenul agresiunii asupra femeilor în campaniile electorale, dorim să evaluăm această problematică. Vom încerca să identificăm numărul de cazuri, care este specificul lor, cum se răsfrâng ele asupra persoanelor intimidate, care sunt instituţiile la care candidatele pot să solicite ajutor, să facă reclamaţii, care sunt organizaţiile care pot să susţină aceste femei în urma unor agresiuni verbale sexiste şi violente.”
O cercetare similară realizată printre deputate şi asistentele acestora din 45 de state ale Consiliului Europei arată că 8 din 10 femei spun că au fost supuse cel puţin o dată unei forme de violenţă pe durata ocupării funcţiei, a menţionat Olga Bîtcă, președinta Platformei Egalitate de Gen.
Nina Lozinschi, secretara acestei platforme, a amintit că alegerile parlamentare din acest an vor fi primele în care vor fi aplicate mai multe măsuri de natură să încurajeze participarea femeilor în alegeri. Pentru a se înscrie în circumscripţiile uninominale candidatele au avut de adunat de două ori mai puţine semnături. În premieră va fi aplicată cota de 40 la sută de reprezentare a doamnelor pe liste, iar formațiunile ce vor respecta această cotă vor primi un stimulent financiar din bugetul de stat pentru fiecare femeie care va obţine un mandat.
Femeile se confruntă cu diferite probleme, iar unul dintre obstacole este sexismul şi violenţa împotriva lor în alegeri...
„Constatăm că avem mai multe progrese, dar totuşi femeile se confruntă cu diferite probleme şi obstacole pentru a ajunge la acea reprezentare de care vorbim, iar unul dintre obstacole este sexismul şi violenţa împotriva femeilor în alegeri. Anume în campania electorală în spaţiul public aceste mesaje se amplifică. Venim cu îndemnul către toţi participanţii în această campanie electorală să se alăture mesajului nostru de a oferi şanse femeilor, inclusiv de a reclama aceste intimidări.”
Experta gender Olga Nicolenco a amintit că una din cele mai agresive campanii electorale a fost cea prezidenţială din 2016, în care candidata Maia Sandu, a fost discriminată, agresată verbal şi a primit atacuri sexiste nu doar din partea oponentului, Igor Dodon, ci şi din partea unor clerici ai bisericii ortodoxe. Atunci Curtea Constituţională, validând rezultatele scrutinului, a transmis şase adrese Parlamentului, una dintre care viza interzicerea implicării bisericii în campanie, precum şi interzicerea limbajului extremist, xenofob, homofob și sexist în adresa unui concurent electoral. Parlamentul nu a onorat însă deocamdată acea adresă a Înaltei Curţi.
Atacurile sexiste încep să fie lansate şi în ajunul apropiatelor parlamentare, observă experta Nicolenco.
„Am impresia că în unele partide sunt persoane care au sarcina să publice pe reţelele de socializare cât mai multe imagini şi fraze denigratoare la adresa femeilor candidate. De exemplu, cineva scria că în circumscripţia lui va candida a doua cea mai urâtă femeie dintr-o formaţiune politică, nu contează care. Ţinem minte despre cazul când deputatul Savva a ameninţat o jurnalistă şi a scris despre ea în termeni descriminatorii şi sexişti.”
Expertele constată, cu regret, că mass-media joacă un rol important în promovarea mesajelor violente, iar sancționarea unor astfel de practici ar fi una din modalităţi de a diminua discursul violent în spaţiul public. Noul cod al audiovizualului obligă mass-media să respecte principiul egalității între femei și bărbați şi interzice „utilizarea limbajului sexist și a scenelor de violență și comportament degradant față de femei și bărbați”.
