Un studiu proaspăt despre grupurile vulnerabile din societatea moldoveană sugerează că femeile, tinerii, vârstnicii, romii și persoanele cu dizabilități au nivel de trai mai scăzut decât nivelul mediu, acces mai redus la servicii medicale și locuri de muncă. Studiul realizat de experții unei organizații neguvernamentale care militează pentru echitatea socială mai sugerează că situația a degradat din 2015 până în prezent. Are detalii Natalia Sergheev:
Studiul este o primă încercare de a măsură inegalitatea în Republica Moldova, care pare să afecteze din ce în ce mai mult anume cele mai vulnerabile pături sociale. Experții afirmă că persoanele în etate au condiții de trai mai proaste și un acces redus la utilități, comparativ cu doi ani în urmă. Plățile „pe sub masă” pentru serviciile medicale sunt tot mai frecvente și afectează în mod special femeile. Iar vârstnici și persoanele cu dizabilități au acces redus la servicii de sănătate.
Directorul Asociației Motivație Igor Meriacre afirmă că inegalitățile față de persoanele cu dizabilități încep chiar atunci când ies din casă, fiindcă orașul este greu de navigat pentru persoanele cu nevoi speciale, dar și pentru vârstnici și mame cu copii mici. După părerea lui, lipsește voința politică pentru a rezolva aceste probleme.
„Atitudinea autorităților vine din atitudinea societății. Aici mai mult e vorba de educație, al doilea lucru este de partea de răspundere. La noi, cu părere de rău, foarte mulți reprezentanți ai autorităților publice și nu numai nu se tem de răspundere. Dacă la noi mai multe persoane s-ar adresa de mai multe ori în judecată, i-ar trage la răspundere și asta ar fi usturător, să știți că o să înceapă să se schimbe situația.”
Felul în care sunt colectate datele statistice despre păturile vulnerabile din societate tot este un impediment în ameliorarea situației lor. Experții atrag atenția că atunci când nu se știe câte persoane social vulnerabile locuiesc în Republica Moldova și cine sunt acestea, autoritățile nu vor putea elabora politici sociale care să-i poată ajuta.
Un instrument important al statului pentru a ajuta nevoiașii sunt îndemnizațiile. Aceste ajutoare materiale s-au și mărit în ultimii ani, însă autorii studiului spun că este o soluție de scurtă durată.
Dina Ciubotaru de la organizația HelpAge International care ajută persoanele în etate să se integreze în societate spune că sistemul asistenței sociale trebuie să se transforme din reactiv în preventiv.
„Mai mult în Moldova se apelează la aceste ajutoare sociale care vin prin plăți bănești, care desigur au efect imediat. Dar ca să nu creăm dependență mare de aceste plăți, pentru că în momentul când nu sunt bani persoana rămâne total izolată… Serviciile sociale sunt foarte puțin dezvoltate, sporadic, doar câteva servicii la nivel de comunitate care nu corespund nevoilor și deci ar trebui să fie două sisteme paralele ca să nu creăm dependență de bani.”
Directorul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare și co-autorul studiului Alexei Buzu spune că nivelul inegalității doar s-a înrăutățit în ultimii ani, iar asta trebuie să fie un motiv de îngrijorare atât pentru autorități, cât și pentru societate.
„Deci la noi mai puțin de jumătate din populație este ocupă în muncă și munca lor nu este atât de productivă. Este clar că dacă noi vom reduce aceste inegalități, o să avem mai multe persoane ocupate în forța de muncă. Aceste persoane vor contribui la creștere economică, vor plăti taxe și vor avea un venit, dacă vor avea un venit, nu va fi atât de necesar să intervină atât de mult pe filiera de protecție socială, alte servicii. Nivelul de inegalitate înalt afectează întreaga societate prin diferite canale, fie finanțe publice, creștere economică precară etc.”
Autoritățile au elaborat o serie de strategii care țintesc exact grupurile vulnerabile: strategia pentru persoanele cu dizabilități, pe dimensiunea gender, pe dimensiunea copiilor. Toate presupun acțiuni, măsuri, politici care ar îmbunătăți la nivel de gospodărie viața lor.
Alexei Buzu a adăugat că politicile publice ale guvernanților trebuie să fie cât mai clare. În caz contrar, grupurile vulnerabile riscă să devină o povară pentru stat și nu vor putea fi reabilitate.
