Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, invitat de cei 27 de membri UE, a participat de asemenea la discuțiile despre situația din Ucraina.
Ideea este că Bruxelles-ul va folosi pentru Ucraina fondurile europene puse deoparte pentru o structură securitară comună (European Peace Facility, EPF) — un mecanism de finanțare din afara bugetului UE, stabilit pentru investiții militare. Din cele 8 miliarde de euro disponibile în acest fond, peste 3 miliarde de euro au fost deja canalizate către statele membre UE pentru livrări anterioare de arme în direcția Ucrainei. Acum sugestia este că încă 1 miliard de euro va fi destinat pentru a rambursa mai întâi statele membre UE, astfel încât acestea să poată dona imediat muniție Kievului din propriile lor stocuri.
După aceea, statele membre UE se vor angaja să cumpere în comun muniție nouă în valoare de 1 miliard de euro, cu speranța că cererea sporită de pe piață va duce la scăderea prețurilor.
Două obstacole principale împiedicau până acum un acord rapid. Primul era că unele țări, în frunte cu Franța, doresc să efectueze achiziții doar de muniție europeană. Alții ar prefera să cumpere de oriunde — inclusiv din țări precum Coreea de Sud — deoarece stocurile europene actuale sunt epuizate și capacitatea de producție de pe continent s-ar putea să nu se intensifice imediat.
O altă problemă este că unele țări își fac griji că toți banii fondului EPF vor fi epuizați pentru Ucraina — și asta foarte repede. Fondul de 8 miliarde de euro ar trebui în principiu să dureze până în 2027, dar cu peste 5 miliarde de euro deja cheltuiți sau alocați pentru Kiev, acele temeri par relativ întemeiate. Este de altfel probabil ca Ucraina să aibă nevoie de mult mai multă muniție în viitor, deoarece sunt prea puține indicii că războiul s-ar încheia în curând.
Până acum, forțele ruse au tras între 20.000 și 50.000 de proiectile de artilerie pe zi, în ultimele luni. Cifra corespunzătoare în partea ucraineană este semnificativ mai mică: între 4.000 și 7.000 de proiectile de artilerie zilnic. Estimarea este că armata ucraineană ar avea nevoie de cel puțin 357.000 de proiectile de toate tipurile de muniție în fiecare lună.
Summitul precedent, în februarie, fusese eclipsat de vizita surpriză a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. De astă dată, întâlnirea la vârf a celor 27 s-a concentrat pe modalitățile redeclanșării economiei europene.
Alte puncte pe meniul summitului UE
Muniția nu este singura problemă legată de Ucraina pe care liderii o discută pe 23-24 martie. Proiectul concluziilor summit-ului, consultat de Europa Liberă și care urmează să fie adoptat în finalul reuniunii, vineri 24 martie, precizează că „Moscova trebuie să asigure imediat întoarcerea în siguranță a ucrainenilor transferați sau deportați cu forța în Rusia, în special a copiilor”.
UE a sancționat deja unii oficiali ruși pe care Bruxelles-ul îi consideră ca fiind implicați în „răpirea” copiilor ucraineni. Deocamdată, noi sancțiuni economice împotriva Rusiei par să fie excluse, proiectul concluziilor summit-ului menționând doar că „Uniunea Europeană rămâne hotărâtă să mențină și să sporească în continuare presiunea colectivă asupra Rusiei”.
Asta nu va împiedica însă unele state membre, în special din estul Uniunii, să facă presiuni pentru a obține formulări mai dure și mai concrete cu privire la viitoarele pachete de sancțiuni care ar putea viza industria nucleară rusă, importurile de diamante în UE și alte măsuri restrictive împotriva rușilor și companiilor rusești care sprijină politica Kremlinului.
Ar putea exista o tendință de a impune o altă rundă de sancțiuni împotriva Bielorusiei. Un nou set de măsuri restrictive împotriva Minskului a fost propus de Comisia Europeană în urmă cu mai bine de o lună. Lituania, susținută de celelalte state baltice, este nemulțumită de derogările propuse în pachetul de sancțiuni în chestiunea îngrășămintelor din Bielorusia. Portugalia este principalul susținător al acestor derogări, argumentând că îngrășămintele din Bielorusia sunt necesare pentru a contribui la securitatea alimentară, în special în țările mai sărace din lume.
Secretarul general ONU, Antonio Guterres, sprijină Portugalia în această propunere de a ține îngrășămintele bieloruse în afara sancțiunilor.
De asemenea, este posibil ca eventuale noi sancțiuni să fie discutate și împotriva persoanelor sau entităților care încearcă să destabilizeze Republica Moldova. Asta, după o cerere recentă a Chișinăului. Deocamdată, proiectul de concluzii menționează doar faptul că „Uniunea Europeană va continua să ofere tot sprijinul Republicii Moldova, inclusiv ajutor pentru consolidarea securității, stabilității, economiei și aprovizionării cu energie a țării”.
