Perspectiva votului de învestitură al guvernului propus de Natalia Gavriliță la Chișinău reprezintă o mare dilemă pentru fostul președinte Igor Dodon, încă președinte al socialiștilor. Iulian Chifu o descrie în amănunt pe blogurile Adevărul. Dodon nu mai e sigur că parlamentarii socialiști vor vota la comanda sa, unii având „orizonturi diferite”, chiar dacă au fost aleși cu grijă, astfel ca fiecare să poată fi controlat cu câte ceva. Problema e că, sub președinția Maiei Sandu, justiția nu mai e „la mâna lui Dodon”. Or, el are mare nevoie de un mandat de deputat, cu perspectiva de a fi măcar numărul doi la conducerea Parlamentului și, de ce nu, la un moment dat premier. „Dodon este (deci) obligat să intre în joc, iar alegerile anticipate rămân şansa sa primară. Pentru propria persoană, nicidecum pentru partid”, scrie Chifu. Presupunerea lui este că Igor Dodon va alege ca test primul vot la guvernul viitor: va vedea pe cine se poate baza și pe cine nu, fără să se afișeze ca dictând o anume opțiune. Ceva ar fi totuși de făcut, în avantajul tuturor, mai scrie analistul de la Adevărul : Maia Sandu și Igor Dodon să cadă de acord asupra unei scăderi a pragului electoral, să zicem la 4%, ceea ce ar simplifica formarea ulterior a unei majorități clare.
Deși ideală ar fi o mare Alianță Electorală, este posibil să se propună una informală
Tot pe blogurile Adevărul, Dan Dungaciu arată că în Moldova sunt posibile trei scenarii : primul ar fi „o Mare Alianţă formalizată” între partidele pro-europene și/sau pro-românești. Adică o ilustrare limpede a tipului de vot geopolitic : Vest versus Est. Marea Alianță este posibilă, dar deloc sigură, mai ales că Maia Sandu tocmai a declarat că partidului său va merge singur în alegeri. Al doilea scenariu ar fi o alianță electorală „neformalizată, tacită, între potenţialii parteneri ai unui bloc electoral. PAS merge pe drumul său, unioniştii pe drumul lor, iar Demnitate și Adevăr pe drumul lui, încercând să culeagă, fiecare, cât mai multe voturi. Partidele nu se vor ataca decât „aseptic”, pe chestiuni mai degrabă banale”. „Planul acesta sună, teoretic, bine; dar, pe fond, este o nerozie”, evaluează analistul. În fine, al treilea scenariu, în care crede Dan Dungaciu că se va ajunge de fapt: un bloc electoral DA-PUN-MPU, deci fără Platforma Acțiune și Solidaritate . Pe scurt, deși ideală ar fi o mare Alianță Electorală, este posibil să se propună una informală și astfel să se ajungă la scindarea presupusă de ultima variantă.
Emilian Isăilă (spotmedia.ro) comentează vizita la Moscova a Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene Josep Borrel, foarte criticată de mediile politice europene și mai ales de mass media. Rusia l-a primit cu agresivitate pe Borrel : conferința de presă a ministrului de externe rus Serghei lavrov a fost de o violență nescontată și, s-a spus, umilitoare pentru europeni, la care s-a adăugat și expulzarea a trei diplomați europeni. „Din păcate, scrie și Isăilă, Uniunea Europeană a irosit prea devreme un glonț diplomatic important – cel de-a face presiuni directe (unu la unu) asupra Moscovei”, cu toate că, în opinia sa, vizita a fost dictată de reala îngrijorare a lui Borrel față de soarta lui Aleksei Navalnîi. Deocamdată, dincolo de gustul amar, măcar Europa a putut vedea clar care este atitudinea liderului de la Kremlin.
