Când a fost instituită starea de urgenţă, dinspre eşichierul de dreapta al politicii a venit supoziţia că e vorba de un truc al celor din Parlament pentru a amâna alegerile anticipate. Când deunăzi starea de urgenţă a fost abolită, dinspre stânga eşichierului politic a venit presupunerea că e vorba de o mişcare în vederea organizării cât mai rapide a alegerilor. Sunt un simplu cetăţean şi, uitându-mă de la o parte, nu pot scăpa de sentimentul că au dreptate şi unii, şi alţii, că starea de urgenţă nu prea are treabă cu situaţia epidemiologică şi că e la cheremul politicii. Or, în viziunea mea, starea de urgenţă ar trebui să aibă legătură cu numărul de persoane infectate de COVID, nu de ambiţiile unor coloşi ai politicii.
Că e stare de urgenţă, că nu e, moldovenii au cam acelaşi comportament
Acum ne pregătim cu însufleţire de alegerile parlamentare anticipate. Starea de urgenţă nu mai este. În fond, mare lucru nici nu s-a schimbat. Că e stare de urgenţă, că nu e, moldovenii au cam acelaşi comportament. Masca de sub nas sau de sub bărbie a devenit deja un element emblematic al cotidianului nostru. Totuşi, vin sărbătorile de Paşti şi există temerea că după ele numărul infectărilor va creşte din nou. De aceea, câţiva responsabili din sectorul medical ne-au avertizat, cu jumătate de gură, că normele anti-epidemice trebuie respectate chiar şi aşa, chiar şi în absenţa stării de urgenţă. Dar cine îi mai aude? Bănuiesc că doar cei care au un dram de responsabilitate. Stare de urgenţă nu e, facem ce doreşte muşchiul nostru, cam aşa gândesc mulţi moldoveni.
Pe de o parte, starea de urgenţă e dependentă de politică, pe de altă parte, e ca şi inexistentă. Deci starea de urgenţă în RM e între politică şi ficţiune, ceea ce nu mi se pare deloc OK. Să vedem ce vom avea după sărbători. E posibil ca drumul spre alegerile anticipate să fie mai anevoios decât ne imaginăm acum.
