În urmă cu 30 de ani – pe data de 7 octombrie 1989 - s-a înfiinţat într-o casă parohială est-germană, Partidul Social-Democrat din Republica Democrată Germană (RDG/DDR). La putere se mai afla partidul comunist, cunoscut sub denumirea Partidul Socialist Unit din Germania (PSUG/SED).
Cei care au pus bazele partidului social-democrat erau în mare parte teologi protestanţi, critici ai regimului comunist, activişti civici şi pacifişti. Între membrii fondatori s-a aflat şi Markus Meckel, un pastor evanghelic-lutheran care după primele alegeri libere din Germania răsăriteană, din martie 1990, devenise ministrul de externe din RDG, ţară aflată în plină disoluţie politică şi ideologică.
Pastorii Meckel şi Martin Gutzeit lansaseră deja îin primăvara anului 1989 un apel prin care au cerut reînfiinţarea partidului care a dispărut după unificarea forţată din 1946. Într-o evocare retrospectivă a momentului, Meckel a declarat că decizia de a fonda un partid social-democrat s-a bazat pe faptul că această organizaţie a fost cea mai veche formaţiune politică din Germania. Partidul Social-Democrat s-a creat deja în secolul al XIX-lea şi a transformat clasele lipsite de privilegii în subiecte politice. Asta, explica Meckel, doreau să facă şi cei care au refondat partidul într-o ţară guvernată dictatorial.
Markus Meckel a cunoscut foarte bine situaţia din celelalte ţări comuniste. A întreţinut contacte intensive cu opoziţia din Polonia. A fost de cîteva ori şi-n România unde l-a cunoscut pe László Tőkés, pastorul reformat de la Timişoara care, practic, a fost declanşatorul revoluţiei române. Deşi Securitatea română a supravegheat locuinţa lui Tőkés nu a înregistrat nici una din vizitele lui Meckel. În dosarul lui Tőkés nu există nici o menţiune în acest sens.
Meckel a urmărit după 1990 cu mare atenţie situaţia din România. În calitate de lider social-democrat est-german a avut mai multe întrevederi cu reprezentanţii Partidului Social-Democrat din România, cu preşedintele Sergiu Cunescu şi cu preşedintele de onoare, Adrian Dimitriu (care în perioda stalinimului fusese închis, iar în perioada ceauşistă s-a aflat sub supravegherea permanantă a poliţiei politice).
Social-democratul Meckel, devenit membru al Bundestag-ului din Germania unificată, s-a aflat printre politicienii occidentali care au criticat constant reapariţia naţionalismului post-comunist. Astfel, Meckel a încercat, în anul 2000, să-l determine pe primarul ţărănist Gheorghe Ciuhandu din Timişoara să renunţe la numele dictatorului Ion Antonescu, atribuit unei străzi. În ultimă instanţă, intervenţia a avut succes, iar Bulevardul şi-a recăpătat vechea denumire.
La 30 de ani de la evenimentele istorice care au schimbat Europa, social-democraţii răsăriteni asistă la pierderea constantă a popularităţii partidului care a fuzionat cu cel din vest. Fondatorii de acum 30 de ani Partidului Social-Democrat din RDG sînt optimişti şi speră că gruparea lor are şanse să redevină ceea ce a fost: Un puternic partid popular.
