Curtea Constituţională a anunţat că vineri, 5 ianuarie, va examina sesizarea democratului Sergiu Sîrbu privind „constatarea circumstanţelor care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova”, altfel spus, suspendarea temporară din funcţie a lui Igor Dodon, de această dată pentru că şeful statului a refuzat să promulge modificarea Codului Audiovizualului cunoscută drept „legea anti-propagandă”. Acum două zile, Înalta Curte a decis suspendarea temporară din funcţie a preşedintelui pentru că nu a acceptat înlocuirea a şapte din cei 13 miniştri ai cabinetului condus de Pavel Filip. Această practică ar fi una păguboasă, cred mai mulţi comentatori politici.
Preşedintele Igor Dodon a anunțat Curtea Constituționala printr-o sesizare depusă astăzi că a refuzat să sprijine adoptarea legii anti-propagandă pe motiv că ea atentează, citez „la principiile democraţiei şi încalcă în mod direct drepturile fundamentale ale omului”.
Potrivit modificărilor pentru care pledează guvernarea amendamentul la Codul Audiovizualului ar trebui să interzică retransmiterea în Republica Moldova a programelor ruseşti de radio şi televiziune „cu conţinut informativ, informativ-analitic, militar şi politic”.
Dincolo de subiectul sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, ping-pongul dintre Preşedinţie şi Parlament privind suspendarea temporară a şefului statului oglindeşte situaţia din politicul moldovenesc, constată comentatorul Oazu Nantoi. Politicienii sunt puţin interesaţi de buchea legii şi tind să interpreteze Constituţia în propriul interes. Dacă vor continua aşa vor ajunge să compromită şi puţina încredere pe care o au cetăţenii în instituţiile statului, crede Oazu Nantoi:
„Dacă noi, totuşi, rămânem în limitele diagnozei de stat captiv, apoi tot ce se întâmplă în Republica Moldova, aceste răsturnări de situaţii cu pretinsele reformări ale Guvernului, cu decizii tot mai năstrușnice ale Curţii Constituţionale care şi-a pierdut credibilitatea, acest comportament al dlui Igor Dodon care a devenit preşedinte graţie faptului că a fost susţinut de Partidul Democrat şi de Vlad Plahotniuc, această situaţie când instituţiile statului timp de trei ani de zile doar mimează investigarea crimelor comise în sectorul bancar, totul se încadrează în acest tablou de stat captiv, în care cetățenii pierd ultimele rămăşiţe ale încrederii în instituțiile statului.”
Practica de suspendare temporară a preşedintelui nu poate continua la nesfârşit, crede comentatorul Ziarului Naţional Nicolae Negru şi asta pentru că ar face un mare deserviciu statului de drept în Republica Moldova:
„Unica soluţie e ca Parlamentul să introducă o anumită clauză, astfel încât dl Dodon în cazul în care încalcă în mod sfidător Constituția să poată fi diferit judecăţii. De fapt, a existat o asemenea iniţiativă din partea Partidului Popular European, dar nu a fost dezvoltată…”
Europa Liberă: Dar unii ar spune, Dle Negru, că şi Partidului Democrat i-ar conveni o asemenea situaţie…
Nicolae Negru: „A, dacă vorbim din acest punct de vedere, da! Partidul Democrat n-o să iniţieze procedura de suspendare şi nici procedura de tragere la răspundere penală a dlui Dodon, fiindcă Partidul Democrat este avantajat de această situaţie: dl Dodon se compromite şi, desigur, în această situaţie are de câştigat Partidul Democrat. Majorităţii parlamentare îi este convenabilă această situaţie, dar nu ar trebui să profite de ea. Acest fapt compromite şi Constituţia şi democraţia. Altfel ajungem pur şi simplu că acest stat se va prăbuşi de la sine dacă nu se va ţine pe legi”.
Comentatorii cu care am stat de vorbă consideră că intransigența mai curând simulată a parților implicate în perpetuarea blocajului instituțional reprezintă cea mai comodă metodă de eschivare ce convine ambelor părți.
