Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.
Din sumarul ediţiei:
În urma tensiunilor din regiunea transnistreană, experții și analiștii se întreabă dacă nu cumva există riscuri privind extinderea războiului și în Republica Moldova, iar analizele acestora arată că administrația de la Tiraspol nu ar avea niciun interes să declanșeze acțiuni militare. Ce părere au oamenii de rând de pe cele două maluri ale Nistrului despre aceste tensiuni? Și un interviu pe acest subiect cu fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea.
***
Pentru început, să trecem în revistă câteva dintre evenimente principale ale săptămânii trecute care au legătură cu situația regională și problematica transnistreană.
Ministrul polonez de externe, Zbigniew Rau, care exercită președinția rotativă a OSCE, a cerut într-un mesaj în Twitter reținere în legătură cu tensiunea din raioanele din stânga Nistrului ale Republicii Moldova.
„OSCE sprijină oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului, care lucrează pentru pacea și stabilitatea în Republica Moldova. Îndemn pe toți să se abțină de la orice acțiune sau declarație care ar putea crește și mai mult tensiunea și ar agrava situația din regiune. Susțin cu fermitate continuarea unui dialog orientat către rezultate între cele două părți”, a notat Zbigniew Rau.
Iar reprezentantul special al președinției în exercițiu a organizației Thomas Mayr-Harting, a declarat sâmbătă la finalul unei vizite în Republica Moldova: „Stabilitatea pe ambele maluri ale Nistrului rămâne o prioritate a președinției poloneze a OSCE”. Delegația OSCE a avut timp de două zile întâlniri la Chişinău și Tiraspol.
Joi, vicepremierul pentru Reintegrare de la Chişinău, Oleg Serebrian, și consilierul prezidențial Dorin Recean, s-au întâlnit la Varnița cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski, întâlnire despre care presa de la Chișinău a aflat prima dată de pe site-ul lui Krasnoselski. Președintele comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului, Lilian Carp, a declarat că la întâlnirea respectivă a fost abordat inclusiv subiectul energetic și s-a convenit ca uzina metalurgică de la Rîbnița să funcționeze în actualele condiții încă o lună, în schimbul unui preț redus de achiziție a energiei electrice. Lilian Carp a spus, citat de IPN, că „au fost abordate riscurile de securitate”.
Prețul la energia electrică pentru consumatori se va menține la același nivel încă o lună de zile, până la 31 mai, a anunțat vineri prim-ministra Natalia Gavrilița după încheierea ședinței Comisiei pentru situații excepționale, subliniind că „în această perioadă urmează să fie identificată o soluție durabilă”. Iar compania Gazprom a confirmat oficial că va continua livrarea de gaze rusești către Republica Moldova în luna mai.
osep Borrell, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, a declarat că recentele incidente din regiunea transnistreană a Republicii Moldova „sunt dăunătoare pentru securitatea și stabilitatea” țării. În declarația sa, Josep Borrell afirmă că Uniunea Europeană face apel la actorii responsabili să evite destabilizarea situației. „Salutăm cu fermitate reacțiile reținute ale autorităților din Republica Moldova, care contribuie la menținerea calmului în țară.”
Președintele Consiliului European, Charles Michel, urmează să vină în vizită la Chişinău miercuri, 4 mai. Acesta are pe agendă o întâlnire cu președinta Republicii Moldova. Zilele trecute, Charles Michel avertiza pe pagina sa de Twitter că „Transnistria nu trebuie folosită ca un cal troian pentru a exacerba tensiunile din regiune”.
Sunt Lina Grâu și vă prezint principalele știri la Radio Europa Liberă
Alianța Nord-Atlantică anticipează acțiuni de provocare în Republica Moldova, unde sunt deja în curs de derulare încercări de destabilizare, însă nu vede riscuri militare iminente. Este vorba mai degrabă de încercări de a crea dificultăți forțelor ucrainene din vestul Ucrainei, din zona Odesa, a spus secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, într-un interviu pentru Digi24. Mircea Geoană a menționat că Alianța Nord-Atlantică rămâne extrem de atentă în ceea ce privește sprijinul pentru țările care sunt sub o astfel de presiune, cu atât mai mult cu cât conflictul din Ucraina riscă să fie unul de lungă durată, iar Kievul trebuie să fie sprijinit nu doar pentru a-și limita pierderile, ci pentru a câștiga acest război.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost invitat să participe la summitul Grupului celor 20 din noiembrie. La summit a fost confirmată și participarea președintelui rus, Vladimir Putin.
Michael Carpenter, ambasadorul SUA la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), afirmă că există dovezi credibile că forțele rusești au capturat persoane în zone din sudul și estul Ucrainei și le-au reținut în „lagăre de filtrare”, unde sunt interogate brutal „pentru orice presupusă legătură cu guvernul legitim ucrainean sau cu mass-media independente”. Există „informații îngrijorătoare” că persoanele suspectate că au astfel de legături sunt bătute sau torturate înainte de a fi transferate în regiunea Donețk, „unde sunt date dispărute sau sunt executate”, a declarat Carpenter. „Informațiile pe care le avem indică faptul că Rusia răpește, torturează și/sau asasinează lideri aleși la nivel local, jurnaliști și activiști ai societății civile, precum și lideri religioși”, a afirmat Carpenter, care a mai spus că rapoartele pe care le-a primit îi readuc în minte „amintiri îngrozitoare ale unei epoci trecute”.
Jurnalista și producătoarea Radio Svoboda Vira Hirici a fost ucisă într-un bombardament rusesc care a lovit blocul în care locuia din Kiev. Artileria rusă a atacat cu rachete Kievul pe 28 aprilie. Una dintre acestea a lovit un bloc de 25 de etaje unde locuia jurnalista. Potrivit oficialilor orașului, alte patru persoane au fost internate în spital. Atacul cu rachete s-a petrecut în timpul vizitei la Kiev a secretarului general al ONU, Antonio Guterres.
***
Săptămâna trecută o serie de explozii din regiunea estică a Republicii Moldova, necontrolată de autoritățile de la Chișinău, au avariat sediul subdiviziunii responsabile de securitate din administrația de la Tiraspol, așa-numitului MGB, și au distrus antene de radio din satul Maiac, existând de asemenea relatări că s-a tras lângă satul Cobasna, la granița cu Ucraina, unde se află și depozitul de muniții, unul din cele mai mari din regiune, păzit de militari ruși.
După aceste atacuri, autoritățile de la Kiev au spus că incidentele ar fi o înscenare a serviciilor secrete rusești și transnistrene și că Rusia ar vrea să destabilizeze regiunea transnistreană pentru a da vina pe Ucraina. La Chișinău, președinta Maia Sandu a spus că incidentele ar fi rezultatul unor tensiuni între diferite grupări din stânga Nistrului și reprezintă „tentative de a atrage Republica Moldova în acțiuni ce pot pune în pericol pacea în țară”.
Liderul regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a spus, fără să prezinte dovezi, că „urmele” incidentelor din 25 și 26 aprilie ar duce în Ucraina.
Statul major al forțelor ucrainene a spus că cele întâmplate în stânga Nistrului reprezintă provocări, că Rusia și-a pus în stare de alertă maximă forțele din regiunea transnistreană, iar o rachetă rusească a deteriorat un pod pe litoralul Ucrainei, la Zatoka, pe unde se făcea legătura între Odesa și raioane ucrainene din sudul Basarabiei.
Valentina Basiul a discutat subiectul cu câțiva experți de la Chişinău:
„În contextul tensiunilor și exploziilor din ultimele zile din stânga Nistrului, mai mulți jurnaliști și observatori, printre care și Vitalie Călugăreanu, constată că guvernarea PAS, de teama de a nu panica cetățenii pe subiecte de securitate, ar fi căzut în cealaltă extremă, și anume a lipsei de transparență.
„Simțim că există un mare vid în ceea ce privește informarea populației. Nu este normal când jurnaliștii și populația află despre o întâlnire care a avut loc joi, la Varnița, între reprezentanții Chișinăului cu șeful grupării separatiste de la Tiraspol, Krasnoselski, de pe site-ul lui Krasnoselski. Noi vrem să aflăm aceste informații despre ceea ce s-a discutat de la autoritățile constituționale ale Republicii Moldova. De asta trebuie să existe un echilibru între această reticență a autorităților de a comunica informații șocante, stresante, dar totodată pentru a comunica oamenilor niște adevăruri care se întâmplă, ca să nu ne pomenim într-o bună zi cu rușii la poartă”.
O altă observație a jurnalistului Vitalie Călugăreanu e că primele persoane în stat s-ar fi dezis prea ușor și ar fi promovat pe la diverse studio-uri TV clișeul că nu controlează localitățile din stânga Nistrului și deci nu-i pot apăra pe cetățenii R. Moldova care locuiesc acolo. Mai mult, săptămâni la rând s-a spus că armata nu ar fi în stare să apere țara. „O retorică păguboasă”, o consideră jurnalistul Vitalie Călugăreanu, pentru că cetățenii panicați în loc să aibă încredere în instituțiile de forță, aleg să-și facă bagajele.
„Această retorică nu trebuie să fie promovată de către primele persoane în stat; din contră, populația trebuie încurajată, structurile, instituțiile statului trebuie să aibă niște mesaje foarte clare, așa cum cer protocoalele. Dacă, Doamne ferește, vine momentul, să-și asume apărarea acestei țări, cu prețul care va fi!”.
În ultimele zile, odată cu exploziile din stânga Nistrului, conducerea țării a nuanțat discursul promovat anterior despre neutralitatea țării, vorbind tot mai des despre pregătirea capacității de apărare, la nevoie. Analistul Anatol Țăranu afirmă că în noul context Chișinăul este nevoit să-și ajusteze mesajele, mai ales când și parteneri din vest se întreabă dacă R. Moldova este sau nu în pericol de invazie rusă.
„Există anumite abordări care duc la o agravare a situației, iar aceasta înseamnă că mesajele pe care le formulau oficialitățile Chișinăului de a nu panica populația, de a menține calmul nu mai funcționează. Din acest punct de vedere, este nevoie ca să fie întreprinse măsuri inclusiv la nivelul comunicării pentru a atenționa opinia publică despre anumite pericole, fiindcă altminteri nu poți să construiești o ripostă cuvenită a acestor riscuri. De aici această schimbare a retoricii”.
Anatol Țăranu mai spune că e greu de prezis evoluțiile din regiune și că riscurile pentru R. Moldova cresc.
***
Vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, spune că, pentru moment, nu există un pericol de implicare militară a regiunii transnistrene în războiul din Ucraina, în ciuda incidentelor violente din 25-27 aprilie în stânga Nistrului. Serebrian a făcut declarația în emisiunea Joi cu Liliana Barbăroșie, o coproducție a Europei Libere și postul public de televiziune Moldova 1.
După producerea incidentelor armate din regiunea transnistreană, președinta Maia Sandu a spus la Chișinău că acestea sunt rezultatul unor tensiuni între grupări cu opinii diferite din regiune, în timp ce Tiraspolul a arătat spre Ucraina.
„Cred că teza exprimată de dna președintă este cel mai apropiată de adevăr și este rezultat al analizelor care s-au făcut la noi”, a spus Oleg Serebrian.
Vicepremierul afirmă că, deși în regiune sunt puncte de vedere atât pro cât și contra războiului, în general o mare parte a societății „nu-și dorește” confruntarea.
„De altfel, acest punct de vedere a fost exprimat de mai multe ori chiar de cei care dețin puterea de facto în regiunea transnistreană”, a mai spus Oleg Serebrian, care este și negociator-șef din partea Chișinăului cu Tiraspolul.
Ar fi o mare problemă pentru economia regiunii
„Nu am simțit că există un interes pentru implicarea în acest război. Ar fi o mare problemă pentru economia regiunii, pentru securitatea ei și cred că toți își dau seama despre capacitatea militară limitată a acestei regiuni pentru amplitudinea războiului din Ucraina”. Oleg Serebrian s-a declarat mulțumit de faptul că incidentele s-au soldat cu pagube materiale minore, dar a regretat „efectul psihologic” produs asupra cetățenilor.
Ca urmare a exploziilor, care au trezit îngrijorare atât în exterior, cât și la Chișinău și Tiraspol, administrația regiunii a declarat cod roșu de pericol de terorism, baricadând drumuri de acces în mai multe orașe, o măsură criticată ca fiind „excesivă” de Biroul politice de reintegrare de la Chișinău.
„Ceea ce ne-a îngrijorat e o problemă de restricționare a libertății de circulație prin așa numitul cod roșu, care este supărător pentru că noi nu vedem în momentul de față motive să credem că există un pericol real”, a mai spus Oleg Serebrian.
***
Colegul nostru Nicu Gușan a fost săptămâna trecută la Varnița unde a discutat cu oamenii din această localitate, dar și din Bender, care spun că sunt îngrijorați și condamnă acțiunile de tensionare a situației în regiunea transnistreană.
- Eu sunt din Tiraspol. Oamenii sunt îngrijorați... dacă vorbim despre cei mai bătrâni, fiindcă ei cred că ucrainenii vor să atace regiunea transnistreană. Dar tinerii, care înțeleg situația, ei sunt calmi și cred că totul va fi bine.
- Este înfricoșător, desigur. Doamne ferește să se repete la noi ceea ce se întâmplă în Ucraina. Ne trece prin gând să ne strângem lucrurile, banii, copiii și să plecăm mai departe de aici. - Dar unde? - Nu știu, oriunde... Europa, unde în altă parte? Acum nici în Rusia nu este sigur. De aceea - Europa.
- Dumneavoastră de unde sunteți? - De la Chișinău. - Bravo. Celor de la Chișinău, din parlament și de la guvern să le spuneți că noi suntem îngrijorați. Să ia măsuri. Să ia măsuri, în primul rând, cu acești troli care tot umblă și vor să le vină Putin - Dodon, Bătrâncea, Țîrdea...
- De ce se întâmplă aceste lucruri? Din ce cauză? Probabil,se urzește ceva. - În interesul cui? - Asta mă întreb și eu. Cui trebuie? Trăiam așa de bine, totul era liniștit... ne bucuram și când colo ...Atâtea emoții acum, suntem îngrijorați. Eu nu am observat ca vorbitorii de rusă să fie presați. Nimeni nu ne constrânge aici, totul este foarte bine. Poftim, mergeți în Moldova și veți vedea că și acolo-s toate normale. Eu merg la Chișinău cu regularitate... - Locuiți la Bender? - Da.
- Mă tem că acum nu suntem în siguranță...Dacă mâine vor bombarda casa mea? Sau vor împușca când voi ieși la plimbare. Nu ne simțim în siguranță, trebuie să se facă ceva, să se ia măsuri....
- Este liniște pe aici, lumea trăiește ca lumea, în liniște...Și când colo, brusc se încep explozii, diversiuni... Nu știm ce va fi mâine, poimâine. - Nu vă simțiți în siguranță? - Care siguranță, voi glumiți? Atâta timp cât acest teritoriu este legat cu Moscova, aici nu poate fi vorba de siguranță.
***
Fostul vicepremier pentru reintegrare, Alexandru Flenchea, directorul asociației Inițiativa pentru Pace, vede în incidentele din regiunea transnistreană din 25-26 aprilie încercări de a atrage Republica Moldova în conflictul din Ucraina și crede că Chișinăul trebuie să facă totul pentru a nu fi implicat într-un astfel de scenariu. Un interviu realizat de Liliana Barbaroșie.
„Cel mai important acum este să vedem ce facem ca să prevenim acest scenariu”, a declarat Flenchea. „În momentul în care se trage din lansatoare de grenadă într-o instituție în care se știe că în zi de odihnă nu este nimeni, este clar că e o înscenare”.
Și autoritățile de la Kiev au spus că incidentele ar fi o înscenare a serviciilor secrete rusești și transnistrene și că Rusia ar vrea să destabilizeze regiunea transnistreană pentru a da vina pe Ucraina.
La Chișinău, președinta Maia Sandu a spus că incidentele ar fi rezultatul unor tensiuni între diferite grupări din stânga Nistrului și reprezintă „tentative de a atrage R. Moldova în acțiuni ce pot pune în pericol pacea în țară”.
Fostul vicepremier Alexandru Flenchea a spus Europei Libere că, în regiunea transnistreană, există sunt suficienți oameni înarmați și cu pregătirea necesară „care nu-și doresc ca R. Moldova să fie o țară pașnică și reintegrată”.
„Acum trebuie să lucreze conducerea țării, diplomații să fie în contact activ și permanent cu partenerii externi, ca să putem izola aceste incidente, să nu admitem escaladarea și să nu fim atrași în război,” a mai spus fostul vicepremier.
Liderul regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a spus fără dovezi că „urmele” incidentelor din 25 și 26 aprilie ar duce în Ucraina.
Statul major al forțelor ucrainene a spus că cele întâmplate în stânga Nistrului reprezintă provocări, că Rusia și-a pus în stare de alertă maximă forțele din regiunea transnistreană, iar o rachetă rusească a deteriorat un pod pe litoralul Ucrainei, la Zatoka, pe unde se făcea legătura între Odesa și raioane ucrainene din sudul Basarabiei.
Întrebat de Europa Liberă cât de gravă poate deveni situația în cazul implicării în conflict a forțelor militare ruse staționate ilegal în stânga Nistrului, fostul viceprim-ministru Flenchea a spus că, fiind vorba de 1500 de oameni înarmați și 20 de mii de tone de muniții de la Cobasna, ar fi o amenințare mai mică pentru Ucraina și mai mare pentru Chișinău, dar oricum „nu de neglijat”.
„Chiar existența acestei zone necontrolate separatiste transnistrene, cu formațiunile ei paramilitare, oameni înarmați care toată viața lor nu au făcut altceva decât să alerge pe poligoane cu automatele și să învețe să tragă, este o amenințare atât la adresa țării vecine, cât și a statului R. Moldova”, a mai spus în interviul cu Europa Liberă Alexandru Flenchea, fostul vicepremier moldovean pentru reintegrare.
***
Dragi prieteni, pe finalul emisiunii noastre vreau să vă urez sărbători luminate de Paștele Blajinilor, o sărbătoare care în acest an are conotații tragice în regiunea noastră. În semn de omagiu pentru curajul și rezistența Ucrainei, care de mai bine de două luni ține războiul ceva mai departe de hotarele noastre, vreau să vă las în compania trupei Pink Floyd. Legendara trupă Pink Floyd s-a reunit după 28 de ani pentru a înregistra o piesă nouă, într-un gest de susținere pentru Ucraina. Vechiul cântec al pușcașilor din armata de rezistență a Ucrainei, „Ой, у лузі червона калина”, scris în 1914, în timpul primului război mondial, a devenit un imn al rezistenței Ucrainei și se aude acum în toate colțurile lumii.
Noua viață acest cântec al rezistenței ucrainene o datorează solistului trupei Boombox, Andrii Klivniuk. Imediat cum a început invazia Rusiei în Ucraina, Andrii Klivniuk a întrerupt turneul din Statele Unite ale Americii și a revenit în Ucraina pentru a se înrola în armată. La Kiev, Andrii Klivniuk, a cântat o strofă din vechiul cântec al pușcașilor și a postat înregistrarea pe Instagram. Interpretarea nu doar că a devenit virală. Ucrainenii din toate colțurile lumii au creat zeci de remixuri în baza ei. Iar legendarii Pink Floyd au înregistrat noua lor piesă în jurul înregistrării de pe Instagram a lui Andrii Klivniuk.
Dragi prieteni, aceste zile luminate vă îndemn să le trăim cu speranță și ajutându-i pe oaspeții noștri din Ucraina – cu o masă de sărbătoare, cu o vorbă bună, cu căldură și speranță de pace, Înviere și Iertare.
Sunt Lina Grâu și vă urez un Paște fericit, în liniște și pace!
Hristos a înviat!
Aici e Radio Europa Liberă
