O nouă condamnare la CEDO şi o nouă confruntare între autorităţile politice şi magistraţi. Consiliul Superior al Magistraturii i-a răspuns cu acuzaţia că ar „atenta” la independenţa justiţiei premierului Ion Chicu după ce acesta a cerut reducerea finanţării justiţiei cu atât cât valorează o nouă despăgubire pe care trebuie s-o plătească guvernul unor oameni de afaceri rămaşi fără business-ul lor în cazul „Gemeni”. Premierul a mai cerut ca despăgubirea s-o plătească magistraţii care au judecat cazul până la CEDO, iar preşedintele a semnalat că ar vrea confiscarea averilor acestor şi a altor judecători care aduc pierderi bugetului. Cine şi câtă dreptate are în acest conflict şi cum se poate soluţiona el, l-am întrebat pe Stanislav Pavlovschi, expert în drept, fost judecător la CEDO şi juristul care era cât pe ce să devină ministru al justiţiei în guvernul Maiei Sandu.
Europa Liberă: Se pare că nimeni, dle Pavlovschi, nu pune la îndoială faptul că magistraţii care, prin greşelile lor, aduc prejudicii bugetului, trebuie să răspundă – o dovedesc nedreptăţile, câteodată strigătoare la cer, ce ajung în vizorul CEDO, despăgubirile imense pe care le dictează instanţa. Întrebarea principală acum e, cred, dacă soluţiile sunt cele despre care vorbesc autorităţile. Dvs. ce părere aveţi despre intenţia de a reduce bugetul justiţiei, de a-i pune pe judecători să plătească despăgubirile, iar dacă nu, spune președintele Igor Dodon, să cedeze apartamentele şi maşinile în favoarea statului?
Stanislav Pavlovschi: „Eu înțeleg intenția autorităților Republicii Moldova să facă ordine în această situație. Într-adevăr, poporul deja se revoltă vizavi de acest gen de hotărâri judecătorești, guvernare se revoltă, toată lumea se revoltă. Problema nu-i în asta, problema e în aceea cum de găsit o soluție corectă în această situație, deoarece o ilegalitate nu poate fi corectată prin aplicarea unei alte ilegalități.”
Europa Liberă: De ce ziceți asta? Aceste propuneri vi se par și ele la limita legii?
Stanislav Pavlovschi: „Din punctul meu de vedere, da, deoarece cu toții cunoaștem că judecătorii se bucură de imunitate, judecătorii se bucură de independență în activitatea lor. Aceste două principii de imparțialitate și independență sunt prevăzute de articolul 6 din Convenția europeană. Acest principiu este unul pe care se bazează democrația modernă.”
Europa Liberă: Și dacă au greșit?
Stanislav Pavlovschi: „Făcând ingerință în această activitate judecătorească, statul, orice stat ar fi, nu numai Republica Moldova, remarca mea se referă la orice stat, statul trebuie să fie foarte prudent.”
Europa Liberă: Dar, iată, dacă judecătorul a greșit și CEDO a constatat acest lucru?
Stanislav Pavlovschi: „Deci, greșeala judecătorului este un drept. Dreptul la greșeală este un drept care este legat indispensabil de activitatea judecătorească, fiecare judecător poate comite o eroare. Problema constă în aceea ca această eroare să nu fie comisă cu rea-credință. Asta este. În 2016, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a examinat în detaliu această întrebare și a făcut o adresare către parlament, în care a ridicat întrebarea necesității elaborării unui mecanism clar și bine determinat care ar prevedea modalitatea de a atrage judecătorii la răspundere materială pentru comiterea acestor erori grave și erori comise cu rea-intenție.”
Europa Liberă: Și ce s-a întâmplat după asta?
Stanislav Pavlovschi: „Nu s-a întâmplat nimic. S-a vorbit, dar a rămas fără examinare. Atunci, în 2016, Curtea Constituțională a adoptat și o hotărâre, prin care a recunoscut constituționalitatea articolului 27 din Legea cu privire agentul guvernamental care dă dreptul să inițieze acțiuni în regres în privința judecătorilor sau în privința altor persoane care prin activitatea lor au provocat condamnarea Moldovei de către Curtea Europeană și agentul guvernamental are acest drept, a spus Curtea, însă mecanismul...”
Europa Liberă: Această posibilitate există de mult în lege, da?
Stanislav Pavlovschi: „Da!”
Europa Liberă: Mulți miniștri ai justiției – eu îmi amintesc câțiva deja, vreo 2-3 – au încercat să inițieze astfel de acțiuni în regres, adică acțiuni prin care magistrații să fie buni de plată, să fie impuși să plătească. De ce până-n ziua de azi n-a luat foc?
Stanislav Pavlovschi: „Din punctul meu de vedere, de aceea că totuși cum a menționat și Curtea Constituțională nu este elaborat un mecanism clar cu privire la ce este obligarea judecătorului să restituie o sumă oarecare de bani plătită în urma adoptării de către acest judecător a unei hotărâri discutabile sau chiar și ilegale. Ce este asta? Asta înseamnă că judecătorul trebuie să fie recunoscut vinovat în comiterea unei fapte ilicite, că noi aici vorbim despre răspundere cu caracter delictual.”
Europa Liberă: Adică tot justiția trebuie să demonstreze această greșeală?
Stanislav Pavlovschi: „Da, foarte corect, dar acest mecanism trebuie să fie prevăzut în legislație. La noi există declarație că agentul guvernamental este obligat să inițieze acțiune în regres ori de câte ori statul a plătit în baza hotărârilor Curții Europene. Repet, este obligat, dar această obligațiune a agentului guvernamental trebuie să fie clar prescris, dezvoltată în lege ce anume trebuie să facă el, ce anume trebuie să facă autoritățile corespunzătoare, deoarece altfel noi comitem un act de arbitrarietate, făcând ingerință în independența puterii judecătorești.”
Europa Liberă: Și care va fi condamnat de toate instituțiile care sunt atente ca magistrații să nu fie supuși abuzurilor. Dl Pavlovschi, ministrul justiției față în față cu acest test, din nou un alt ministru al justiției, din nou acest test în față. Credeți că va face față? Adică, din ce înțeleg eu de la Dvs., dacă ar vrea cu adevărat autoritățile să-și aducă la realizare intențiile ar trebui să elaboreze acest mecanism, s-o facă repejor și să se asigure, pentru că ați văzut, spunea ministrul Chicu, mai stau și alte viitoare condamnări gata-gata să fie pronunțate.
Dreptul la independență aparține nu atât judecătorilor, cât aparține justițiabililor
Stanislav Pavlovschi: „Da, foarte corect, acolo la Curtea Europeană își așteaptă rândul alte hotărâri unde suma poate depăși și suma aceasta. Și o să fie un șoc pentru autoritățile Republicii Moldova, dacă ele nu vor întreprinde măsurile necesare îndeplinirii hotărârii Curții Constituționale și dacă ele nu vor elabora un mecanism cum trebuie să procedeze în cazul inițierii procedurilor în regres în privința judecătorilor. Haideți totuși să nu uităm și să recunoaștem că activitatea judecătorească este o activitate foarte specifică și dreptul la independență aparține nu atât judecătorilor, cât aparține justițiabililor, aparține poporului. Poporul are dreptul să aibă judecată independentă și judecători independenți și statul este acela care trebuie, în primul rând, să stea la straja independenței sistemului judecătoresc, însă atunci când judecătorii își încalcă atribuțiile de serviciu, atunci când judecătorii cu rea-intenție comit niște greșeli grave care duc la condamnarea Republicii Moldova... Ce înseamnă greșeală gravă? Greșeala gravă reprezintă situația în care există o jurisprudență bine determinată, bine pusă la punct și judecătorul adoptă o hotărâre care merge contrar acestei jurisprudențe bine determinate, când toată lumea știe cum trebuie să fie, dar el face lucrul diametral opus. Asta-i greșeala gravă care e deja evidentă și cu rea-credință comisă, dar cineva trebuie să evalueze, cineva trebuie să se pronunțe că, iată, în cazul dat jurisprudența bine determinată este așa, dar judecătorul, fie din cauza neprofesionalismului, fie din cauza intenției rele a luat o decizie care se bate cap în cap cu jurisprudența deja bine determinată. Iată asta poate într-adevăr să legitimeze obligarea judecătorului să compenseze daunele cauzate prin incompetență sau rea-credința sa.”
Europa Liberă: Dvs. faceți parte din acel Consiliu consultativ de experți privind reforma sistemului de justiție de pe lângă președinție. Veți aduce la cunoștință președintelui aceste rezerve, sugestii ale Dvs.?
Stanislav Pavlovschi: „Da, în timpul apropiat urmează să avem o ședință și din câte am fost informat una dintre aceste întrebări o să fie anume întrebarea referitoare la acțiunile în regres ale judecătorilor.”
Europa Liberă: Ce sugestii o să formulați?
Stanislav Pavlovschi: „Eu nu pot formula alte sugestii decât să sugerez îndeplinirea hotărârii Curții Constituționale a Republicii Moldova din 2016, unde au fost bine puse la punct toate aceste întrebări. Eu aș sugera să se ia în considerare foarte serios adresarea Curții Constituționale și elaborarea într-adevăr a unui mecanism bine determinat de răspundere materială a judecătorilor.”
Europa Liberă: În două cuvinte, ce ar prevedea asta?
Stanislav Pavlovschi: „În primul rând, trebuie să recunoaștem că noi nu avem experiență în acest domeniu. Deci, primul pas ar fi studierea experienței altor state care au acest mecanism și care au deja soluții care lucrează, noi trebuie să preluăm experiența, nu trebuie să inventăm o roată din nou.”
Europa Liberă: Asta care ar fi, ce state ar fi?
Stanislav Pavlovschi: „Nu știu, trebuie de studiat, n-am studiat problema; în România este, în Bulgaria este, în Serbia este. Și Curtea Constituțională menționează în hotărârea sa un șir de state în care acest mecanism lucrează și noi nu putem să inventăm altceva, putem doar să apelăm la experiența pozitivă, la bunele practici care există în acest domeniu în alte state.”
Europa Liberă: Și un alt pas care ar fi?
Stanislav Pavlovschi: „Mai departe, studiind aceste mecanisme, identificând aceste mecanisme, să le introducem în câmpul legislativ al Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Și dificultățile care vor fi?
În fiecare caz, vinovăția judecătorului trebuie să fie probată
Stanislav Pavlovschi: „Aici sunt mai multe dificultăți. Când instanța de judecată examinează fiecare caz apar mai multe probleme și de caracter instructiv, și de caracter probatoriu. Exact așa e și aici. În fiecare caz, vinovăția judecătorului trebuie să fie probată, nu poate fi un om obligat să achite o sumă enormă de bani fără ca să fie probată pe cale legală vinovăția acestui judecător.”
Europa Liberă: Dvs. vă amintiți vreun caz în care până acum să fi fost dovedită vinovăția judecătorului?
Stanislav Pavlovschi: „Nu, nu, nu. Mai mult ca atât, nu-mi amintesc niciun caz unde măcar să se fi încercat să fie făcut acest lucru, nu ca să fie și un rezultat pozitiv.”
Europa Liberă: Deci, declarațiile sunt declarații, dar mai important ar fi să se ia măsurile corespunzătoare?
Stanislav Pavlovschi: „Da, în situația legală care există acum la noi în Moldova, unica posibilitatea este pornirea urmăririi penale pe baza articolului 307 din Codul Penal, care prevede răspundere pentru pronunțarea unei hotărâri vădit ilegale și în cadrul acestor investigații se poate de verificat motivele judecătorilor, se poate de verificat existența sau lipsa unei rele-credințe și deja în urma acestor investigații de caracter penal, se poate de ajuns la o concluzie: a fost pronunțată o hotărâre ilegală sau nu a fost pronunțată o hotărâre ilegală.”
