La începutul acestei săptămâni s-a încheiat prima etapă de colectare a dosarelor pentru subvenționarea în avans, demarată de Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură. 23 de femei și 15 tineri au depus proiecte de antreprenoriat, urmând ca statul să compenseze 65 la sută din valoarea costurilor, cu condiția ca investițiile să nu depășească un milion de lei. O inițiativă a autorităților, care și-a atras și critici din partea unor lideri de asociații de profil.
După primul îndemn de a depune cererile, adresat femeilor și tinerilor care își doresc să pună pe roate o afacere în agricultură, autoritățile ar urma să pună la dispoziție o sumă de circa 19 milioane de lei. Valoarea totală a proiectului sprijinit din fonduri europene este de 45 de milioane, ceea ce înseamnă că în scurt timp va demara a doua etapă de colectare a cererilor de subvenționare în avans.
Persoanele care s-au încumetat să-și încerce norocul, în mare parte, au ales să înființeze plantații multianuale, să investească în renovarea fermelor zootehnice, în apicultură și în creșterea animalelor. Nicolae Ciubuc, directorul Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură, dă asigurări că potențialii fermieri au avut suficient timp pentru a se informa despre criteriile de eligibilitate:
„În primul rând, ne axăm pe culturi sau pe produse cu valoare adăugată, pe domenii care presupun diversificarea producției noastre agricole, în vederea penetrării piețelor de desfacere, în vederea comercializării la prețuri destul de avantajoase a producției agricole. Sunt domenii destul de importante care cad sub incidența acestui program, cum ar fi producerea legumelor în teren protejat, construcția de sere, solare, înființarea plantațiilor multianuale cu toată infrastructura necesară. Mai nou, conceptul acestui program presupune inclusiv procurarea tehnicii agricole.”
Proiectul destinat celor care intenționează să înceapă o afacere în sectorul agroalimentar presupune și compensarea unor investiții pentru dezvoltarea infrastructurii post recoltare şi procesare. Nicolae Ciubuc promite că, imediat după etapa de verificare a dosarelor, la începutul lunii viitoare va demara procesul de achitare a subvențiilor.
Expertul economic de la Institutul „Viitorul” Viorel Chivriga crede că subvenționarea în avans i-ar putea motiva pe cei mai îndrăzneți să pună în aplicare ideile de afaceri, întrucât, de obicei, lipsa unor fonduri pentru investiții inițiale este obstacolul care zădărnicește orice elan.
Însă pe lângă suport financiar, tinerii antreprenori mai au nevoie să activeze într-un mediu economic sănătos, care să nu-i descurajeze din primul an de activitate, atrage atenția Viorel Chivriga:
„Agricultura modernă în Republica Moldova va fi făcută de oamenii tineri, de oamenii cu capacități, de oamenii pregătiți și oamenii care trebuie întorși în țară, și care trebuie stimulați ca să activeze aici. La fel și femeile fac parte dintr-un grup mai restrâns, care este implicat în procesul migrației. Oamenii au nevoie anume de încurajare, de libertate în decizii, au nevoie nu de protecție din partea cuiva, dar de protecție din partea statului, atunci când sunt față în față cu birocrații.”
Subvenționarea în avans figurează demult în lista de solicitări ale asociațiilor de fermieri, însă propunerea lor era ca această posibilitate să fie accesibilă și pentru micii fermieri, nu doar pentru cei care abia lansează o afacere în agricultură.
Valeriu Cosarciuc, preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor, fost ministru al agriculturii, susține că așa cum este gândit actualmente sistemul de subvenționare, majoritatea fondurilor sunt înghițite de cei care investesc în infrastructură, tehnologii și tehnică agricolă. Contribuția micilor antreprenorii în sporirea productivității la hectar și care dă rezultate sesizabile rămâne neacoperită de măsurile de susținere:
„Ca de obicei, la noi se taie și se fac unele inițiative, care pe urmă cu mare pompă se promovează ca reușită. Fermierii mici au o contribuție la produsul agricol de 67 de procente, dar obțin de la buget, prin Fondul de dezvoltare a agriculturii, în jur de 23 de procente. De aceea avem această situație în țară, când satele sunt goale și nimeni nu mai vrea să rămână, pentru că acolo nu e infrastructura necesară pentru business. Autoritățile fac din țânțar armăsar și mai au toată propaganda în mână.”
În opinia lui Valeriu Cosarciuc, autoritățile ar trebui să preia experiența europeană, care presupune ca o parte din fondurile de susținere să fie direcționate spre așa numitele ferme de familie.
Între timp, autoritățile au recepționat 2.840 de dosare de la agricultori. Cei mai mulți speră să obțină din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii o rambursare a investițiilor pentru dezvoltarea infrastructurii de post-recoltare și procesare.
