Potrivit unui ordin executiv ce urma să fie semnat vineri de președintele Joe Biden, Statele Unite vor fi autorizate să emită așa-numitele „sancțiuni secundare” împotriva instituțiilor financiare, inclusiv din Europa, de pildă, care sprijină industria de apărare a Rusiei, transmite AFP.
Statele Unite, cea mai mare economie a lumii, transmit un mesaj instituțiilor financiare că au „o alegere foarte dură”, a declarat un oficial de rang înalt, sub rezerva anonimatului.
„În cele din urmă, pentru aproape orice bancă din lume, dacă îi oferiți posibilitatea să aleagă între a continua să vândă o cantitate modestă de bunuri către complexul militar-industrial al Rusiei sau să fie conectată la sistemul financiar american – va alege să fie conectată la sistemul financiar american, având în vedere că economia noastră este mult mai mare, iar moneda noastră este cea folosită în întreaga lume”, a spus el.
Oficialul american și-a exprimat speranța că băncile europene și americane, deși nu investesc direct în Rusia, vor exercita presiuni asupra partenerilor care operează în această țară.
Bănci occidentale care mai rămân în Rusia
Peste 45 de bănci occidentale aveau filiale în Rusia înainte să înceapă războiul din Ucraina, potrivit Reuters. Multe din acestea au încercat să plece, dar numai câteva au şi reușit să facă acest lucru, suportând adesea costuri semnificative.
Băncile care au cea mai mare expunere față de Rusia sunt grupul austriac Raiffeisen Bank International şi cel italian UniCredit.
Raiffeisen a spus în repetate rânduri că încearcă să găsească o cale de a ieși de pe piața rusă, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, profitul băncii din operațiunile sale în Rusia a crescut, la fel și numărul angajaților și salariile acestora.
Săptămâna trecută, Austria și-a dat acordul pentru cel de-al 12-lea pachet de sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei, dar numai după ce Ucraina a scos Raiffeisen Bank International de pe lista sa neagră, au anunțat guvernul ucrainean și un diplomat UE, citați de Reuters.
Austria făcuse presiuni pentru a scoate banca de pe o listă ucraineană numită „sponsori internaționali ai războiului” - companii care fac afaceri în Rusia și sprijină efortul de război, de exemplu, prin plata impozitelor.
Lista neagră a Kievului nu are putere juridică, însă are o importanță simbolică, întărind presiunea publică asupra Raiffeisen pentru a părăsi Rusia.
La începutul lunii octombrie, Kievul a scos de pe lista neagră a „sponsorilor războiului rusesc” și cea mai mare bancă din Ungaria, OTP, în urma presiunilor guvernului de la Budapesta care se opune atât ajutorului UE acordat Ucrainei, cât și admiterii acesteia în blocul comunitar.
OTP Bank are o subsidiară în Republica Moldova cu același nume.
Ucraina pusese OTP pe lista „sponsorilor Rusiei” în luna mai, pentru că banca ungară (proprietara Mobiasbanca, în Moldova) a continuat să facă afaceri în Rusia după invazia din februarie 2022.
Rusia rezistă la sancțiuni
Economia Rusiei a fost afectată de sancțiuni, dar se află încă pe o traiectorie ascendentă. Fondul Monetar Internațional a prognozat în octombrie o creștere a economiei ruse de 1,1% pentru 2024.
O țintă cheie a sancțiunilor a fost exportul de petrol al Rusiei, puterile occidentale stabilind un plafon la prețul petrolului rusesc de cel mult 60 de dolari pe baril.
Ministerul american de finanțe a anunțat, pe 14 decembrie, că restricția respectivă a redus veniturile fiscale ale Rusiei din exporturile de petrol și bunuri petroliere cu 32%, în primele nouă luni ale anului.
Alte evaluări sunt însă mai puțin optimiste în privința impactului. Un studiu recent realizat de Școala de Economie din Kiev arată că Rusia a reușit să ocolească, practic, această restricție pe căi ilegale.
