Linkuri accesibilitate

Stoltenberg la București: NATO va sprijini Ucraina „cât timp va fi nevoie”


Secretarul general al Alianței Nord Atlantice Jen Stoltenberg a promis Ucrainei sprijinul Alianței „cât timp va fi nevoie”, și a repetat că ușa celei mai mari organizații de securitate din lume rămâne deschisă tuturor, inclusiv Kievului.

Vorbind la București pe 29 noiembrie, în timp ce secretarul de Stat american Antony Blinken și ceilalți miniștrii de externe NATO s-au adunat în România, Stoltenberg le-a cerut aliaților să sporească ajutorul pentru Ucraina, al cărei sistem energetic a fost devastat de un val de bombardamente rusești la sosirea iernii.

„Mesajul nostru de la București este că NATO va continua să fie alături de Ucraina cât timp va fi nevoie de asta. Nu vom da înapoi”, a spus Stoltenberg la o conferință înainte de a prezida reuniunea miniștrilor de externe ai Alianță.

Șeful NATO le-a spus separat jurnaliștilor că aliații vor spori ajutorul pentru Ucraina, după ce președintele rus Vladimir Putin a decis să folosească „iarna ca armă în război”, pentru că trupele sale sunt înfrânte pe câmpul de luptă, iar reuniunea de la București va servi drept platformă pentru obținerea de ajutor occidental destinat refacerii sistemului energetic al Ucrainei.

„Ușa NATO e deschisă”

Jens Stoltenberg a reafirmat la București hotărârea Alianței de a primi noi membri, inclusiv a Ucrainei, fără să dea însă o dată precisă.

„Ușa NATO e deschisă”, a spus el, adăugând că Rusia nu are dreptul de a se opune intrării vreunei țări în Alianță, iar Putin „va primi acum Finlanda și Suedia ca membre NATO” curând. Cele două state nordice vecine au cerut în aprilie să intre în Alianța Nord-Atlantică, de teama că Rusia ar putea fi următoarele ținte ale Rusiei.

Secretarul general al NATO a mai spus că invazia neprovocată a lui Putin în Ucraina nu a făcut ca Alianța să-i uite de ceilalți parteneri ai săi care se confruntă cu „presiunea, intimidarea și agresiunea” Rusiei:

„Din cauza asta, miniștrii de externe NATO se vor întâlni cu omologul lor ucrainean, precum și cu cel din Georgia, Moldova și Bosnia-Herțegovina, ca să abordăm provocările ce ne stau în față, și ca să ne sporim sprijinul pentru rezistența lor, pentru independența lor politică, și pentru modernizarea forțelor lor armate, pentru că să se poată apăra mai bine. Dacă ei sunt mai la adăpost, noi vom fi mai în siguranță”, a spus Jens Stoltenberg la București.

O promisiune repetată

În esență, notează agenția Associated Press, Stoltenberg a repetat promisiunea făcută de liderii NATO tot la București și în același vast Palat al Parlamentului unde se întâlnesc acum miniștrii de externe din țările Alianței Nord-Atlantice, dar în 2008. Promisiunea că Ucraina și Georgia se vor alătura Alianței cândva.

Unele oficialități și mai mulți analiști spun că promisiunea din 2008, făcută de aliații NATO la presiunile președintelui Statelor Unite de atunci George W. Bush, ar fi în parte cauza pentru războiul declanșat de Rusia în Ucraina în februarie anul acesta. Jens Stoltenberg, continuă Associated Press, nu este de acord:

„Președintele [Vladimir] Putin nu poate nega unor națiuni suverane să ia propriile lor decizii suverane, care nu sunt o amenințare la adresa Rusiei. Eu cred că lui îi este frică de democrație și de libertate, acestea sunt principalele provocări la adresa lui”, a spus șeful NATO.

În afară de nevoile imediate ale Ucrainei, NATO vrea să vadă cum poate ajuta această țară pe termen lung, prin actualizarea echipamentelor sale din era sovietică și alinierea lor la standardele moderne ale Alianței și prin mai mult antrenament militar. Asta va ajuta Ucraina să intre în NATO mai rapid, în anii de după ce războiul se va fi terminat.

Dar Ucraina nu va intra curând în Alianța Nord-Atlantică, observă Associated Press. Cu peninsula Crimeea anexată la Rusia și cu trupe rusești și ale separatiștilor pro-ruși ocupând părți din teritoriul ucrainean, nu e clar cum vor arăta granițele Ucrainei.

Mulți din cei 30 de membri ai NATO sunt de părere că accentul trebuie pus acum doar pe înfrângerea Rusiei, iar Stoltenberg a subliniat că orice încercare de a împinge lucrurile înainte cu privire la primirea Ucrainei i-ar putea diviza pe aliați.

„Suntem în mijlocul unui război și ar trebui deci să nu facem nimic care să submineze unitatea aliaților în pune la dispoziție Ucrainei sprijin militar, umanitar și financiar, pentru că trebuie să prevenim o victorie a lui Putin”, a spus secretarul general al NATO.

Între timp, Departamentul de Stat american a anunțat un ajutor în echipamente electrice în valoare de 53 de milioane de dolari, pentru a ajuta Ucraina să facă față distrugerilor cauzate sistemului ei energetic de bombardamentele rusești destinat Ucrainei, în urma cărora milioane de oameni au rămas fără electricitate, căldură și apă.

Miniștrii de externe din NATO au promis un „sprijin individualizat” mai puternic pentru Republica Moldova și alte două „țări partenere”, pe care le găzduiesc la reuniunea lor din 29-30 noiembrie la București.

  • 16x9 Image

    Lucian Ştefănescu

    Lucian ȘTEFĂNESCU (născut la Cluj în 1959), ziarist, corespondent la Biroul RFE/RL de la București (din 1991) și apoi redactor în Serviciul românesc al Europei Libere de la Praga.

Previous Next

XS
SM
MD
LG