Un nou sondaj de opinie arată că procentajul moldovenilor care vor să plece din țară în viitorul apropiat a crescut cu 25% într-un an de zile și că a crescut proporția celor de vârstă medie care sunt gata să încerce traiul peste hotare. Cercetarea a fost realizată de CBX-AXA la comanda institutului IDIS Viitorul.
Fiecare al cincilea moldovean intenționează să plece din țară în următoarea jumătate de an, arată sondajul. Procentul acestora a crescut cu un sfert faţă de anul trecut, când fiecare al șaselea voia să emigreze. Dacă în 2017 tinerii erau cei care intenţionau să plece, în acest an a crescut cu 60 la sută intenţia celor cu vârstă mijlocie de a părăsi ţara, spune expertul Veaceslav Ioniţă de la Institutul Viitorul:
„La sondajul trecut era mare intenţia a celor tineri. Ei constituiau o treime. În acest an am observat că numărul persoanelor cu vârsta între 35-44 de ani care vor să plece a crescut. Asta a dus la creşterea generală a celor care intenţionează să plece.”
Oricum tinerii continuă să domine ca grup de intenție de plecare. O pătrime dintre respondenţi spun că au copii plecați la muncă şi la studii în străinătate. Peste 60 la sută văd viitorul copiilor lor în afara ţării.
Dacă numărul celor care vor să plece e în creştere, atunci procentul celor reveniţi şi care nu mai intenţionează să emigreze rămâne constant. El constituie 12 la sută. Şi aici se observă modificări în structura de vârstă a acestora, spune Ioniţă:
„A crescut practic dublu faţă de anul trecut numărul celor cu vârsta de la 45 până la 59 de ani care spun că au fost peste hotare şi nu intenţionează în viitorul apropiat să plece. Aceşti oameni chiar dacă au câştigat bani peste hotare, şi-au rezolvat unele probleme acolo bănuim că îşi leagă viitorul de Moldova. Deci avem o mobilizare mai mare a oamenilor până la 44 de ani şi o dorinţă de a rămâne a oamenilor după 45 de ani.”
Într-o ţară ca Moldova unde numărul tinerilor e în continuă scădere, revenirea celor vârstnici nu ar fi un motiv de optimism. Expertul Veaceslav Ioniţă spune că e prematur de vorbit despre începutul fenomenul de reîntoarcere a moldovenilor acasă:
„Vrem să facem acum un sondaj mai îngust şi specializat ca să vedem dacă acest proces de revenire a început. Cine sunt cei care revin? De ce? Ce vor să facă? Este prematur de spus că s-au pornit aceste procese, dar cu certitudine avem 12 la sută din oameni care au lucrat peste hotare şi spun că nu vor să plece în viitorul apropiat.”
De ce intenţia de a pleca e mai pronunțată faţă de cea de a reveni? Pentru că 80 la sută dintre respondenţi cred că lucrurile în ţară merg într-o direcţie greşită. Sub cinci la sută sunt mulţumiţi de situaţia economică şi doar 15 la sută sunt mulţumiţi în general de viaţa lor. Fiecare al doilea respondent crede că trăieşte mai rău şi chiar mult mai rău decât acum cinci ani. 80 la sută spun că salariul sau pensia pe care le primesc nu le ajung pentru strictul necesar.
Fiecare al doilea respondent spune că dacă ar decide să emigreze ar prefera o ţară din UE, iar fiecare al cincilea ar alege o ţară din Uniunea Eurasiatică. Întrebaţi ce îi atrage să meargă în UE, majoritatea respondenților au invocat salariile mari, condiţii mai bune de trai şi de muncă. Cunoaşterea limbii de comunicare, a celei ruse, este unul din motivele de a pleca în Uniunea Eurasiatică.
42 la sută din respondenţi cred că schimbarea conducerii ţării ar motiva emigranţii să revină în ţară. Iar trei la sută din cei chestionați sunt de părere însă că orice s-ar face moldovenii nu ar mai reveni...
Respondenţii au mai fost întrebaţi ce ar trebuie să facă statul ca persoanele plecate la studii sau la muncă peste hotare să dorească să revină în Republica Moldova. Răspunsurile sunt la suprafaţă: majorarea salariilor, noi locuri de muncă, combaterea corupţiei, dezvoltarea economiei. Curios este că 42 la sută din respondenţi cred că schimbarea conducerii ţării ar motiva emigranţii să revină în ţară. Iar trei la sută din cei chestionaţi sunt de părere însă că orice s-ar face moldovenii nu ar mai reveni.
Majoritatea respondenţilor spun că un moldovean nu ar mai fi nevoit să plece din ţară dacă ar obţine un salariu de peste zece mii de lei, aproape dublu faţă de salariu mediu pe economie.
La întrebarea în ce direcţie ar trebui să meargă R. Moldova pentru a ieşit din impas, spre UE au răspuns 33 la sută, faţă de 12 la sută câţi au ales Uniunea Eurasiatică. 40 la sută din cei chestionați cred că Moldova ar trebui să fie în relaţii bune cu ambele uniuni. Este un prim sondaj din ultima vreme care arată un decalaj atât de mare între susţinătorii vectorului Vestic şi cel Estic, ei fiind aproape la egalitate în alte sondaje. O posibilă explicaţie ar fi că respondenţii nu au fost întrebaţi despre o eventuală integrare în una din cele două structuri, ci doar despre o eventuală apropiere.