Svetlana Bivol, directoarea generală a Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, vorbește despre un an foarte divers al Filarmonicii, despre o serie de proiecte „cross-over”, dar și despre faptul că „gustul estetic adevărat se aducă mai ales cu opere clasice”.
Europa Liberă: Dna Bivol, 2019, a fost un an deosebit, după mine, măcar pentru faptul că s-a încetățenit Cvartetul, pe care deja îl vedem ca pe un reprezentant foarte activ al Filarmonicii, dar și diversitatea. Ce s-a întâmplat? Ați avut mai mulți bani? Ați fost la intersecții? Impresari mai buni?
Svetlana Bivol: „Știți ce s-a întâmplat? Voință mai multă, curaj mai mare, dorință fără limite, și...”
Europa Liberă: Care-ați avut-o mereu.
Svetlana Bivol: „Dvs. vă referiți la mine personal, dar vorbesc acum în ansamblu și stelele cred că așa s-au aranjat. Noi am început-o cu dreptul. Pe 10 ianuarie am făcut acest crossover, Carmen, crossover operetta, interpretat de ansamblul Concertino și corul nostru, o mezzo-soprano feerică, pe care ați văzut-o și la DescOPERĂ, Ljubica Vranes, din Serbia. A fost ceva neobișnuit, care, de fapt, a dat startul și a dat tonalitatea acestui an calendaristic, vorbim acuma de acest an, că stagiunea merge un pic altfel, or, mai departe cum ați zis, aceste formații, cum este Select Cvartetul, cum este Proactive Orchestra, condusă de maestrul Agafița, în cazul de față la ele ne referim.”
Zicem generația tânără, dar este deja o generație deja coaptă...
Europa Liberă: Dar nu riscați să-l pierdeți din funcția lui de bază, să zic așa?
Svetlana Bivol: „Nu, nu, să știți că nu. El este atât de multilateral acest băiat tânăr, care și el are deja 46 de ani. Zicem generația tânără, dar este deja o generație deja coaptă...”
Europa Liberă: Nici nu încape într-un gen anume.
Svetlana Bivol: „Nu încape într-un gen. Plus la toate, am mai auzit comentarii înainte, că: cântă la chitară! De ce un dirijor își permite? Zic, de ce nu? Alți interpreți, la fel, cântă în alte formule – aceeași Ilona Stepan cântă fantastic, într-o formație extraordinară; maestrul Cristian Florea cântă în Cvartet. Why not?”
Europa Liberă: Youth Orchestra ne-a obișnuit cu faptul că o orchestră gravă, simfonică, poate să interpreteze Freddie Mercury și aranjamente de rock. Asta cum se explică? Se merge spre o generație tânără, cum ați spus Dvs.?
Svetlana Bivol: „Aici este ca și moneda de aur, dar care are două fațete. Pe de o parte, este ok că mergem pe această formulă, de muzică mai lejeră, mai accesibilă, mai plăcută, la moment, și asta are dreptul la viață, bineînțeles că este ok. Mai ales când e o orchestră mare, înzestrată cu foarte multe instrumente, mai ales când e concepută o orchestrație frumoasă...”
Europa Liberă: Și mai ales când merge la țară, pe toloacă.
Svetlana Bivol: „Exact. Pe de altă parte, nu trebuie să uităm de valorile clasice tradiționale, că totuși un Mozart trebuie ascultat în versiunea clasică. Cu toate că ringtonurile sunt toate cu Mozart și cu Mica serenadă, și cu Simfonia no.40.”
Europa Liberă: Dvs l-ați pus și ca sonerie la intrat în sală.
Svetlana Bivol: „L-am schimbat deja. Deci, trebuie să fii foarte-foarte atent să nu treci această limită, că este totuși foarte important, gustul estetic adevărat se educă pe valori clasice. Este un principiu pe care îl promovez și pe care, de fapt, noi, în instituția noastră, îl promovăm, chiar vorbim de Orchestra FOLCLOR, care este poate cea mai clasică din toate formațiile de muzică populară din țară. Clasică în sens că abordează folclorul autentic, în formula lui conservată, practic. Maestrul Neamțu îi dă niște nuanțe, niște orchestrări mai moderne un pic, dar să le păstreze acea față, acel stil autentic.
Gustul estetic adevărat se educă pe valori clasice...
Deci, una din direcțiile de bază ale instituției este aceasta: de a păstra acele valori clasice în tot sensul cuvântului, nu doar muzică clasică, dar niște chestii conservative, în sens bun.”
Europa Liberă: Dar găzduiți Ethno Jazz, care-i huligan.
Svetlana Bivol: „Da cu mare drag! Dar găzduim orice, cu mare drag. Cum am mai vorbit cândva, scena Filarmonicii este una polivalentă și nu întâmplător, această instituție, anul viitor, împlinește frumoasa vârstă de 80 de ani. De acolo și-au luat zborul cei mai mari artiști, de toate genurile: și Iurie Sadovnic, și Ion Suruceanu, și ne amintim de același Lunchevici, și de Curbet, Jocul era de-asupra directorului și permanent bătea din picioare. ”
Europa Liberă: Aș vrea să întreb cu această ocazie, în ce măsură se datorează cariera lui Sadovnic, Suruceanu sau Geta Burlacu, că a stat sub umbrela anume a Filarmonicii? Nu-i doar o chestie formală? Cu același succes, putea să se înscrie la secția cultură a primăriei, să aibă un bilet de intrare.
Svetlana Bivol: „Tutela unei instituții de asemenea gen le dă o altă pondere artiștilor. Că totuși s-au lansat acolo, într-o scenă profesionistă. Nicolae Sulac, regretatul, a cântat de la început în Corul Doina, Maria Bieșu, Dumnezeu s-o odihnească, a cântat în Orchestra Fluieraș.”
Europa Liberă: Eu nu vă întreb doar de partea formală. Adineauri spuneați: un cadru academic care-i ajută să țină o linie academică, să fie muzicieni și nu lăutari de cântat la nunți.
Svetlana Bivol: „Ei cântă, toți, și la nunți!”
Europa Liberă: Dar cântă deja ca niște profesioniști!
Svetlana Bivol: „Ca niște profesioniști. Totuși Filarmonica și acea atmosferă a instituției, unde cântă mereu orchestră simfonică, unde evoluează mereu un cor academic. Da, îi influențează și pe acești artiști de muzică populară, ușoară etc. Deoarece, acea atmosferă, acel cadru care persistă totuși îi marchează, vrei-nu vrei.”
Europa Liberă: Revin. Totuși ce loc are muzica academică, clasică în viața de astăzi? Dacă se păstrează acele tradiții ale Chișinăului, unde vedem mereu niște copii cu vioara mergând la orele de muzică. Mai există cultul acesta al instruirii muzicale?
Svetlana Bivol: „Există și eu cred că acum e unul sporit chiar, acest interes pentru pregătirea muzicală.”
Europa Liberă: Cum se explică că oamenii merg în continuare la orele de muzică, dacă asta...?
Svetlana Bivol: „Părinții își dau foarte bine seama că muzica le dezvoltă copilul, le dezvoltă personalitatea.
Părinții își dau foarte bine seama că muzica le dezvoltă copilul, le dezvoltă personalitatea...
Eu sunt sigură că foarte mulți părinți moderni, foarte inteligenți, bine instruiți, școliți în Occident, ei pentru asta revin chiar, unii, acasă și-și duc copiii peste tot: și la limbi străine, și la muzică, și la sport, și peste tot, că aici se face totul foarte calitativ, asta e, nu superficial.”
Europa Liberă: Dar și vârfurile, probabil, ajută, când există o Naforniță, când există un Ilian Gârneț. Eu ușor a spune: ar fi bine să încerci să dai copilul la școala de muzică, poate face o carieră.
Svetlana Bivol: „Știți, eu singură am făcut această școală, am învățat, de la cinci ani, doar muzică, și, mă rog, normal că m-am școlit mai departe și în alte direcții, dar toate legate de artă. Niciun copil nu merge la școala de muzică de bună voie și din mare interes. Niciodată.”
Europa Liberă: Nici dumneata?
Svetlana Bivol: „Nu, pur și simplu părinții m-au dus la școala de muzică pentru că așa era ok și educatoare muzicală de la grădiniță a zis că am un auz muzical perfect și să merg la școală. Dar pe urmă, aceste ore interminabile de vioară, de solfegiu, de teorii, te consumă foarte mult și niciun copil nu vrea să studieze, mai ales un instrument ca vioara. Nu vrea. Până nu prinde gustul. În acest sens, dna Buinovschi, ca pedagog, este genială, unică. Eu cred că în Europa profesori mai buni pentru începători nu există, decât dna Buinovschi. Care nu știu cum îi momește, nu știu ce le spune, nu știu cum îi prinde în mreaja acestui proces, act artistic, dacă doriți, că ei, undeva prin clasa a treia deja, prind gustul. Că ea îi scoate mereu în scenă. Da un artist, oricine, nu vrea să studieze, dar vrea să strălucească într-o scenă, orice copil vrea.”
Europa Liberă: Apropo, dna Buinovschi a fost pe lista laureaților primei Gale. Care ați făcut-o anul ăsta?
Svetlana Bivol: „Anul ăsta am făcut-o.”
Europa Liberă: Spuneți un pic cum v-a venit ideea să faceți Gala?
Svetlana Bivol: „Care mi-a făcut și mulți „dușmani”, între ghilimele?”
Europa Liberă: E logic. Orice jurizare, orice topuri, trezește nemulțumiri, dar ați considerat că trebuie să faceți o Gală separată...
Svetlana Bivol: „Nu poți să nu-l faci. Demult aveam această idee și până la urmă s-a conturat și a prins o formă. Ați fost și Dvs. Vă mulțumesc foarte mult că ne-ați susținut și, ați văzut, a ieșit frumos! După mine, a ieșit un eveniment, ca eveniment în sine, foarte elegant și impresionant chiar. Mă gândeam, Uniunea Teatrală are permanent, arhitecții au, artiștii plastici au, jurnaliștii au...”
Europa Liberă: Până și jurnaliștii sportivi au!
Svetlana Bivol: „...televiziunile au, jurnalele, reviste au aceste topuri! Cum să nu aibă niște muzicieni, care, de fapt, este o armată foarte mare și foarte bună? La noi, la noi totuși se face muzică foarte bine și se școlesc muzicienii la un nivel foarte-foarte bun, sunt apreciați peste tot. Și, cu mult scârț, cu multe probleme, dar am mers și am făcut această selecție la Uniunea Muzicienilor, cu membrii consiliului Uniunii. Eu consider că 99 % lumea a fost mulțumită, cineva a rămas nesatisfăcut, dar spuneți-mi, vă rog, ce artist crede că există cineva mai bun ca el? Nu există așa artiști, nu există!”
Europa Liberă: Nu doar artiștii, cred că e în firea oamenilor.
Svetlana Bivol: „Dar în special artiștii. Ăsta este un lucru. Și cu toate că muzicienii, după mine, sunt cei mai, nu vreau să supăr pe nimeni, sunt cei mai bine pregătiți. Se vede că aceste școli, de la clasa întâi până la infinitul conservatorului.”
Europa Liberă: Numai doctorii pot să zică așa.
Svetlana Bivol: „Doctorii da, ei fac 6, 7, 8, ani, dar după un liceu. Dar ăștia fac doar muzică de când se trezesc din fașă. Și se cristalizează în ei acea personalitate, acel caracter, chiar din clasa întâi de când fac muzică, și ei au o pregătire foarte bună totuși. Mulți ani și cu profesori foarte buni, și cu experiența asta auditivă foarte bună, că avem multe săli – oferta este foarte mare de produs artistic de calitate – și ei se formează în timp.”
Europa Liberă: Dar toți se plâng că nu au suficiente concerte. Spuneți că săli sunt multe, dar nu pot să câștige suficient și se duc, inevitabil, în România, pe o piață mai mare.
Svetlana Bivol: „Deoarece noi n-avem baza asta legală și financiară care ar putea să-i ancoreze aici, un pic. Românii pleacă în Occident, muzicienii, și medicii, apropo de medici.”
Românii pleacă în Occident, muzicienii, și medicii, apropo de medici...
Europa Liberă: Muzicienii pleacă toți în România. Deci, vidul care se crează îl completează basarabenii.
Svetlana Bivol: „Da, da. Dar salariile acolo sunt incomparabile. Un muzician, absolvent al Conservatorului, că e artist de cor sau de orchestră, salariul lui de bază, inițial, este de o mie de euro.”
Europa Liberă: Deci, cum s-a înscris într-o trupă...
Svetlana Bivol: „Imediat are un salariu de o mie de euro. La noi – o sută. Diferența cred că este una foarte mare, dar școala, după mine, este chiar mai bună aici. La unele instrumente chiar este mult mai bună. La corzi, în special. Pianul, cred că. Și la canto, putem vorbi că țara noastră e mică, avem profesori foarte buni, dar în România sunt mai multe instituții, academii de muzică, universități, conservatoare.”
Europa Liberă: Este rezerva de aur care a rămas din Uniunea Sovietică?
Svetlana Bivol: „Aici, da. Tradițiile. Este rezerva care deja se transmite. Acei profesori, mulți deja nu mai sunt sau sunt plecați în America și Israel. Că acești profesori ne-au predat nouă când am învățat. Sau sunt plecați la cele veșnice. Dar discipolii lor transmit mai departe acele metode de predare.”
Europa Liberă: Iată Buinovschi, ați numit-o pe dumneaei, ea este un produs sovietic sau este deja moldovenesc?
Svetlana Bivol: „Galina este genială, de fapt, ea este un produs sovietic, dar cu rădăcini excepționale, dintr-o familie de intelectuali chișinăuieni – Mișov, cred că acest nume vorbește despre multe, este o familie cu demnitate și cu multe virtuți. Și, pe de altă parte, este o mare patriotă această Galina. Școala sovietică înmulțită la spiritul ăsta al ei, românesc.”
Europa Liberă: Mereu se iscă problema impozitării veniturilor obținute de muzicieni. Ce spuneți despre asta?
Svetlana Bivol: „Eu, de fapt consider că este ok, orice venit trebuie să fie impozitat conform legislației, numai nu foarte mult. Asta este. De ce în Occident lumea activează bine merci își plătește impozitele...”
Europa Liberă: Bănuiesc, pentru că salariile-s mici și ca și cum se compensează că se duc și iau doua trei sute în plus la o cumetrie.
Svetlana Bivol: „Ei iau acești bănuți, dar e ok, mai bine să fii impozitat și toate chestiile astea să fie în ordine, decât pe urma sa-ți vina nu știu ce amenzi și nu știu cum.”
Europa Liberă: Amenzile ca amenzile, dar argumentul care trage cel mai mult este fondul de pensionare.
Svetlana Bivol: „Evident.”
Foarte mulți artiști, formule, formații au dorit să vină sub tutela instituției noastre, dar trebuie să obții niște salarii, acele mici, dar să le obții...
Europa Liberă: Și, din păcate, mulți tineri nu se gândesc la asta.
Svetlana Bivol: „Nu se gândesc. Chiar zic: când ajung eu la pensie, n-o să mai fie pensie. Foarte mulți fac aceste comentarii. Dar, oricum, acea pensie micuță trebuie sa ți-o asiguri, totuși.”
Europa Liberă: Și-acum, o chestie, voiam să vă întreb despre underground, formațiile astea care mereu au avut curajul, ambiția să apară în subsoluri, la sala de sport de la școli, mai există asemenea curent, paralel cu Filarmonica?
Svetlana Bivol: „Există, există! Bineînțeles! Mai ales tinerii! Toți plini de energie și de emoții, și de hormoni, dacă doriți, le vin așa idei frumoase.”
Europa Liberă: Șapte clase așa au apărut?
Svetlana Bivol: „Probabil. Chiar nu cunosc istoria apariției acestei formații, dae este o formație foarte drăguță!”
Europa Liberă: Dar ați găzdui-o la Filarmonică?
Svetlana Bivol: „De e nu, de ce nu? Altceva e că nimeni n-o să ne dea unități pentru găzduirea unui asemenea colectiv, așa aș zice. Foarte mulți artiști, formule, formații au dorit să vină sub tutela instituției noastre, dar trebuie să obții niște salarii, acele mici, dar să le obții. O instituție de cultură, adică de stat, aș zice eu, ar trebui totuși să fie finanțată din bugetul de stat, la un procent mai mare, să aibă o siguranță. O formulă de 3-4 persoane. Dar e o utopie.”
Europa Liberă: Dna Bivol, dna Bivol, știți că, din an în an, în funcție de simpatii, dacă nu mi-i dragă Svetlana Bivol...
Svetlana Bivol: „N-am să-i dau buget, sau am să-i dau cel mai mic...”
Europa Liberă: Spun că n-am bani și...
Svetlana Bivol: „Da, se întâmplă chestiile astea. De ce să nu luăm formulele astea clasice, occidentale, de ce? Corurile sunt toate de amatori, în Occident, unii își plătesc singuri chiar și repetițiile. Eu am cântat cu asemenea cor în Olanda, din care făceau parte doar bărbați și doar foști miniștri, directori de bănci – extraordinar! Am avut o plăcere fantastică! Eram la operă și am mers împreună cu corul nostru, care a cântat împreună cu acest cor. Care nu doar își plătesc repetițiile, costumele și nu știu ce, dar ne-au făcut donații haine de concert pentru bărbați, ne-au făcut donații niște calculatoare, pe timpuri, ne-au mai dăruit niște lucruri.”
Europa Liberă: Foști miniștri și bancheri, au avut de unde.
Svetlana Bivol: „Da, dar există orchestre de stat, coruri de stat, teatre de stat, teatre de operă de stat, care sunt finanțate suta de procente. Și în America.”
Europa Liberă: Din moment ce ai scris pe frontispiciu că e sub tutela statului, fii drăguț și dă-le...
Europa Liberă: „... dă-le suta de procente din necesități. Nu din salarii și nu știu din ce, din necesitățile instituției. Ok. Foarte multe instituții de cultură, în Occident și în statele Americii sunt ale municipiului, care, de fapt, la fel sunt susținute la suta de procente. Sunt orchestre care, de fapt, există doar din sponsorizări. Dar au sponsori din ăștia, care se bat pentru...”
Europa Liberă: Dreptul...
Svetlana Bivol: „Dreptul de a da bani și de a fi primul. De diamant, de aur, de nu știu ce acolo. Este gradația asta de sponsorizări.”
Europa Liberă: La Dvs. care-i situația? Cât la sută din necesități acoperă bugetul culturii?
Svetlana Bivol: „Bugetul culturii acoperă 70 la sută din salarii, și nu din necesități. Necesitățile sunt foarte mari. Plus la toate, această instituție trebuie restaurată, la fel. Așteptăm și noi cuminți rândul, poate statul român se va întoarce și cu fața la noi.”
Europa Liberă: Of, câte are statul român...
Svetlana Bivol: „Are multe, dar eu sunt foarte bucuroasă și pentru colegii noștri de la Muzeul de Arte, și de la Sala cu Orgă, și Teatrul din Cahul, că au obținut aceste granturi minunate, nerambursabile, și au făcut aceste bijuterii. Da, mai au încă de lucru mult și unii și alții și ai treilea, dar deja s-a pornit carul din loc și sunt lucruri foarte, foarte impresionante.”
Nu-i de viață bună, suntem nevoiți...
Europa Liberă: Deci, faptul că găzduiți un restaurant acolo nu-i de viață bună.
Svetlana Bivol: „Nu-i de viață bună, suntem nevoiți. Cândva, pe timpul anilor 90, s-a dat în chirie acest hol, care-i restaurant și eu, mă rog, fiind și eu la cultură, chiar la minister atunci lucram, îmi părea foarte rău de el. Că eu, de exemplu, țin minte cum tata mă ducea acolo, la matineele...”
Europa Liberă: La bufet...
Svetlana Bivol: „Nu-nu-nu! Nu doar la bufet. Veneau organizațiile și făceau matineele de Anul Nou, cu Moș Crăciun, Moș Gerilă, pe atunci, în holul Filarmonicii.”
Europa Liberă: Trebuie să vă spun, când eram de cinci ani, cred că, la prima ieșire la Chișinău, cu fratele meu, am fost la un matineu de ăsta. Țin minte, mi-a intrat în creier, cum arăta biletul, cu „otrâvnoi talon”, și țin minte acel cadou pe care l-am primit anume pe holul Filarmonicii.”
Svetlana Bivol: „Ei, uitați-vă!”
Europa Liberă: Nimic mai valoros n-am avut în viață.
Svetlana Bivol: „Iată, eu țin minte la fel, cu tata mergeam la aceste matineuri.”
Europa Liberă: Cu ce ne bucurați, cel puțin, în primul trimestru al anului care vine?
Svetlana Bivol: „Avem și în 2020, chiar în ianuarie, spectacole frumoase, cu Concertino și cu Cristina Scarlat. Este un experiment, aș zice eu, piese celebre...”
Europa Liberă: Cristina Scarlat e un experiment non-stop, după mine.
Svetlana Bivol: „Non-stop. Eu nu știu, ea nu se oprește, și mereu caută ceva și e veșnic nemulțumită de sine. Și de fiecare dată când descoperă o formație care îi place, zice, gata, cu ei lucrez! Până la următoarea, când vede ceva.”
Europa Liberă: Asta, apropo, tot de o familie care are încrengăturile astea artistice.
Svetlana Bivol: „Așa e! Tare mi-i dragă această familie Scarlat.”
Europa Liberă: Concertino cu Scarlat?
Svetlana Bivol: „Concertino cu Scarlat! Avem un concert foarte frumos cu muzica din filmele celebre, pe 12 ianuarie.”
Europa Liberă: Cu cine?
Svetlana Bivol: „Cu orchestra simfonică și un dirijor din România. Bineînțeles, după asta ne pregătim de mărțișor, dar nu uităm că în februarie este Crizantema de Argint. Și în februarie, de asemenea, se lansează proiectul Prezintă orchestra FOLCLOR, este un proiect foarte frumos al acestor minunați muzicieni, foarte mulți interpreți de muzică populară s-au lansat în acest proiect: și Adriana Ochișanu, și Cornelia Ștefăneț, și mulți-mulți alții.”
Europa Liberă: Celora care n-au avut ocazia să cumpere bilete de intrare, spuneți-le, cât costă...
Svetlana Bivol: „Un bilet? Cu mare drag! La Filarmonică, biletele sunt între 50 și 200 de lei. 50 este balconul...”
Un bilet? Cu mare drag! La Filarmonică, biletele sunt între 50 și 200 de lei. 50 este balconul...
Europa Liberă: Deci, exact o sticlă de vin.
Svetlana Bivol: „Așa este, asa este.”
Europa Liberă: La prețul ăsta se poate de venit.
Svetlana Bivol: „Dar să știți că cam o treime din contingentul nostru de spectatori nu au acești 50 de lei să-și cumpere biletul. Din păcate, deoarece vin totuși oamenii, intelectualii, la spectacolele, mai ales, de muzică academică.”
Europa Liberă: Deci, venim cu următorul îndemn: cine are posibilitate să renunțe la o sticlă de vin, de exemplu o dată în săptămână și să ofere un cadou unui om din preajmă, care nu are posibilitate, nu ezitați să mergeți la casa de bilete sau la Itiket și să cumparați un bilet. Cu cât timp înainte se pot cumpăra?
Svetlana Bivol: „Cu o lună...”
Europa Liberă: Deci, cu o lună înainte, găsiți-vă doi oameni în preajmă, care nu pot să-și permită să cumpere acest bilet. Cumpărați aceste bilete și vi se va întoarce înzecit.
Svetlana Bivol: „Ce frumos! Ce îndemn fantastic! Imediat mi-am amintit de această practică a cafenelelor, unde e cafeaua în așteptare. Eu foarte des fac lucrul ăsta, că-mi place să fac și, deci, un bilet în așteptare, why not?”
Europa Liberă: Să încercăm metoda asta, eu am s-o popularizez!
Svetlana Bivol: „Foarte frumos! Haideți să încercăm! Vă mulțumesc!”
Europa Liberă: Și eu vă mulțumesc! Ne-ați intrigat, ne-am umplut de nerăbdare să mergem cât mai repede la aceste concerte anunțate!”
Svetlana Bivol: „Noi vă așteptăm cu mare drag, să știți că la Filarmonică încap toți. De la mic la mare și de la cei cuminți și inteligenți până la cei mai rebeli tineri!”
