Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, statele membre ale UE și Elveția au prezentat astăzi guvernului Strategia Comună de Cooperare pentru Dezvoltare (Documentul de Programare Comună). Potrivit șefului Delegației UE în Republica Moldova, ambasadorul Peter Michalko, acest document se vrea o viziune strategică pentru dezvoltarea de viitor și asigură transparența, predictibilitatea și vizibilitatea asistenței externe oferite Republicii Moldova de UE, statele membre ale UE și Elveția. Strategia acoperă domenii precum dezvoltarea economică, protecția social, consolidarea instituțiilor democratice și domnia legii , ca si eficienta energetică și schimbarile climatice. Potrivit guvernului de la Chișinpu în Moldova sunt în derulare 76 de programe ale donatorilor externi, care au un buget total de 378 si jumătate de milioane de euro.
Strategia stabilește patru domenii prioritare spre care va fi direcționată asistența financiară din partea donatorilor europeni şi ce trebuie să facă Moldova ca să beneficieze de acest ajutor. Este vorba de un sprijin pentru proiecte de dezvoltare în valoare de până la 348 de milioane de euro. Peste o treime din sumă va fi alocată dezvoltării economice. Al doilea domeniu prioritar este conectivitatea şi eficienţa energetică. În jur de 15% din asistenţă sunt banii pentru consolidarea instituţiilor, a bunei guvernări şi a statului de drept. Tot atât - pentru mobilitate, educaţie şi cercetare.
Asistenţa va fi în continuare condiţionată în mod strict şi va fi monitorizată şi evaluată cu regularitate, a menţionat şeful delegaţiei UE, Peter Michalko. El a mai precizat că este prima strategie de acest fel şi ea vine să asigure transparenţa şi vizibilitatea asistenței oferite Republicii Moldova.
Mai mulţi ambasadori ai statelor membre UE care l-au însoţit pe şeful delegaţiei UE la prezentarea acestei strategii guvernului moldovean au subliniat că aşteaptă din partea autorităţilor angajamente comparabile cu cele pe care şi le-au asumat partenerii europeni ca să sprijine reformele din Republica Moldova. Livrarea unor rezultate tangibile şi vizibile pentru cetăţeni este principala aşteptare de la guvernarea ţării. Diplomaţii au salutat progresele pe unele domenii, dar s-au referit şi la restanţe, în special în domeniile justiţie, lupta împotriva corupţiei, statul de drept, supremația legii şi mediul de afaceri. Toate aceste restanţe fiind detaliate şi în strategie.
Premierul Pavel Filip a declarat, între altele, că obiectivele acestui document sunt şi cele pe care şi le-a stabilit cabinetul de miniştri.
Pavel Filip: „Această strategie e o radiografie a problemelor cu care se confruntă Republica Moldova, iar noi suntem conștienți de
Vom încerca să mărim turaţiile în acest an pentru că este ultimul an de mandat al guvernului...
responsabilitatea pe care o avem pentru a identifica soluţii să înlăturăm aceste probleme. Vom încerca să mărim turaţiile în acest an pentru că este ultimul an de mandat al guvernului”.
Problemele şi criticile menţionate în această strategie comună coincid în mare parte cu cele semnalate luni de Consiliul pentru afaceri externe al Uniunii Europene, observă experta Victoria Bucătaru de la Asociaţia pentru Politică Externă:
„Se pune iarăşi accent pe câteva aspecte importante în ceea ce priveşte reformele care urmează să fie realizate în Republica Moldova şi care din păcate sunt în stagnare. Este vorba în primul rând de reforma justiţiei, lupta împotriva corupţiei. Se pune accent pe consolidarea instituţiilor democratice, de bună guvernare, a statului de drept. Observăm că UE încă nu reuşeşte să găsească acele puncte de intrare pentru a restabili relaţia cu Republica Moldova şi pentru ca aceasta să aibă nişte tendinţe de dezvoltare pozitive.”
În documentul care prezintă progresele şi restanţele autorităților de la Chișinău publicat luni, Consiliul pentru afaceri externe al Uniunii Europene şi-a exprimat regretul că noua lege electorală din Moldova nu include unele recomandări-cheie ale Comisiei de la Veneția. Se mai subliniază că e foarte important să continue reformele începute în 2016, dar şi investigarea fraudei bancare.
