Unul din trei cetățeni moldoveni nu-și cunosc drepturile, iar și mai mulți – obligațiile, sugerează rezultatele unui sondaj de opinie despre conștiința civică, date publicității astăzi. Sondajul a fost realizat în cadrul unui proiect transfrontalier, iar rezultatele sunt asemănătoare cu cele din Ucraina și Belarus. Care poate fi explicația?
Ion Bambuleac, coordonatorul pe politici de tineret la Consiliul Național al Tineretului, spune că a fost printre primii elevi care au beneficiat de cursul de educație civică, lansat în premieră în Republica Moldova la începutul anilor 2000. Dar a venit timpul să se schimbe programul deja învechit, spune Ion. El vrea să vadă în curriculă mai multe competențe practice, necesare unui cetățean activ în sec. XXI.
„Un tânăr trebuie să cunoască mecanismele prin care-și poate apăra un drept. Trebuie să cunoască unde trebuie să depună o petiție sau alta, pe când cursul de educație civică este mai mult la nivel teoretic și nu practic. Poate ar fi posibil de a coopera cu juriști sau cu reprezentanți ai societății civile care ar putea preda acest curs în co-mentorat cu profesorii sau în colaborare cu Ministerul Educației.”
Experții acceptă părerea: statul educă prost la capitolul civic. Drept rezultat, iată un exemplu: majoritatea cetățenilor se cred toleranți față de foști deținuți, însă nu ar vrea să locuiască cu ei în același bloc. Atitudini similare există și față de minoritățile etnice, sexuale, persoanele HIV pozitive, imigranți.
Iată cum explică acest paradox expertul de la CBS-AXA și unul dintre autorii studiului Vasile Cantarji.
„În primul rând, trăim cu memoria unui stat autoritar, căruia i-am cedat o serie de drepturi în schimb ca el să ne ofere o anumită siguranță în realizarea altor drepturi, în mod special a drepturilor de bază. Apoi trăind o transformare, nu am fost învățați despre ce depinde de noi, ce până la urmă ne este dator să ne ofere statul. În continuare ne așteptăm la prea multe din partea statului, tratăm același buget de stat ca un sac fără fund și învinuim guvernarea că nu vrea să majorez pensiile fără ca să ne dăm seama că pensiile direct rezultă din impozitele pe care noi ca și cetățeni le plătim.”
În studiul dat publicității astăzi, Republica Moldova a fost analizată împreună cu Ucraina și Belarus. Deși statele sunt diferite după mărime, populație și alți indicatori, le unește trecutul comun ca parte din defuncta Uniune Sovietică. De aici se trag și „chinurile” tranziției, care se dovedesc a fi destul de similare, cel puțin la capitolul conștiinței cetățenești, spune Daria Pirogova, coordonatoare la Institutul Internațional de Sociologie din Kiev.
„În toate cele trei țări cetățenii stau foarte prost la capitolul cunoștințelor despre cum funcționează un stat. După transformările democratice ce au avut loc ca urmare a căderii imperiului sovietic, cetățenii trebuie să se intereseze de ceea ce se întâmplă în guvern, trebuie să știe care sunt ramurile puterii, cum se formează bugetul de stat. Cred că e normal pentru un cetățean să cunoască aceste lucruri. Dar când am analizat nivelul acestor cunoștințe în Moldova, Ucraina și Belarus, am constatat că nu e chiar așa. Mulți oameni consideră, de exemplu, că președintele este sursa puterii în stat, deși conform Constituțiilor celor trei țări, e vorba de popor, fiindcă poporul alege președintele. De aici începe haosul.”
Experții au mai scos în evidență un aspect. Respondenții mizează pe sine și pe eforturile proprii, mai ales când e vorba de carieră și sănătate. Însă autorii studiului nu văd asta drept o dovadă a activismului civic. Dimpotrivă, după părerea specialiștilor, e un semnal alarmant că cetățenii au tot mai puțină încredere în autoritățile statului.
