Linkuri accesibilitate

Stela Bivol: Cât de pregătită e Moldova pentru un nou val pandemic?


Stela Bivol, directoarea Centrului de Politici și Analiză în Sănătate

Ce face un stat când se confruntă cu un nou val al pandemiei ca cel de acum? Încearcă să rupă lanțurile de îmbolnăvire testând mai mult și izolând contacții și, dacă își permite recompensarea agenților economici, restricționează cât e posibil activitatea economică. R. Moldova se decide cu greu la oricare din aceste măsuri, iar Stela Bivol, directoarea Centrului de Politici și Analiză în Sănătate (Centrul PAS) ne-a vorbit într-un interviu despre nevoia unei decizii mai rapide. Este clar că suntem în valul cel mai mare de epidemie. E nevoie de 2-3 săptămâni de lockdown ca să se micșoreze rata de transmitere”, spune ea. Am început însă interviul cu experta de la decizia autorităților moldovene de a autoriza, de rând cu două vaccinuri aprobate internațional, și a vaccinului rusesc Sputnik V, în ciuda inexistenței unor certificate de siguranță și eficiență a OMS pentru el.

Europa Liberă: Cu autorizarea vaccinurilor, nu vi s-a părut inutilă procedura aceasta, pentru că m-am uitat, de exemplu, în Nomenclatorul medicamentelor din România și n-am văzut vaccinurile anti-COVID autorizate, adică în cazul lor, am impresia că n-au mers pe o autorizare locală, pentru că există cea a Agenției Europene a Medicamentului? În cazul moldovenesc, cum vi s-a părut Dvs. această poveste – era nevoie de această autorizare, pentru că dacă nu, se creează impresia că s-a făcut pentru a ambala mediatic autorizarea Sputnik-ului, că pe acela nu-l puteau aduce fără autorizare locală, nefiind valabilă una internațională?

Stela Bivol: „Am mai spus și în alte rânduri, în Republica Moldova, legislația pentru autorizarea medicamentelor pe piață este una care nu prevede înregistrarea accelerată sau înregistrarea în baza înregistrării altei autorități din exterior. De fapt, prima oară acum, în luna februarie a fost făcut acest..., cred că-i ordin la nivel de minister și agenție pentru a introduce procedura de autorizare accelerată. În mod normal, pe piața Republicii Moldova se înregistrează toate preparatele care trebuie să fie utilizate în țară. Aceasta este de durată, dar sunt condiții de excepție în caz de situații de urgență, bunăoară, cum este pandemia și atunci produsele se aduc în baza deciziei Comisiei Naționale a Agenției Naționale de Sănătate Publică și se dă autorizare de o singură dată.

Deci, de exemplu, atunci când medicamentul nu este înregistrat, el se aduce de fiecare dată în baza unei excepții, cum ar veni, din partea Agenției de Sănătate Publică. Faptul că se începe elaborarea unui mecanism de înregistrare accelerată este un lucru bun pentru noi, pentru că sunt o groază de medicamente care au trecut deja înregistrarea la Agenția Europeană a Medicamentului (AEM) sau sunt precalificate de către OMS care nu ar trebui să treacă prin aceeași procedură de durată ca și alte preparate care nu au această autorizare. În regiunea noastră, mai multe țări fac acest lucru de mai mult timp, de exemplu, Georgia, cred că și Ucraina. Și, respectiv, este un mecanism pentru a depăși anumiți pași birocratici în cazul în care apare necesitatea de a aduce de urgență și, practic, de a te asigura că produsul care vine este de calitate.

În cazul acesta, nu toate cele care au fost autorizate prin mecanismul de urgență au același statut, în cazul vaccinurilor Moderna, AstraZeneca și Pfizer au trecut prin autorizarea Agenției Europene a Medicamentului, iar Sputnik este de-abia la etapa de evaluare și, respectiv, regulile nu sunt la fel pentru toți acești trei candidați. Asta nu înseamnă că Sputnik-ul este neapărat de altă calitate, dar el nu este certificat de autoritatea care se numește autoritatea stringentă de reglementare. Și atâta timp cât nu are autorizarea aceasta, nu intră pe lista de urgență, pe care o recomandă Organizația Mondială a Sănătății. Deci, în momentul în care se va termina procesul acesta birocratic, atunci țările vor putea să-l includă. Și exact asta acum se întâmplă, am auzit în week-end că Agenția Europeană a Medicamentului le-a recomandat țărilor să nu se grăbească să înregistreze de urgență până când nu are autorizarea AEM.”

Europa Liberă: Și atunci, iată, decizia aceasta a Chișinăului, a agenției moldovene de a înregistra, de a autoriza acest vaccin, în ciuda acestor avertismente, cum vi se pare? Explicația Dvs. pentru această decizie sau a calificare v-aș cere, cum ar suna?

Stela Bivol: „Dacă noi am avea luxul de a alege între vaccinuri la acest moment, probabil am merge pe cea mai strictă reglementare. Noi, însă, nu avem încă planuri pentru utilizarea sau aducerea pe piață a vaccinului Pfizer sau AstraZeneca. Am auzit cu toții împreună că în decembrie au apărut întrebări pe anumite clauze pe care insistă Pfizer, acestea au reapărut acum, în februarie, a fost necesară intervenția președintei ca să discute cu această companie.

Abia acum s-au găsit resursele, abia acum încep discuțiile directe cu producătorii

Deci, sigur dacă am fi un stat puternic, cu capacități de negociere directă cu producătorii și am avea luxul de a alege care vaccinuri să le aducem pe piață, probabil am putea vorbi despre care-i primul, care-i al doilea și care-i al treilea. În condițiile în care Moldova nu are acest lux, noi vedem că vorbim despre faptul că abia acum s-au găsit resursele, abia acum încep discuțiile directe cu producătorii, iar pe de altă parte, avem alți candidați și-i posibil să intre în țară. Eu nu aș califica în alb-negru această decizie – da, este corectă, nu, nu este corectă, pentru că până la urmă s-ar putea ca în următoarea lună să auzim că este posibil. Deci, nu asta este problema. În cazul de față, pentru mine problema cea mai mare este faptul că despre două vaccinuri se vorbește ca despre două donații, procurarea din banii alocați de guvern, pentru cel ce-al treilea se vorbește despre aceea că trebuie să vedem cum să reglementăm posibilitatea accesării lui în condiții private și cu plată. Deci, asta este mai degrabă o problematică în toată istoria vaccinurilor și geopolitica vaccinurilor.”

Europa Liberă: Și problema care e, aspectul acesta comercial? Credeți că există un interes comercial sau se poate urmări un interes comercial?

Stela Bivol: „Eu nu am auzit încă de donare. Dacă o să ajungem în condițiile să auzim că există o dorință de a dona acest vaccin, atunci el o să fie pe picior de egalitate cu celelalte. Deocamdată, discuția în public se duce în jurul dreptului la alegere și al plății pentru el în condiții de instituții private. Nu am auzit până acum nicio țară să vândă vaccinul contra COVID, așa cum s-a început istoria comercializării lui în Republica Moldova. Și asta este partea care desigur ridică întrebări referitoare la interesele pentru a aduce vaccinul în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Următorul subiect, dna Bivol, - noile tulpini și lipsa de laboratoare. Ați văzut, în spațiul public a fost această declarație a premierului că ar exista noi tulpini aproape sigur, dar s-au trimis niște mostre undeva ca să fie confirmate sau nu, iar după asta au venit și doctorițele care au spus că mai mult ca sigur că sunt aceste tulpini, nu doar britanică, dar și africană sau nu știu de care, dar nu le putem confirma pe loc. Cum vi s-a părut Dvs. toată această discuție?

Stela Bivol: „Da, noi nu avem în domeniul public secvențiere genomică, care să determine ce tip de tulpină avem în circulație, noi pentru alte maladii transmitem probe în diferite laboratoare de referință. De exemplu, pentru tuberculoză este în Germania, pentru HIV este în România, iar în cazul de față s-au transmis la fel în Germania pentru a vedea dacă este vorba de o mutație. Deci, în lipsa acestei capacități în Republica Moldova de a determina, te conduci de informația limitată pe care o ai. Am auzit și am văzut că s-ar putea să fie în anumite domenii secvențiere genomică, dar în Moldova nu am văzut să fie cazul pentru maladiile infecțioase umane și, respectiv, în cazul acesta, într-adevăr, ne bazăm pe laboratoarele de referință. Sigur, caracterul epidemiei s-a schimbat, vedem o creștere mare a numărului de cazuri. Având în vedere că în România sunt confirmate deja mai multe tulpini și mobilitatea în continuare a moldovenilor, este foarte probabil să fie vorba despre tulpinile acestea care înseamnă că crește rata de contagiozitate și trebuie să crească și gradul nostru de alertă și să revenim la măsuri mai stricte de reducere a contatelor între persoane.”

Europa Liberă: Imediat o să vorbim și despre asta, dar, în general, trebuie să ne mire lipsa acestor laboratoare?

Stela Bivol: „Este o tehnologie scumpă, metoda de diagnostic de acest tip poate să ajungă până la 500 de mii de euro, pe de altă parte, utilitatea este evidentă: s-a întâmplat o pandemie, îți trebuie o lună ca să afli să știi dacă îl ai sau nu îl ai, deci, investiția și rezultatul acestei investiții într-o țară mică este o ecuație pe care trebuie s-o balansezi. Sigur că pentru scopuri de cercetare și pentru a înțelege despre ce este vorba este o metodă foarte bună, dar, din cauza situației economice pe care o avem în Republica Moldova, noi nu ne putem permite investiții de acest gen. De obicei, Republica Moldova încearcă să recurgă la donatori pentru a aduce asemenea tehnologii în Republica Moldova, însă nu a existat acum niciun donator care să susțină aducerea tehnologiei de acest gen în domeniul de sănătate publică.”

Europa Liberă: Dacă se adeverește și laboratoarele din Germania sau unde o fi fiind trimise acele mostre zic că da, există acele tulpini noi, următoarea decizie administrativă la care v-ați aștepta care ar fi?

Stela Bivol: „Indiferent de rezultatul care va veni de la laborator, este clar că noi acum suntem în valul cel mai mare de la începutul pandemiei de acum un an, este valul care depășește nivelul pe care l-am înregistrat în decembrie, vedem toate semnele de peste capacitatea sistemului de a face față, se ajunge până la refuzuri la spitalizare, la lipsa paturilor în secțiile de îngrijiri intensive și este clar că noi suntem în cel mai înalt moment de criză de până acum. Tulpinile nu determină mersul răspunsului, acesta trebuie să constea în micșorarea transmiterii de la om la om la acest moment a virusului. Și aici trebuie să se axeze toate măsurile, mai puțin pe ce variante avem în circulație.”

Europa Liberă: Și cum vi se pare acest răspuns al autorităților? Ați văzut că premierul zice că e nevoie de lockdown, stare de urgență, dl Dodon îl corectează și zice că lockdown nu, stare de urgență poate că da, dar lockdown nu. Apoi o serie de incoerențe, le-aș zice eu, adică noi cazuri tot mai multe, pe de altă parte, o decizie administrativă de a redeschide centrele comerciale și multe asemenea acestora.

Stela Bivol: „Rolul politicului este de a face un echilibru între domeniul economic și sănătatea publică. Deocamdată, balanța economică înclină asupra sănătății publice. Din punctul de vedere al sănătății publice, într-adevăr, acum ar fi nevoie de cel puțin două-trei săptămâni de lockdown, ca să se micșoreze rata de transmitere până la un nivel care poate fi gestionat. Pentru a evita lockdown-ul, ar fi minunat dacă am avea un sistem de supraveghere epidemiologică, de urmărire a contactelor și o capacitate de testare rapidă, dar rapidă, nu cât durează la noi, pentru a izola și a micșora transmiterea.

Aureliu Ciocoi: „Tulpina cu care ne confruntăm e foarte agresivă, sunt necesare acțiuni radicale”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:53:50 0:00

Noi nici la începutul pandemiei nu am reușit să facem acest sistem să fie în timp real, acum este peste capacitățile sistemului și, respectiv, fie iei metode diferențiate în funcție de gradul de răspândire prin localități, deci în bază de coduri ș.a.m.d., fie mergi pe măsuri drastice, așa cum a fost la început, dacă nu ai capacitatea să le diferențiezi în funcție de gradul de transmitere. Pe de altă parte, pentru ca să faci aceste măsuri efective trebuie să ai o populație care participă, este compliantă și este la unison și în tandem cu autoritățile. Noi iarăși nu avem acest lucru pus la punct pe parcursul unui an, din contra, lucrurile s-au deteriorat și mai mult. Încă o condiție pentru a micșora rata de răspândire și de a mitiga consecințele lockdown-ului este să faci compensări pentru pierderile economice. În cazul în care noi putem compensa pentru pierderile economice și putem ține oamenii o perioadă într-un regim de inactivitate, asta ar trebui de făcut, dar, din câte vedem, până la moment rațiunile economice prevalează asupra celor de sănătate publică. În momentul în care cineva nu poate să-și asigure un nivel de trai și guvernul nu este capabil să i-l compenseze, oamenii ies la protest și guvernul cedează. Și am văzut că așa s-a întâmplat în câteva rânduri, numai medicii încă nu au ieșit la proteste ca să spună că nu mai putem, noi nu mai facem față. Inclusiv părinții copiilor au ieșit la proteste la școală, dar, deocamdată, nu am văzut acolo vreo cedare. Respectiv este o ecuație și o balanță foarte greu de atins în condițiile în care nu ai toate instrumentele disponibile. Eu, ca persoană din sănătatea publică, îi îndemn pe toți să stea timp maximal acasă și să evite contactul cu oamenii, pentru că noi suntem iarăși într-o situație de urgență mult mai mare decât a fost atunci la început și cu mult mai puține posibilități ca să așteptăm măsuri efective din partea guvernului, așa că șansa noastră este în mâinile noastre.”

Europa Liberă: Nu pot să închei acest interviu fără să vă pun o ultimă întrebare: vi s-a părut și Dvs. ciudată această decizie a autorităților medicale de a nu vaccina duminică, pe 8 martie?

Stela Bivol: „Desigur, când se începe o campanie de vaccinare de o așa anvergură, timpul este important. Ne-am dori ca personalul medical să fie cât mai repede protejat. La acest moment, avem 30 de mii de doze de vaccin în țară care trebuie inoculate cât mai urgent, întrucât fiecare zi pierdută micșorează ritmul pentru vaccinare. Pe de altă parte, personalul se află la lucru peste norma obișnuită și dacă mai include și zilele de duminică și sărbătorile în lucrul acesta non-stop și, în același timp, avem oameni tineri și chiar adulți care merg la Mall și sărbătoresc 8 martie, tot cumva iese inechitabil referitor la blamarea serviciului medical pentru faptul că o dată la șase zile se bucură de o zi de odihnă. Iar pe de altă parte, acum când avem vaccinul în cantități limitate, o zi în plus sau în minus nu face o diferență chiar atât de mare, iată când o să avem de vaccinat masiv, 30 la sută din populație, 40 la sută din populație, atunci va trebui să organizăm procesul exact așa cum se organizează în alte părți - cu corturi, cu muncă non-stop, cu stabilirea fluxurilor și cu un orar de muncă de 15-16 ore pe zi și cu programări ș.a.m.d., acela va fi un efort extraordinar. La momentul actual, când avem o cantitate limitată de vaccin și trebuie protejați lucrătorii medicali, eu cred că se poate face un efort pentru a vaccina în următoarele săptămâni cel puțin 70-80 la sută din numărul lor.”

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG