3 iunie 2022
Prin ordinul ministrului de Externe, Nicu Popescu, R. Moldova s-a aliniat la pachetul PESC 2022/376, care presupune prelungirea sancțiunilor UE împotriva fostului președinte ucrainean Victor Ianukovici și a fiului său, Oleksandr, precum și împotriva fostului procuror general al Ucrainei, Victor Pșonka.
Aprilie 2023
R. Moldova a impus sancțiuni împotriva a 13 cetățeni ruși: membri ai grupării Wagner, militari acuzați de violuri în Ucraina și polițiști care au torturat protestatari la Moscova.
- Te-ar putea interesa și: Cine sunt rușii sancționați de R. Moldova după exemplul UE
13 iunie 2023
R. Moldova se aliniază la două decizii ale Consiliului UE care presupun sancțiuni pentru anexarea ilegală a Crimeii și a Sevastopolului de către Federația Rusă, în 2014, și pentru recunoașterea, ocuparea sau anexarea ilegală a regiunilor ucrainene Donețk și Luhansk. Aceste decizii interzic importul în Uniunea Europeană a mărfurilor originare din Crimeea, Sevastopol, Donețk și Luhansk.
25 octombrie 2023
R. Moldova se aliniază la decizia Consiliului UE care impune sancțiuni împotriva Iranului pentru sprijinul militar acordat Federației Ruse în războiul de agresiune din Ucraina.
Prin aceste măsuri restrictive se interzice vânzarea, furnizarea sau exportul către Federația Rusă a tehnologiilor care ar putea contribui la dezvoltarea capacităților militare și tehnologice ale Rusiei și care ar putea fi utilizate în aviație sau în industria spațială.
16 noiembrie 2023
Chișinăul se alătură celui mai mare pachet de sancțiuni europene împotriva Federației Ruse pentru „acțiunile ei de subminare a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei”.
Publicat în Monitorul Oficial, documentul semnat de șeful diplomației moldovene Nicu Popescu, are peste 30 de pagini și include nume a sute de persoane fizice și juridice din Federația Rusă.
Pe lista persoanelor sancționate se regăsesc mai mulți oligarhi ruși din anturajul președintelui Vladimir Putin (Alișer Usmanov, Oleg Deripaska, Arkadi Rotenberg, Ghenadi Timchenko ș.a.), membri ai guvernului (ministrul Apărării, Serghei Șoigu), foști comandanți ai armatei ruse în timpul invaziei în Ucraina (Serghei Surovikin), așa-numiți miniștri din republicile nerecunoscute din regiunile estice ucrainene ocupate de ruși Donețk și Luhansk, conducători numiți de Moscova în Crimeea anexată. Printre sancționați sunt și fostul președinte ucrainean, Victor Ianukovici, și liderul grupului de mercenari „Wagner, Evgheni Prigojin, care a murit în această vară.
Tot acolo se regăsesc și bănci, partide politice, întreprinderi militare, companii de construcții din Federația Rusă, precum și persoane care fie s-au născut în Moldova sovietică, fie au activat în diferite structuri din regiunea transnistreană.
- Te-ar putea interesa și: „Desantul” transnistrean. Pe cine sancționează R. Moldova, aliniindu-se măsurilor restrictive europene împotriva Rusiei
De asemenea, R. Moldova s-a aliniat la inițiative internaționale și europene în sprijinul Ucrainei, inclusiv la rezoluțiile adoptate de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, de Consiliul pentru Drepturile Omului și de Consiliul Europei.
O aliniere treptată
De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, țările Uniunii Europene au impus 11 pachete de sancțiuni împotriva persoanelor fizice și a entităților din Rusia, din regiunile din estul Ucrainei și din Crimeea anexate ilegal. Este vorba atât de restricții individuale, cât și de sancțiuni economice și măsuri diplomatice.
Deși a condamnat invazia rusă chiar din prima zi, guvernarea de la Chișinău nu s-a grăbit să se alăture tuturor sancțiunilor europene. La începutul războiului, autoritățile moldovene explicau că partenerii occidentali, inclusiv Uniunea Europeană, manifestă înțelegere față de poziția R. Moldova de a nu se alinia imediat sancțiunilor, pentru a evita un răspuns aspru din partea Rusiei, de care depindea energetic.
Chiar dacă nu s-a aliniat de jure la sancțiunile economice contra Rusiei, Chișinăul le-a implementat de facto, spunea ministrul Popescu într-un interviu la Europa Liberă, în primăvara acestui an.
Ca țară asociată cu UE, care a obținut în iunie 2022 și statutul de candidată la aderare, R. Moldova urma să se alinieze treptat sancțiunilor europene. După ce a primit un răspuns pozitiv privind deschiderea negocierilor de aderare, Comisia Europeană îi cere să se alăture la mai multe măsuri restrictive împotriva Rusiei.
Potrivit raportului Comisiei, în 2022 rata de aliniere a R. Moldova la declarațiile și măsurile restrictive ale politicii externe și de securitate comune era de 54% și a crescut până la 78% în august 2023, când Chișinăul a expulzat 22 de diplomați ruși și 23 de angajați din serviciul tehnic, limitând cu două treimi personalul Ambasadei ruse.
