Expertul în securitate internațională și studii strategice de la București, Claudiu Degeratu, a explicat într-un interviu acordat Europei Libere ce beneficii ar aduce Rusiei în războiul său contra Ucrainei crearea unui „conflict pozițional” în regiunea transnistreană.
O posibilă implicare a enclavei separatiste în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a fost readusă în discuție de câteva incidente în stânga Nistrului pe 25-27 aprilie.
„Interesul Federației Ruse în acest moment este ca o parte din forțele ucrainene care ar trebui să apere raionul Odesa să fie atrase acum într-un joc de tensiune cu forțele din Transnistria, pentru a slăbi apărarea în zona Odesa”, spune expertul militar.
Deși nu este totalmente convins, Claudiu Degeratu crede că există 90% șanse că Rusia este autoarea incidentelor de săptămâna aceasta, când a fost deteriorat într-un atac cu lansatoare de grenade sediul așa numitului minister al securității de la Tiraspol, au fost distruse cu ajutorul unor explozii antene de radio în satul Maiac și au fost semnalate focuri de armă în apropiere de satul Cobasna, unde se află un mare depozit de muniții din epoca sovietică, păzit de militari ruși.
Incidentele din Transnistria pot marca „începutul unei serii de provocări” pe care Federația Rusă le lansează pentru a crea o problemă în plus armatei ucrainene, dar și pentru a „pune presiune pe guvernul de la Chișinău pentru a-l atenționa să nu mai sprijine nici măcar umanitar Ucraina”.
Expertul militar consideră puțin probabilă o intenție a Rusiei de a crea în regiunea transnistreană „un cap de pod” pentru o ofensivă mai mare pe teritoriul Ucrainei. Rusia „poate dezvolta însă un conflict pozițional, fără să avanseze, fără să intre în teritoriul ucrainean, fără să facă lucruri ofensive, dar să înceapă să schimbe lovituri de foc, să atragă cât mai mult din armata ucraineană în acest joc de poziții”, spune Claudiu Degeratu.
Capacitatea militară a Grupului Operativ de Trupe Ruse din Transnistria nu permite o ofensivă spre Odesa, chiar și cu o mobilizare totală în stânga Nistrului.
„Eu merg mai mult pe ideea că, dacă se va întâmpla să primească ordin, această forță din Transnistria va încerca mai mult să blocheze căile de comunicare, în special cele care vizează legătura cu Palanca și alte căi de comunicații, inclusiv calea ferată”, spune expertul militar de la București.
Autoritățile ucrainene au spus că Rusia a distrus cu lovituri de rachetă pe 26 și 27 aprilie un pod auto și feroviar peste estuarul Nistrului, la Zatoka, pe unde se făcea legătura terestră cea mai directă între Odesa și regiunea Reni din sudul Basarabiei, spre granița cu România. Cu podurile distruse, singura șosea mare care leagă Odesa de Reni trece pe teritoriul moldovean, la Palanca. Porțiunea de șosea care traversează teritoriul moldovean este proprietate a Ucrainei.
Expertul militar crede că Palanca ar fi „un punct nevralgic militar” și una din „opțiunile tactice pe termen scurt” ale forțelor ruse. „Dacă se blochează acea rută de comunicații, atunci se cam închide acel tranzit de refugiați prin nordul Deltei Dunării”, spune Degeratu.
Un alt obiectiv tactic poate fi „calea ferată controlată de Tiraspol spre Chișinău”, dar pentru acțiuni mai de amploare, Rusia ar avea nevoie să aducă pe aeroporturile militare controlate de Tiraspol mai multe forțe, mai mulți soldați și mai multe materiale de război.
„Mi-i greu să cred că forțele rusești vor reuși să dezvolte un cap de pod aerian semnificativ care să consolideze Tiraspolul, de unde să se pornească într-o ofensivă mare” pentru că Ucraina se apără și aerian foarte bine și este în stare să doboare orice avion militar”, mai spune Claudiu Degeratu, expert în securitate internațională și studii strategice de la București.
