Decizia de a trimite o misiune civilă în R. Moldova pentru consolidarea capacităților țării în domeniul securității naționale se află la etapa discuțiilor dintre statele membre ale Uniunii Europene. Informația a fost oferită Europei Liberă de purtătoarea de cuvânt a Serviciului UE pentru afaceri externe și politici de securitate (EEAS), Paloma Hall Cabalero.
„Ne-am consolidat cooperarea cu R. Moldova în ultimul an, deoarece țara continuă să se confrunte cu provocări sporite de securitate din cauza războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Căutăm în mod constant alte modalități de a ne intensifica sprijinul pentru reziliența R. Moldova”, a declarat reprezentanta EEAS.
Ea a spus că, deocamdată, este prea devreme pentru a anunța când anume ar putea fi decisă și desfășurată o misiune civilă pentru Politică de Securitate și Apărare Comună (CSDP) în R. Moldova, dar a precizat că discuțiile cu statele membre ale UE sunt în desfășurare în prezent.
Presa germană a scris zilele trecute că EEAS lucrează la un concept de gestionare a crizei din R. Moldova, care ar trebui să fie finalizat până la sfârșitul lunii curente.
„În cadrul misiunii, personalul administrativ din statele membre UE, în special din domeniul justiției, poliției și al vămilor, va consilia R. Moldova cu privire la modul în care să construiască un sector de securitate eficient. În plus, UE vrea să trimită experți care să consilieze țara pe subiectul atacurilor cibernetice și a dezinformării”, scrie publicația germană „Welt am sonntag”, citând un diplomat european care e la curent cu mersul negocierilor.
Grosu: „Am cerut sisteme de apărare antiaeriană”
Informația că R. Moldova și UE discută posibilitatea trimiterii unei astfel de misiuni civile la Chișinău a fost confirmată de președintele Parlamentului, Igor Grosu. Pe 6 martie, președintele partidului de guvernământ (PAS) a declarat într-un interviu că autoritățile moldovenești au solicitat de la UE inclusiv sisteme de apărare antiaeriană, prin intermediul programului Facilității Europene pentru Pace (European Peace Facility).
„Autoritățile europene și-au exprimat disponibilitatea”, a spus Grosu, adăugând că „decizia este încă în curs de analiză”.
Grosu a precizat că o misiune civilă specială a UE „va fi trimisă în R. Moldova pentru a combate contrabanda la frontiera cu Ucraina”. Autoritățile moldovenești și cele europene consideră că o posibilă contrabandă cu arme reprezintă o amenințare majoră pentru securitatea regională.
Europa Liberă a trimis o solicitare către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) pentru a afla detalii despre misiunea civilă a UE care ar urma să vină în R. Moldova, dar nu a primit niciun răspuns până la ora publicării acestui articol.
Lipsă de cadre la Chișinău
Misiunea civilă CSDP și instrumentele menționate în presa germană fac parte din programul Facilității Europene pentru Pace, menționat de Igor Grosu. Nevoia unei misiuni externe ar putea fi explicată prin lipsa de resurse și de personal cu care se confruntă autoritățile moldovene, inclusiv atunci când lucrează asupra reformelor europene.
„Una dintre cauzele capacității administrative insuficiente este că e greu să atragi oameni cu salarii mici, mai ales dacă vorbim de oameni calificați, oameni care nu sunt corupți și care nu vor să fie corupți”, spunea ambasadorul UE, Janis Mažeiks, într-un interviu la Europa Liberă.
La mijlocul lunii ianuarie, președinta Maia Sandu a vorbit, la conferința de securitate de la Munchen, despre un război hibrid al Rusiei împotriva R. Moldova.
Iar șeful diplomației moldovenești, Nicu Popescu, le-a cerut colegilor săi europeni, la Bruxelles, să pună pe o listă de sancțiuni „oligarhii moldoveni și politicienii corupți care încearcă să destabilizeze, împreună cu Rusia, situația în R. Moldova”.
La sfârșitul lui februarie, înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe, Josep Borrell, a declarat că UE ar putea trimite o misiune civilă în R. Moldova.
