Prim-ministrul Maia Sandu își începe astăzi vizita sa oficială la București. Prima vizită peste hotare după preluarea mandatului... Va fi una obișnuită, rituală? Sau una care să catalizeze, să dinamizeze relațiile bilaterale? O convorbire pe această temă cu comentatorul Sorin Ioniță, președintele think-tank-ului „Expert Forum” de la București.
Europa Liberă: Prima vizită a prim-ministrei Maia Sandu la București, prima peste hotare după preluarea mandatului, înainte de cea programată ulterior la Bruxelles... Ce credeți că ar trebui să presupună această vizită? Este cumva posibil ca ea să depășească cumva limitele obișnuitului, să schimbe ceva spectaculos?
Sorin Ioniță: „Nu cred, pentru că poziția României a fost ambiguă, după cum știți, în rezolvarea acestei crize constituționale. Și când spun „ambiguă”, deja sunt politicos, cel mult, să restabilească o relație normală, de încredere și dacă se poate o relație directă între șefii celor două state, celor două guverne, pentru că până acum intermedierea care s-a petrecut
Până la urmă Bucureștiul a susținut cartea perdantă, cartea oligarhică și cartea care nu ducea Moldova în direcția care trebuie ...
în ultimii ani a relațiilor România – Republica Moldova prin Ministerul de Externe, prin diplomați, prin aparatul tehnic și prin cine mai știe ce fire nevăzute n-a fost una foarte bună, în sensul că până la urmă Bucureștiul a susținut cartea perdantă, cartea oligarhică și cartea care nu ducea Moldova în direcția care trebuie.”
Europa Liberă: Dar acest lucru, dle Ioniță, ambiguitatea aceasta venită de la București poate fi justificată oarecum prin existența acestor temeri legate de prezența unui partid pro-rusesc în coaliție, așa cum unii o justifică?
Sorin Ioniță: „Sigur că da. Și asta trebuie înțeleasă pe fondul unei necunoașteri a Moldovei în România, la București, înainte
Opinia publică românească discută destul de simplist situația din Moldova și nu înțelege decât chestia asta: Occident versus Rusia, limba română versus limba rusă, deci o viziune destul de caricaturală...
de toate, în rândul opiniei publice. Opinia publică românească discută destul de simplist situația din Moldova și nu înțelege decât chestia asta: Occident versus Rusia, limba română versus limba rusă, deci o viziune destul de caricaturală a unei situații politice care e destul de complicată în Moldova și așa a fost întotdeauna.
Pe de altă parte, din păcate, mulți lideri, chiar președintele României de astăzi, Klaus Iohannis, nu a avut niciodată un mare
Din păcate, mulți lideri, chiar președintele României de astăzi, Klaus Iohannis, nu a avut niciodată un mare interes pentru Moldova ...
interes pentru Moldova, nu știu cât cunoaște de aici, poate că asta este o ocazie să stabilească un raport personal cu Maia Sandu, pe care până acum nu l-a avut, până acum a predominat aparatul tehnic din jurul lui, care nu cred că l-a servit foarte bine pe dosarul Moldova.”
Europa Liberă: Altminteri, când domnul ministru de Externe Nicu Popescu susținea ieri la București că României îi aparține rolul decisiv în tranziția pașnică a puterii de la Chișinău, cum l-ați vedea? Diplomatic, politicos, ironic? Sau iarăși bazat pe niște fapte mai puțin cunoscute de el?
Sorin Ioniță: „Da, absolut politicos și diplomatic. Nu cred că Nicu Popescu a vrut să fie ironic, pentru că atât el, cât și Maia Sandu astăzi vin la București ca să încerce să determine România să ajute Moldova în această tranziție post-oligarhică, adică sunt multe dosare de discutat – de la energie până la financiar, până la o grămadă de alte proiecte care pot fi puse la punct, deci nu este cazul să fie ironic. Însă, dacă ar fi vrut s-o facă, ar fi avut toate motivele.”
Europa Liberă: Unii analişti, dle Ioniță, de la Chişinău, de o anumită factură, trebuie să recunoaștem, cred că Maia Sandu până acum a ignorat cumva România şi că aceasta, adică România nu ar trebui s-o sprijine, pentru că asta ar însemna să sprijini un Guvern pro-rusesc, alţii, dimpotrivă, cred că România a ignorat până acum noile autorităţi de la Chişinău și a pus cumva pe primul loc propriile sentimente, propriile frustrări, propriile temeri înainte de a lua în calcul voinţa pentru deoligarhizare exprimată de cetăţeni prin vot. Cine pe cine a ignorat, totuşi, până la urmă, din punctul Dvs. de vedere?
Sorin Ioniță: „Cred că ambele analize sunt greșite, pentru că nu cred că Maia Sandu a ignorat România. Ea a fost foarte prezentă, de fapt, în România, numai că, neavând până acum poziții oficiale, neavând poziții în stat și fiind sabotată de o mare parte a establishment-ului românesc, sabotată la modul proactiv...”
Europa Liberă: Deci, „sabotaj” ar fi cuvântul?
Sorin Ioniță: „Da, sigur că da, sigur că da. Adică e foarte clar că mulți din diplomație, din mediul comentatorilor, a think tank-ului și poate că și din servicii secrete s-au temut de apariția unui nou actor politic care să preia puterea la Chișinău. Dincolo de asta,
Acum e ocazia să se dezvolte o relație normală în care fiecare să-l și înțeleagă pe celălalt, nu numai să se emoționeze așa, pavlovian, la niște semnale pe care le culege din aer...
România nu cred că din emoție a făcut ce a făcut, mai curând e multă necunoaștere și multă nepăsare la București pentru Moldova sau asta a fost în ultima vreme și poate acum e ocazia să se dezvolte o relație normală în care fiecare să-l și înțeleagă pe celălalt, nu numai să se emoționeze așa, pavlovian, la niște semnale pe care le culege din aer.”
Europa Liberă: Prim-ministra Maia Sandu a spus că duce cu ea la București speranța dezvoltării unui șir de proiecte cu ajutorul României. Premierul s-a referit cu concretețe la proiectele în domeniul energetic, la sistemul furnizării energiei electrice și gazelor naturale, la o autostradă, la eliminarea roaming-ului telefonic, o problemă și asta destul de costisitoare pentru cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului. Ce a împiedicat totuși, din punctul Dvs. de vedere, dle Ioniță, până acum realizarea acestor proiecte, pentru că există insatisfacții aici?
Sorin Ioniță: „Faptul că nu au fost prioritizate niciodată cu adevărat nici măcar în România și cred că nici în Moldova, unde, mă rog, puterea care a fost până acum câteva săptămâni avea, de fapt, alte priorități. Și societatea civilă tot... Noi am făcut un gen de punctaj de măsuri, de lucruri care s-ar putea face chiar repede și fără mare cheltuială. Asta cu roaming-ul ar fi una dintre ele, deci o problemă de a negocia, de a implica și sectorul privat, operatorii de telefonie și sunt multe, multe lucruri care se pot face – unele mai rapid, fără costuri, pentru a arăta oamenilor că ceva se mișcă, altele, sigur că e nevoie de consecvență pe termen lung și de ceva resurse, cum sunt conectorii ăștia energetici și pe gaz, și pe electricitate...”
Europa Liberă: Ar fi deschidere la București pentru asta?
Sorin Ioniță: „Teoretic deschiderea a fost totdeauna, deci, așa, în vorbe, dar nu prea s-a întâmplat în practică. Bunăoară, luați energia, pe conectorul pe gaz, în el trebuie să pună bani compania românească de stat Transgaz, da? Or, din motive de politică absolut internă în România, în ultimii doi-trei ani, tuturor companiilor mari de stat li s-au luat dividendele, deci au fost
Din motive populiste, companiile de stat au fost lăsate fără resurse pentru dezvoltare ...
decapitalizate, a fost politica guvernamentală, pentru a pompa bani în asistență socială, în salarii, pensii. Știți cum merg lucrurile astea? Deci, din motive populiste, companiile de stat au fost lăsate fără resurse pentru dezvoltare. Deci, cum să facă Transgaz, cum să-și îndeplinească promisiunile? Asta n-a fost o măsură anti-moldovenească, să zic așa, a fost o prostie de politică internă românească.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, și Chișinăul a avut alte opțiuni, dar a lăsat pe Transgaz aceasta.
Sorin Ioniță: „Una spunea în discursuri strategice, alta făcea în practică. Deci, ambele părți au practicat un dublu limbaj. Pentru ambele, de fapt, conectarea n-a fost pe primul plan. Poate acum o să treacă, poate acum o să treacă... Evident că pentru Guvernul Maia Sandu sunt priorități reale. Eu nu cred că ei mai
Mă îndoiesc că populismul va scădea în România, dimpotrivă va crește...
vorbesc dublu limbaj în momentul acesta, nu știu cu partea română. Deci nu știu cât timp, în ajunul alegeri, că avem prezidențiale, că avem și noi locale și parlamentare la anul, eu mă îndoiesc că populismul va scădea în România, dimpotrivă va crește.”
Europa Liberă: Înainte de plecare, Maia Sandu a sugerat de asemenea că pleacă inclusiv pentru ajutor în combaterea corupţiei. Realist acest deziderat?
Sorin Ioniță: „Ei, da! Asta este, evident, prioritatea numărul unu în Moldova. Așteptările oamenilor după ce s-a petrecut sunt uriașe, deja lumea după două săptămâni ale noului Guvern o întreabă de ce nu vede arestări, de ce nu vede... ca și când astea le-ar face prim-ministrul cumva, iar la București este o prioritate de asemenea combaterea corupţiei, însă, de fapt, este un război între facțiuni politice care durează de 15 ani, pentru că unii vor anticorupție, iar unii nu vor anticorupție. Chestia asta va continua și se va potența din nou în alegerile prezidențiale din toamnă, va fi o temă principală asta – cum te raportezi la justiție?
Sper să putem ajutora cu ceva de data asta și Moldova, cu bune practici, cu... nu știu, nu văd cu ce. Chestiunea asta cu procurorul străin mi se pare destul de puțin probabilă.”
Europa Liberă: Premierul a anunțat un consiliu care are de gând pe lângă Cabinet, în care să invite experți din România.
Sorin Ioniță: „Consiliu, da. Într-un consiliu în care discuți opțiuni de politică – politică penală, politică a justiției, adică ce linii mari să iei, acolo poți avea și cetățeni străini, oameni de peste tot, dar în operațiune de procurori e bine să fie cineva din mediul de aici, care știe lucrurile și care va fi mai puțin supus la tot felul de trolleri, ca să spun așa. Imaginați-vă cum ar fi să vină un cetățean străin, va fi un tărăboi până în grindă.”
Europa Liberă: Revenim la vizita din ajun la Bucureşti a dlui Popescu. Cum vi se pare, o declaraţie nefericită sau o eroare ce ar trebui să fie plătită cu demisia, așa cum cred unii și-s destul de vocali pe rețele, cel puțin, am văzut aseară. Ce a fost, din punctul Dvs. de vedere, declaraţia de ieri de la Bucureşti a lui Nicu Popescu despre faptul că în 1992 în Republica Moldova ar fi fost un război civil, nu o agresiune rusească, cum cred mulți? Mai ales, iată, pe acest fondal de reticență față de ceea ce s-a produs la Chișinău, cum pică asta?
Sorin Ioniță: „Nicu Popescu a fost totdeauna un academic, asta a fost el până acum – cercetător, a lucrat în think tank-uri, predă la universități și acolo, deci, cred că este în continuare, în această calitate a vorbit el pe care și-a însușit-o și din care e greu să ieși, unde problematizezi, pui întrebări, zici lucruri. Într-un anume sens a fost un război civil, în alt sens – toți știm ce e în spate, că este o agresiune externă, folosind „omuleți verzi”. A fost primul test al metodei „omuleților verzi”, nu? A fost înainte de Crimeea, înainte de Ucraina, înainte de Georgia, cred că chiar înainte de Abhazia. În sensul acesta a fost o agresiune externă.”
Europa Liberă: I se poate reproșa ministrului faptul că n-a spus asta, ci a spus altceva?
Sorin Ioniță: „Când ești ministru, nu poți să detaliezi foarte mult, adică într-o frază... Lumea pe aia ți-o decupează și ți-o aruncă pe urmă în față. Cred că n-a avut genul acesta de experiență și-și va reintra repede în rolul de ministru, unde trebuie să te controlezi foarte bine, nu poți să fii ca la seminar cu studenții, unde zici: pe de o parte, pe de altă parte; și așa, și așa și-s două puncte de vedere. Aici nu prea mai poți să ai două puncte de vedere, când ești ministru.”
Europa Liberă: Și pe final, dle Ioniță, cu ce rezultate palpabile, de substanță ar putea totuși sau ar trebui să se fructifice convorbirile de la București, ca să simtă toată lumea bine acest lucru?
Sorin Ioniță: „Cred că fundamental ar fi rezultatul mai puțin palpabil al dezvoltării unui raport de încredere între lideri, poate chiar între primii miniștri, pentru că dna Dăncilă nu cred că vreodată s-a gândit ea la Moldova, că ar putea ea fi un factor în Moldova, dar cine știe, poate acum cele două doamne vor găsi o chimie între ele pentru ca să repună aceste proiecte pe roate, sunt lucruri practice, pragmatice de făcut, unde se cere muncă, consecvență, nu trebuie să fii genial, trebuie să ai un aparat sub tine care să continue acele proiecte.
Și Președinția română poate își regândește și ea un pic setul de priorități și într-adevăr vecinătatea apropiată și Moldova să
Poate se gândește cineva să vorbească și cu votanți din Republica Moldova, să-i înțeleagă, să le înțeleagă temerile, problemele, dilemele și să le adreseze într-un fel sau altul. ...
devină mai puse pe agendă, mai ales că sunt alegeri în toamnă – prezidențiale în România – și președinții României au votanți în Republica Moldova. Poate se gândește cineva să vorbească și cu votanți din Republica Moldova, să-i înțeleagă, să le înțeleagă temerile, problemele, dilemele și să le adreseze într-un fel sau altul.
Și cred că asta este o ocazie ca președintele Klaus Iohannis, prin Maia Sandu sau în urma acestei întâlniri de astăzi, să înceapă să vorbească și cu românii din Republica Moldova. Până acum n-a prea făcut-o.”
