Soarta soldaților ucraineni luați prizonieri de forțele ruse după ce au depus armele și abandonat oțelăria Azovstal din Mariupol rămâne incertă, dar declarații ale unor politicieni ruși trezesc îngrijorare.
Proeminentul parlamentar rus Leonid Sluțki, șeful fracțiunii Partidului Liberal Democrat din Duma de Stat și președintele Comisiei pentru afaceri internaționale a Dumei, a declarat pe 22 mai că soarta prizonierilor trebuie decisă „de un tribunal”. Mulți dintre soldații capturați sunt membri ai regimentul naționalist „Azov”.
„Opinia mea rămâne neschimbată: nu trebuie să existe un schimb [de prizonieri] în cazul membrilor [regimentului] Azov, care este interzis în Rusia”, a scris Sluțki pe canalul său din rețeaua Telegram.
Oficialii ucraineni și rudele soldaților au cerut Moscovei să-i trateze ca prizonieri de război. Viceprim-ministra ucraineană Irina Vereșciuk a declarat pe 21 mai că Kievul „va lupta pentru întoarcerea” fiecăruia dintre ei.
Pe 20 mai, ministerul rus al apărării a afirmat că forțele sale dețin controlul complet asupra masivului combinat siderurgic din Mariupol după săptămâni de lupte intense în oraș. Se estimează că bătălia pentru Mariupol a făcut aproximativ 20.000 de morți.
Ucraina a descris retragerea de la Azovstal drept o „evacuare” convenită între părți, nu o predare a militarilor săi. Rusia a declarat că aproximativ 2.500 de soldați ucraineni de la oțelărie au fost luați în prizonierat.
Denis Pușilin, șeful regiunii separatiste Donețk sprijinite de Rusia în estul Ucrainei, a spus și el că prizonierii vor fi aduși în fața unui „tribunal”.
Kremlinul și-a numit invazia în Ucraina drept „operațiune” cu scopul eliminării „naziștilor” și altor extremiști.
