Decizia autorităților de la Chișinău de a publica o „sinteză detaliată” a celui de-al doilea raport despre investigarea furtului miliardului, dar nu și a raportului integral, a trezit numeroase reacții. Raportul, la care companiile Kroll și Steptoe & Johnson lucrează din aprilie 2016, urma să detalieze unde au ajuns banii dispăruți și cum pot fi recuperați. Opoziția a remarcat în primul rând că „sinteza” omite date despre posibilii beneficiari ai furtului, cu o singură excepție. Iar puterea a subliniat că această excepție, Ilan Șor, este cunoscută demult și se află pe banca acuzaților.
Sinteza nu spune ceva absolut nou. Ea doar completează prima parte a investigaţiei cu câteva detalii despre cum au fost furați banii şi care sunt ţările prin care aceştia au circulat sau au ajuns.
Pe scurt, ar fi vorba despre o sumă de 2,6 miliarde de dolari, „împrumutate” din cele trei bănci de un grup de 77 de companii şi rotite prin alte instituţii bancare, în special din Letonia, pentru a pierde urma unui miliard din suma iniţială.
Sinteza nu pomeneşte însă niciun nume cu excepţia celui al lui Ilan Shor, fost șef la Banca de Economii și actual primar de Orhei, condamnat la şapte ani de închisoare. Pentru a nu prejudicia anchetele ulterioare, se explică în document.
Fiind ieri seară invitatul Pro TV Chişinău, ambasadorul american la Chişinău, James Pettit, numise „o realizare semnificativă” încheierea investigaţiei şi sugerase că i se pare firesc ca numele făptaşilor să nu fi fost dezvăluite.
Demnitarul moldovean care a comentat primul apariţia rezumatului e Andrian Candu, preşedintele Parlamentului, cel care se încumetase să publice, contrar voinţei companiei americane, prima parte a investigaţiei. Întrebat astăzi de jurnalişti de ce Şor mai e la libertate, speakerul democrat a răspuns:
„Dl Shor, echipa lui şi companiile lui sunt principalii actori şi beneficiari ai fraudei bancare. Precum, ştiţi, dl. Shor a primit prima condamnare în instanţa de fond. Urmează Curtea de Apel. Atunci decizia instanţei va fi deja executabilă. Şi, bineînţeles, el va fi tras la răspundere penală”, a spus Candu.
Reacţia lui Iurie Leancă, suspectat de presă că nu ar fi trebuit să aprobe, în fosta-i calitate de premier, decizia de a acoperi furtul cu banii rezervei de stat, a fost să amintească că el este autorul ideii de a se apela la experţii companiei Kroll.
Politiciana de opoziţie, Maia Sandu, a difuzat un fragment al stenogramei şedinţei la care se decisese măsura, stenogramă din care ar rezulta ca Andrian Candu i-ar fi fost cel mai insistent susţinător.
De remarcat ar fi un comentariu al deputatului democrat, Sergiu Sârbu, care a afirmat astăzi cu fermitate că raportul complet al detectivilor americani ar fi ajuns în posesia Procuraturii Anticorupţie, care, având acum „tabloul complet”, va „desface firul în patru ca să ajungă la făptaşii” furtului.
Numai că spusele acestuia sunt date peste cap de o declaraţie pe care ne-a făcut-o în exclusivitate procurorul anticorupţie, Viorel Morari:
„Nu am raportul şi nu am traducerea oficială. Evident că sunt importante rezultatele acestei anchete. După ce vor fi analizate prin prisma probelor pe care le avem, o să mergem mai departe.”
Dintr-o scrisoare ce însoţeşte sinteza detectivilor americani, care la fel a fost dată publicităţii de BNM, rezultă că în luna ianuarie, Kroll va fi în măsură să pună la dispoziţia procurorilor moldoveni acte confidenţiale ce le-ar putea folosi în procesul de urmărire a banilor.
Nu se ştie, aşadar, dacă procuratura de la Chişinău va porni sau nu alte anchete urmare a dezvăluirilor făcute de Kroll.
Deşi ar trebui, mai ales pe marginea deciziilor politice ce ar fi facilitat întreaga inginerie, se declară convins fostul ministru de finanţe, Veaceslav Negruţa, actualmente expert al Transparency International-Moldova:
„Instituţiile statului ar trebuia să ia în serios lucrurile constate de Kroll şi să vadă care e legătura cu acele decizii politice, modificări de legi care au facilitat tranzacţiile, dar şi decizii secrete care au accelerat fluxurile financiare ce s-au învârtit prin bănci ca ulterior să fie extrase din rezerva de stat.”
O reacţie la publicarea documentului a avut şi Ilan Şor. El a numit „steril” raportul şi a atacat compania americană, pretinzând că ar acţiona la comanda lui Vlad Filat. „Băncile şi companiile mele au fost folosite în calitate de instrumente”, a spus Şor într-o declaraţie, în care îl acuză din nou pe Filat că ar fi „principalul beneficiar al fondurilor sustrase”.